Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Sentința 64/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 64/D/2008
Ședința publică din data de 2 decembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gabriella Purja vicepreședinte instanță
JUDECĂTOR 2: Sergiu Diaconescu Adrian Șter
Asistenți Judiciari: - -
-
GREFIER:
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamanții, și alții în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect litigiu de muncă - DREPTURI.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
Cererea este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că Ministerul Justiției a înregistrat la data de 6 noiembrie 2008 întâmpinare prin care solicită respingerea ca nefondată a cererii de chemare în judecată.
Curtea, apreciind că se află cauza în stare de judecată și văzând că s-a solicitat judecata în lipsă, o reține în pronunțare.
CURTEA
Asupra acțiunii formulate:
Prin acțiunea civilă înregistrată la 17 oct. 2008, reclamanții, B, au chemat în judecată în calitate de pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CLUJ ȘI MINISTERUL FINANȚELOR, pentru ca, prin sentința ce se va pronunța, aceștia să fie obligați la plata diferențelor de drepturi salariale restante reprezentând indemnizația lunară de 10% din salariul brut, începând cu 1 oct.2005, la zi și în continuare, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant, actualizate cu rata inflației la data plății efective. S-a solicitat, de asemenea, înscrierea în cartea de muncă a drepturilor mai pretinse.
În motivele aflate la 1-4 s-a arătat în esență că, în conformitate cu art.6 alin.2 din Codul muncii, este consacrat dreptul pentru toți salariații de a primi o retribuție egală pentru muncă și pregătire profesională egale, principiu ce se regăsește și în dispozițiile art.23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. În același sens au fost invocate dispozițiile OG137/2000 și art.1 alin.2, art.20 și art.53 din Constituție.
Potrivit OUG43/202, aprobată prin Legea 503/2002 procurorii, specialiștii și ofițerii de poliție judiciară din cadrul Parchetului Național Anticorupție, judecătorii și personalul auxiliar de specialitate ce compun completele specializate în infracțiunile de corupție potrivit art.29 alin.2 din Legea 78/2000 primesc pentru activitatea specializată în combaterea infracțiunilor de corupție un spor de 30% din indemnizația de încadrare lunară pentru magistrați și de 10% pentru personalul auxiliar de specialitate.
Prin dispozițiile legale de mai, au fost încălcate normele ce interzic orice formă de discriminare - cuprinse în art.2 alin.1 din nr.OG137/2000, art.14 al CEDO, Constituția României și în același sens s-a pronunțat Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Discriminarea poate fi reținută și din compararea dispozițiilor art.48-66 din Regulamentul de Ordine Interioară a instanțelor judecătorești privind grefa și respectiv, atribuțiile personalului auxiliar de specialitate din cadrul DNA și respectiv DIICOT, cuprinse în art.111-112 din Regulament.
S-au invocat de asemenea dispoziții discriminatorii, cu privire la modalitatea de încadrare în funcții auxiliare de specialitate în cele două instituții de mai în sensul în care, în aceste cazuri nu se ține seama de pregătirea profesională și vechimea în funcție, fiind promovațifără concursgrefieri aflați la nivel de judecătorie, față de ceilalți grefieri care pot promova numai prin concurs la nivel național, în limita posturilor vacante la tribunale și curți de apel, cu îndeplinirea unor condiții de vechime și calificative obținute.
În consecință, sporul stabilit în favoarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul DNA și DIICOT nu are la bază nici o justificare obiectivă și rezonabilă, fiind în consecință discriminatorie.
În cauză s-a citat în temeiul OUG 137/2000 Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instituție care însă, nu are calitate de pârât.
Din actele dosarului rezultă următoarele:
Reclamanții au calitate de personal auxiliar de specialitate (grefieri) la Judecătoria Vișeu d S u
Activitatea grefierilor este reglementată de Legea 567/2005, cu modificările ulterioare, salarizarea acestora fiind stabilită prin acte normative speciale (Legea 50/2006, OUG nr.8/ianuarie 2007).
Aceste acte normative prevăd atât criteriile de stabilire a salariului de bază cât și indemnizațiile și sporurile de care poate beneficia personalul auxiliar de specialitate de la instanțe și parchete.
Prin OUG43/2003 privind Parchetul Național Anticorupție s-au stabilit drepturi de salarizare speciale cu privire la procurori și personalul auxiliar de specialitate (art.28 alin.4 și 5).
Apoi, prin Legea 508/2004 (cu modificările ulterioare) s-a înființat Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate organizată și Terorism, prin care s-au prevăzut, de asemenea, sporuri pentru personalul care activează în aceste instituții și judecătorii care soluționează cauze de competența lor, iar pentru personalul auxiliar de specialitate s-a stabilit că este salarizat conform normelor specifice prevăzute de lege pentru aceleași categorii de personal al Parchetului de pe lângă (art.24).
Din cele ce preced rezultă că personalul auxiliar de specialitate ce funcționează la instanțele de judecată și parchete are un alt act normativ decât C ce reglementează salarizarea personalului auxiliar de specialitate încadrat la DNA, respectiv, DIICOT, aceștia din urmă beneficiind de o salarizare superioară.
De altfel, tocmai această reglementare diferită constituie temei al acțiunii formulate de reclamanți, care invocă discriminarea prohibită de normele interne și europene.
Așa cum s-a reținut mai, salarizarea personalului auxiliar de specialitate (pentru perioada litigioasă) a fost inițial reglementată de Legea 50/1996, apoi prin OUG8/ianuarie 2007. Drepturile prevăzute de aceste acte normative au fost recunoscute și reclamanții au beneficiat de ele, aceștia pretinzânddrepturi prevăzute de alte acte normativedecât cele de mai pentru alte categorii de personal, din care reclamanții nu fac parte (încadrați la DNA, respectiv DIICOT).
Curtea Constituțională prin Decizia 1325/4 dec.2998 (și altele) s-a pronunțat în sensul că, dispozițiile Ordonanței Guvernului 137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe care judiciarăsau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
În raport de aceste decizii ale Curții Constituționale, constatarea discriminării privită prin prisma OG137/2000 nu mai este posibilă.
Acțiunea reclamanților nu este întemeiată nici prin prisma dispozițiilor Codului muncii, având în vedere următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art.157 din Codul muncii, pentru instituțiile finanțate integral sau majoritar de la bugetul de stat (etc) sistemul de salarizarese stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.
Conform art.154 alin.3 din același cod, la stabilirea și acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, etc.
Reclamanții nu au invocat nici unul din criteriile prevăzute de textul legal de mai ce ar fi determinat un tratament discriminatoriu.
Pe de altă parte, reclamanții nu au invocat nici prejudicierea lor prin încălcarea unor drepturi prevăzute de legile specifice de salarizare, dimpotrivă, au solicitat aplicarea unor dispoziții legale vizând salarizarea personalului dintr-o altă instituție a statului, cerere pe care însă, instanța nu o poate admite, nefiind întemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată acțiunea reclamanților, B, toți cu domiciliul ales în Vișeu de - jud.M, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B- sector 5, CURTEA DE APEL CLUJ cu seidul în C-N- ȘI MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B sr.- nr.17 sector 5 cerere referitoare și la CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în B--3.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 2 decembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR ASISTENȚI JUDICIARI
- - - - - - -
GREFIER
Red.GP
Dact./27ex.
30.01.2009
Președinte:Gabriella PurjaJudecători:Gabriella Purja, Sergiu Diaconescu Adrian Șter
