Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 628/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROM ÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
Secția Civilă, Minori și familie, Conflicte de muncă și asigurări sociale
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.628/2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2008
PREȘEDINTE: Liliana Ciobanu judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Daniela Părău
- - - - JUDECĂTOR 3: Sorina Ciobanu
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil declarat pârâta "" Membru Grup B împotriva sentinței civile nr.332 din 23.05.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă mandatar pentru intimații-reclamanți, cu procură la fila 86 dosar nr- al Tribunalului Neamț, vol.II, lipsă fiind apărătorul recurentei-pârâte.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Având în vedere lipsa apărătorului recurentei-pârâte, instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La al doilea apel nominal făcut în ședința publică, au răspuns av., cu delegație de substituire pentru av. - apărătorul recurentei-pârâte și mandatar.
Av. depune la dosar împuternicire avocațială pentru av. și delegație de substituire.
Mandatar depune la dosar practică judiciară pentru a fi avută de instanță în vedere la soluționarea cauzei. Arată că are studii superioare juridice și depune la dosar copia legitimației de consilier juridic.
Reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Av., având cuvântul pentru recurenta-pârâtă "" Membru Grup B, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și respingerea acțiunii ca netemeinică. Primul motiv de recurs se referă la excepția prescripției dreptului la acțiune, care în prezenta cauză este de 6 luni, deoarece drepturile solicitate de reclamanți nu se circumscriu noțiunii de drepturi salariale. Precizează că recurenta a achitat reclamanților toate drepturile salariale conform contractului colectiv de muncă.
În concluzie, solicită admiterea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Mandatar, având cuvântul pentru intimații-reclamanți, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii tribunalului. În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, solicită respingerea acesteia, termenul fiind de 3 ani. Pe fondul cauzei, precizează că aceste drepturi au fost prevăzute în contractul colectiv de muncă pentru anii 2004-2007, însă nu au fost acordate. Arată că recurenta a achitat aceste drepturi salariale și pentru intimații-reclamanți din prezenta cauză.
Dezbaterile fiind terminate, instanța a trecut la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.332/C/2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Neamț, au fost respinse excepțiile prematurității și a conexității invocate de către pârâta B ca nefondate. A fost admite acțiunea civilă formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâta și a fost obligată pârâta să achite fiecărui reclamant, corespunzător perioadei lucrate în cadrul societății pârâte, drepturile salariale reprezentând prima de Paști pentru perioada 2005 - 2007 și prima de C pentru perioada 2005 - 2007, sume ce vor fi actualizate în raport de rata inflației la data plății efective.
În motivare sentinței, instanța de fond a arătat că:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub numărul - din data de 27.02.2008, reclamanții, Și au chemat în judecată pe intimata pentru ca în contradictoriu cu aceasta și pe baza probelor administrate să se dispună obligarea intimatei la plata drepturilor salariale cuvenite și neacordate, actualizate cu indicele de inflație, reprezentând drepturi salariale cuvenite cu ocazia sărbătorilor de Paști pentru anii 2005-2007 și C pentru anii 2005-2007.
În motivarea acțiunii petenții au arătat că în baza raporturilor de muncă pe care le aveau cu intimata în baza contractului colectiv de muncă, respectiv art. 168 1, urmau să beneficieze cu ocazia sărbătorilor de Paști și C de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate, însă aceste drepturi nu le-au fost acordate, aceasta fiind motivația prezentei acțiuni. Petenții au mai precizat că datorită faptului că aceste sume nu au fost acordate la momentul cuvenit, trebuie acordate în cuantum actualizat cu indicele de inflație.
În susținerea acțiunii, au fost depuse o serie de acte în copie: extras din contractul colectiv de muncă la nivel național pentru anii 2004 - 2007, adresele intimatei nr. 1666/2003, 313/2005, 713/2006 și 504/2007, adresa comunicată de Institutul Național de Statistică, modul de calcul al sumelor actualizate în funcție de rata inflației, sentința civilă 806/2007 a Tribunalului C S, decizia civilă 581/2007 a Curții de Apel Timișoara.
Intimata a formulat întâmpinare prin care pe fond a solicitat respingerea acțiunii motivat de faptul că prevederile Contractului Colectiv de Muncă trebuie interpretate nu în sensul celor menționate ci în sensul voinței reale a semnatarilor contractului. S-a arătat că începând cu anul 2003, în contextul negocierilor referitoare la drepturile acordate salariaților prin Contractul Colectiv de Muncă, reprezentanții Patronatului și cei ai salariaților au convenit ca pentru toții salariații, drepturile salariale suplimentare de Paști și de C menționate prin art. 168 1 să fie incluse în salariul de bază. Mai mult de atât cele două părți semnatare ale contractului colectiv de muncă au urmat ulterior procedura prevăzută de CCM și s-au întrunit în cadrul Comisiei Paritare care a confirmat voința părților de a include aceste drepturi bănești în salariul de bază. Același lucru a fost confirmat și când decizia a fost semnată de către toți membrii Comisiei Paritare. Intimata în subsidiar a invocat excepția prematurității acțiunii motivat de faptul că aceste suplimente salariale se acordă nu automat la nivelul unui salariu de bază mediu pentru fiecare dintre salariați ci doar subsecvent negocierilor anuale.
Instanța de fond, analizând cu prioritate excepțiile invocate de către intimată, a reținut următoarele:
Față de excepția prematurității, instanța s-a pronunțat în sensul respingerii acesteia, motivat de faptul că angajatorul nu poate aprecia că dreptul la primele de paști și C nu s-a născut în absența negocierilor dintre părțile contractuale. Lipsa negocierilor asupra cuantumului sumelor și modalităților de plată nu poate nega dreptul salariaților, de altfel statuat de către părți în contractul colectiv de muncă, de a beneficia de aceste suplimentări ale drepturilor salariale.
Față de excepția conexității, de asemenea instanța s-a pronunțat în sensul respingerii acesteia, motivat de faptul că este fără putință a se conexa prezenta cauză la dosarul - deoarece această cauză a fost deja hotărâtă motiv pentru care conexarea nu este posibilă.
Pe fondul cauzei instanța a admis acțiunea motivat de următoarele: în conformitate cu art. 40 pct. 2 lit. C Codul Muncii, angajatorului îi revine obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul individuale de muncă sau din contractul colectiv de muncă aplicabil.
1 al art. 168 din Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivelul societății pârâte prevede că salariații cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe De asemenea societatea intimată nu a făcut dovada plăților acestor drepturi solicitate prin depunerea la dosarul cauzei a documentelor justificative care să demonstreze efectuarea plăților. Mai mult de atât angajatorul nu a probat nici susținerea că suplimentările prevăzute la art. 168 1 din contractele colective de muncă pe anii 2004 - 2006 se regăsesc în salariile angajaților deși sarcina acestei probe îi revenea conform art. 287 Codul Muncii.
Din analiza literală a art. 168 din contractul mai sus menționat, atât a 1 cât și a 2, atât din contractul colectiv de muncă pe anul 2003 cât și din contractul colectiv de muncă pe anii următori rezultă că drepturile bănești suplimentare pentru sărbătorile de Paști și de C au fost incluse în salariul de bază doar în anul 2003. Dacă părțile contractante nu ar fi dorit acordarea acestor drepturi pe anii 2004 - 2007, pe lângă salariile cuvenite angajaților, ele nu le-ar mai fi prevăzut la art. 168 1. De altfel salariul de bază mediu la nivelul intimatei nu este același în fiecare an, ca să se poată susține că includerea acestor drepturi bănești în salariile angajaților în anul 2003, reprezintă și o executare corespunzătoare a acestei obligații pentru anii următori.
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs intimata - Membru GRUP care a criticat nelegalitatea acesteia, invocând, în esență:
- nelegal, instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, raportat la natura drepturilor salariale solicitate de intimați.
Astfel, conform dispozițiilor art.168 1 din Contractul Colectiv de Muncă, salariații beneficiază, cu ocazia Sărbătorilor de Paști și C, de drepturi salariale suplimentare, în cuantum egal cu salariul mediu pe societate.
Drepturile pretinse de intimați nu au natura unor drepturi salariale, având caracterul unor drepturi cu caracter periodic, menționate ca atare în; pe cale de consecință, termenul de prescripție, în cauză, era cel de 6 luni, conform dispozițiilor art.283 1 lit. "e" din Codul Muncii, și nu de 3 ani, cum a reținut prima instanță.
- pe fondul cauzei, hotărârea, de asemenea, este nelegală, întrucât drepturile pretinse au fost incluse în salariul de bază al fiecăruia dintre intimați, conform clauzelor pe anii 2003, 2004; o astfel de clauză a fost inserată și în versiunea republicată a din anul 2005, aceasta stipulând că, în anul 2003 suplimentările salariale de la 1 al art.168 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat; a mai arătat recurenta că, instanța de fond nu a reținut corect voința părților semnatare, voință ce a fost consemnată, de altfel, și în adresele Comisiei Paritare nr.5140/31.08.2007 și nr.3793/18.06.2007, precum și în actul adițional la. înregistrat cu nr.1090/22.02.2008, în care se statuează că începând cu anul 2003 primele de Paști și C au devenit parte a salariului intimaților.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:
1) Referitor laexcepția prescripției dreptului la acțiuneîn raport de natura dreptului pretins, se apreciază că acest motiv este nefondat.
Astfel, prin însuși art.168 din se stipulează faptul că salariații vor beneficia cu ocazia Sărbătorilor de Paști și C de osuplimentare a drepturilor salariale, suplimentare în cuantum egal salariului de bază mediu brut pe societate.
Din interpretarea textului art.168 din astfel cum a fost redactat, rezultă că dreptul acordat cu prilejul celor două sărbători este un drept de natură salarială, fapt de altfel confirmat implicit de recurentă prin susținerea constată conform căreia începând cu anul 2003, acest drept a fost inclus în salariul de bază al angajaților.
În acest context, se constată că salariații s-au adresat instanței pentru plata unor drepturi salariale neplătite de recurentă, drepturi pentru care, dreptul la acțiune se prescrie în termenul general de prescripție de 3 ani, prevăzut de art.166 1 Codul Muncii și nu cel de 6 luni prevăzut la art.283 1 lit. "e" al aceluiași act normativ, pentru acțiunile izvorâte din neexecutarea
2) În ce privește cel de-al doilea motiv de recurs privindfondul litigiuluise constată că și acesta este nefondat.
Din analiza contractelor colective de muncă încheiate la nivel de societate pentru perioadele 2004-2007, contracte depuse în xerocopie la dosarul instanței de fond, rezultă că art.168 1 are aceeași formulare în toate contractele, în sensul că intimații, salariați ai SNP vor beneficia cu ocazia Sărbătorilor de Pași și de C de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu mediu pe SNP; cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările, vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, criteriilor, condițiilor și beneficiarilor.
2 al art.168 din contractele anterior menționate stipulează faptul că pentru anul 2003 suplimentările de la 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate de, precizând, totodată, faptul că în anul 2003, suplimentările salariale de la 1 al articolului au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Ori, maniera de redactare a art.168 2, în contractele colective de muncă, succesive și interpretarea teleologică a textului, relevă faptul că drepturile stipulate la 1 al articolului, au fost incluse în salariile intimaților doar pentru anul 2003, nu și pentru anii 2005-2007, pentru care, în, dreptul suplimentar este prevăzut, în mod expres, explicit, separat de salariul mediu de bază.
Totodată, se constată că, salariul mediu de bază prevăzut în art.168 1 al contractelor colective de muncă, este diferit de la an la an, context în care nu poate fi reținută susținerea recurentei conform căreia dreptul suplimentar în cuantum egal cu al salariului mediu de bază ar fi inclus în calculul acestuia, recurenta neproducând nicio dovadă neechivocă, în acest sens.
În ce privește adresele nr.5140/31.08.2007 și 3793/18.06.2007 ale Comisiei Paritare și actul adițional la. înregistrat la 1090/22.02.2008, de care recurenta se prevalează, ca exprimând voința părților referitoare la interpretarea 1 și 2 al art.168 din, nu prezintă relevanță în speță, întrucât adresa nr.3793/18.06.2007 (fila 21 dosar fond) nu menționează calitatea persoanei semnatare, mandatul acesteia, calitatea de reprezentant la, iar ambele adrese nu au fost urmate de o decizie a conducerii societății care să stipuleze în mod explicit includerea în salariul de bază a dreptului solicitat de intimați; pe de altă parte, actul adițional la. încheiat la 21.02.2008, invocat de recurentă, este ulterior încetării efectelor contractelor colective de muncă pe anii 2004-2007, perioadă pentru care sunt pretinse drepturile obiect al prezentului litigiu.
În raport de cele anterior arătate, se reține că instanța de fond a procedat la o corectă interpretare a textului art.166 1 coroborat cu art.238 1 lit. "e" din Codul Muncii, art.168 1 și 2 din
Pe cale de consecință, apreciind în raport de motivele invocate, că, în speță, nu se impune modificarea sentinței recurate, instanța, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, urmează a respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta "" Membru Grup B împotriva sentinței civile nr.332 din 23.05.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți,.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.09.2008.
Președinte, Judecători,
- - - -
- - Grefier,
red.sent./
red.dec.rec./15.10.2008
tehnored./15.10.2008/2 ex.
Președinte:Liliana CiobanuJudecători:Liliana Ciobanu, Daniela Părău, Sorina Ciobanu
