Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Sentința 62/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 62/D/2008 | |
Ședința publică 19 noiembrie 2008 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu | - - |
JUDECĂTOR 2: Daniel Ioan Chiș Carmen | - - - |
ASISTENT JUDICIAR | - |
ASISTENT JUDICIAR | - |
GREFIER: | TARȚA |
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantele, împotriva pârâților TRIBUNALUL SĂLAJ, CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect asigurări sociale - calcul drepturi salariale.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că părțile au solicitat judecare cauzei în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 Cod proc. civ. (fila 2, fila 19 din dosarul Tribunalului Sălaj ).
Curtea, din oficiu, invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Sălaj și trimisă spre soluționare în baza OUG nr.75/2008, Curții de Apel Cluj reclamantele și au chemat în judecată pe pârâții Tribunalul Sălaj, Curtea de Apel Cluj, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Consiliul național pentru Combaterea Discriminării solicitând obligarea in solidar a pârâților Tribunalul Sălaj, Curtea de Apel Cluj, Ministerul Justiției la plata către reclamant a indemnizației lunare de 10% din salarul brut pe perioada 01.12.2007 - pana la zi si in continuare pana la eliminarea situației de discriminare; actualizarea sumelor datorate in raport cu indicele de inflație începând cu data scadentei sumelor datorate si până la data plății efective; obligarea paratului Ministerului Economiei si Finanțelor sa aloce fondurile necesare pentru plata acestor drepturi bănești; efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivarea cererii s-a arătat că reclamanții fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul unităților de justiție, raporturile de munca ale acestora fiind guvernate de dispozițiile Codului muncii și legile speciale.
Potrivit art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996, grefierii care participa la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de executare penala si executare civila, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum si cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii, beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activitati. Potrivit art. 3 alin. 8 din OG nr.8/2007 grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de executare penală și executare civilă, beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul de bază, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități.
Aceste prevederi legale introduc o diferență de tratament în cadrul aceluiași personal auxiliar de specialitate din unitățile de justiție, criteriul de distincție fiind categoria socio-profesională. . instanțele judecătorești desfășoară o activitate complexa, atât pe linie judiciară, cât și pe linie administrativă.
Fiecare grefier are ca activitate principală și permanentă activitate corespunzătoare compartimentului de activitate în care a fost repartizat conform art. 38 din Regulamentul de ordine interioară. Nu este rezonabil ca munca pentru care are loc această repartizare, să fie considerată a fi mai importantă sau mai însemnată cantitativ decât cea din alte compartimente de activitate, dimpotrivă exista aceeași dificultate și responsabilitate.
În prezent grefierii sunt tratați diferențiat în funcție de criteriul discriminatoriu categoriei socio-profesionale, cu încălcarea principiului legal "pentru munca egală, pregătire profesională, salariul egal", cu toate că îndeplinesc aceeași muncă, cea de grefier. Reclamanții se afla într-o situație identică cu grefierii delegați la activitățile prevăzute de art. 19 din Legea nr. 50/1996 și art.3 alin.8 din OG nr.8/2007. Singurele obiective și elemente care pot duce la o diferențiere în sistemul de salarizare sunt nivelul studiilor, treapta sau gradul profesional, calitatea și cantitatea munci, condițiile de muncă, pe când acordarea indemnizației de 10% nu este justificată de aceste criterii, ci de un anumit loc de muncă arbitrar și discriminatoriu ales.
În concluzie, prin neacordarea indemnizație de 10% reclamanții sunt în mod evident și grav discriminați deoarece se află în aceeași situație juridică și faptică care fundamentează și generează acest adaos salarial și pentru restul personalului. Existența discriminării directe a reclamanților rezultă și din dispozițiile art.7 si art.23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului; art.7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale si culturale; art.14 din Convenția europeană privind apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, art.4 din Cartea sociala europeană revizuita; art.5, art.6, art.8, art.39 din Legea nr.53/2003; art.16 alin. 1, art.20, art.41 și art.53 din Constituția României.
Reclamanții sunt angajați în cadrul Judecătoriei Simleu S în calitate de personal auxiliar de specialitate, respectiv de grefieri. Deși toți cei prevăzuți în art.19 pct.3 din Legea nr.50/1996 și anume cei care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii. De asemenea, de sporul de 10% mai beneficiază conform art.3 alin.8 din OG nr.8/2007 și grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și falimentului, a actelor de executare penală și executare civilă.
O astfel de reglementare, încalcă dispozițiile art.6 alin.2 care prevede că tuturor salariaților care prestează o muncă, le este recunoscut dreptul de plată egală pentru muncă egală, principiu instituit și de art.23 din Declarația Universala a Drepturilor Omului. Acest principiu este reluat și de art. l alin.2 lit. i din OG nr.137/2000, aprobată prin Legea nr.48/2002 și modificată prin Legea nr.27/2004, care reglementează egalitatea între cetățeni, prin excluderea privilegiilor și discriminării, subliniindu-se dreptul la un salariu egal pentru muncă egală. Principiul egalității între cetățeni prin excluderea privilegiilor și discriminării este consacrat și în art.4 și art.16 din Constituția României.
În aceste condiții se apreciază ca fiind discriminatorie prevederea legala prin care s-a introdus sporul de 10% numai pentru unele categorii de grefieri, iar acest aspect are ca efect aplicarea unui tratament diferențiat în ceea ce privește drepturile salariale, creându-se astfel o discriminare inadmisibila în cadrul aceleași profesii.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat prin întâmpinare excepția lipsei calității procesuale pasive.
Examinând acțiunea dedusă judecății, Curtea de Apel constată următoarele:
În privința excepției invocată de pârâtul D, Curtea constată că acesta nu poate fi chemat în instanță în calitate de pârât deoarece conform art.16-20 din OG nr.137/2000, republicată, este instituția abilitată și investită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, să constate și să sancționeze contravențiile prevăzute de OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu toate completările și modificările ulterioare, având competența materială de a se pronunța cu privire la săvârșirea tuturor faptelor de discriminare prin orice metodă și în orice domeniu de activitate.
În conformitate cu prevederile art.27 din OG nr.137/2000, republicată, posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare, fiind obligat să probeze, în egală măsură cu cel acuzat, existența sau nu a discriminării.
În această situație, judecata cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului, în sensul stabilirii caracterului discriminatoriu al faptei, dar nu în calitate de pârât, ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare (CNCD fiind instituția abilitată și investită prin lege să se pronunțe cu privire la caracterul discriminatoriu al unei anumite fapte).
Prin urmare, instanța va admite excepția menționată și va respinge acțiunea împotriva sa ca formulată față de o persoană fără calitate procesuală.
În schimb, excepția invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor va fi respinsă având în vedere următoarele motive:
Potrivit art.15 din HG nr.83/03.02.2005, publicată în Monitorul Oficial, partea I din 11.02.2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Justiției, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțele publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice referitoare la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
În privința fondului litigiului dedus judecății, Curtea constată că pretențiilor reclamantelor li se opune dezlegarea obligatorie dată de Înalta Curte de Casație și Justiție acestei probleme de drept prin decizia nr. 24/12.05.2008 în soluționarea unui recurs în interesul legii. Prin decizia menționată s-a stabilit cu caracter obligatoriu, conform art.329 alin.3 pr.civ. că dispozițiile art.19 alin.3 din Legea nr.50/1996 și ale art.3 alin.8 din OG nr.8/2007 nu se aplică decât în favoarea categoriilor de grefieri expres și limitativ prevăzute de normele menționate, din care reclamantele nu fac parte.
Totodată, Curtea constată că prin Legea nr. 97/2008, publicată în Of. nr.294/15.04.2008 a fost abrogat art. 3 alin. 8 din nr.OG8/2007, astfel încât pentru perioada ulterioară datei de 18.04.2008 acțiunea este nefondată și din această perspectivă.
În raport de aceste considerente, Curtea de Apel va respinge pe fond acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu sediul în B nr.1-3, sector 1, și în consecință respinge acțiunea față de acest pârât ca formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B-, sector 5.
Respinge ca nefondată acțiunea reclamantelor și ambele cu domiciliul ales la Judecătoria Șimleu Silvaniei, jud. S, împotriva pârâților Tribunalul Sălaj cu sediul în Z-, jud.S, Curtea de Apel Cluj cu sediul în C-N, C mare nr.1, jud. C, Ministerul Justiției cu sediul în B-, sector 5 și Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B atr. - nr.17, sector 5.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - --- - TARȚA
ASISTENȚI JUDICIARI
- -
Red./
9 ex./18.12.2008
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Daniel Ioan Chiș Carmen
