Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 70/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.70/R-CM
Ședința publică din 21 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu
JUDECĂTOR 2: Florina Andrei
JUDECĂTOR 3: Daniel
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta SC SA, cu sediul în P, - nr.127, județul A, împotriva sentinței nr.653/CM din 30 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit: recurenta-pârâtă P, intimații-reclamanți, G, G, G, -, G, -, G, G, -, OG, G, G, -, intimata-pârâtă, intimații-intervenienți și.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că părțile au solicitat soluționarea cauzei în lipsă, potrivit disp.art.242 Cod procedură civilă.
Curtea constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
CURTEA:
Deliberând, asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 13 februarie 2008, reclamanții, G, G, G, -, G, -, G, G, -, G, G, - au chemat în judecată pe pârâtele "" A și " " A, solicitând obligarea acestora la plata drepturile salariale cuvenite și neacordate, reprezentând primele de Paște și C, stabilite potrivit art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pentru perioada 2004-2007 și actualizarea acestor drepturi în raport cu indicele de inflație, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanții au susținut că unii dintre ei au fost angajați ai pârâtei " ", în prezent nemaiexistând raporturi de muncă, iar alții continuă și în prezent să desfășoare activitate pentru pârâtă.
Potrivit art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă pe unitate urmau ca de Paște și C să beneficieze de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe, însă aceste drepturi salariale nu le-au fost acordate începând cu anul 2004. Reclamanții au mai susținut că pentru anul 2003 aceste suplimentări salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, însă prevederea din a Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate nu a mai fost respectată începând cu anul 2004.
La data de 26 iunie 2008 s-au depus la dosar cereri de intervenție în interes propriu formulate de și în contradictoriu cu " ", prin care s-au solicitat aceleași drepturi pe care le-au solicitat reclamanții.
Pârâtele nu au depus la dosar întâmpinari în temeiul art.115 Cod procedură civilă.
În ședința publică din 16 aprilie 2008, pârâta "" a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive având în vedere că reclamanții sunt angajați ai " " A.
În temeiul art.137 alin.1 Cod procedură civilă, tribunalul a pus în discuția părților excepția prescrierii dreptului la acțiune invocată de, aceasta fiind respinsă la data de 26 iunie 2008, reținându-se că, potrivit art.158 din Contractul colectiv de muncă la nivel de, respectiv art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă la nivel de, încheiat între părți, "cu ocazia sărbătorilor de Paște și C, salariații - vor beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate -". După cum s-a prevăzut chiar în contractul încheiat între părți s-a menționat dreptul salariaților de a primi cu ocazia acestor două sărbători suplimentări ale drepturilor salariale. Discuția s-a purtat asupra textului legal aplicabil acestora, pentru calcularea termenului de prescripție.
Tribunalul a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.283 alin.1 lit.c din Codul muncii, termenul de prescriere a dreptului la acțiune fiind de 3 ani, drepturile solicitate având caracterul de supliment al drepturilor salariale.
Litera "e" a art.283 alin.1 din Codul muncii se referă la neexecutarea contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, dar altele decât cele referitoare la drepturile salariale pentru care există în mod expres lit.c a aceluiași text legal.
În temeiul art.137 alin.2 Cod procedură civilă, excepția lipsei calității procesuale pasive a "" a fost unită cu fondul cauzei, fiind necesare probe în soluționarea acesteia.
Prin sentința civilă nr.653/CM din 30 iunie 2008, Tribunalul Argeș - Secția Civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a "", respingând acțiunea reclamanților împotriva acestei pârâte ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A fost admisă excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru suplimentările salariale corespunzătoare anului 2004.
Prin aceeași sentință a fost admisă în parte acțiunea precizată formulată de reclamanți împotriva pârâtei " " și obligată aceasta să plătească reclamanților drepturile salariale suplimentare neacordate cu ocazia sărbătorilor de Paști și C (în cuantum net) pentru perioada 13.02.2005 - decembrie 2007, proporțional cu timpul lucrat efectiv de fiecare dintre reclamanți, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
De asemenea a fost admisă în parte cererea de intervenție în interes propriu formulată de și obligată aceeași pârâtă să plătească intervenientului drepturile salariale suplimentare neacordate cu ocazia sărbătorilor de Paști și C (în cuantum net) pentru perioada 26.06.2005 - 01.07.2006, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Cererea acestui intervenient privind acordarea cheltuielilor de judecată a fost respinsă
A fost admisă cererea de intervenție în interes propriu formulată de și obligată pârâta să plătească intervenientului drepturile salariale suplimentare neacordate cu ocazia sărbătorilor de Paști și (în cuantum net) pentru perioada 26.06.2005 - 10.08.2006, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pârâta " " a fost obligată să plătească acestui intervenient cheltuieli de judecată în cuantum de 100 lei, iar reclamanților cheltuieli de judecată în sumă de 3700 lei.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanții și intervenienții în interes propriu sunt/au fost salariați ai societății " ", după cum reiese din mențiunile înscrise în carnetele de muncă ale acestora.
Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stabilește în cuprinsul art.158 "cu ocazia sărbătorilor de Paște și C salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe /.".
La alineatul 2 al respectivului articol se precizează că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Contractul colectiv de muncă pe unitate, negociat și aplicabil la nivelul, pe anii 2004, 2005, 2006 și 2007, a menținut dispozițiile art.158 alin.1, însă lineatul 2 al respectivului articol a fost modificat în forma: "în anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Urmare a acestor modificări ale alineatului 2 al art.158 din contractul colectiv de muncă invocat, societatea pârâtă nu a mai acordat salariaților, în cursul anilor 2004-2007, suplimentările salariale prevăzute de alin.1 al art.158.
Potrivit art.969 Cod civil, voința părților semnatare ale Contractului colectiv de muncă a fost aceea de a păstra salariaților beneficiul suplimentărilor salariale prevăzute de alin.1 al art.158 și în cursul anilor 2004-2007, respectivele suplimentări fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat numai pentru anul 2003, nu și în următorii ani.
Pe de altă parte, părțile nu au consemnat în contractul colectiv de muncă pe anii 2004 - 2007 faptul că aceleași suplimentări salariale au fost incluse în salariile de bază pe anii precedenți.
Analizând gramatical textul s-a constatat că nu s-a specificat că "în anul 2003" și nu "din anul 2003", ceea ce denotă intenția părților de includere a suplimentului salarial doar pentru anul 2003 și nu începând cu anul 2003, pentru viitor. Și verbul folosit, "au fost introduse" în locul verbului "vor fi introduse", denotă aceeași manifestare de voință a părților că acele suplimente s-au inclus în salariul de bază exclusiv în anul 2003 și nu și în anii următori.
După cum rt.158 alin.2 a prevăzut în fiecare din contractele colective de muncă ulterioare anului 2003, că suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat doar pe anul 2003, este indubitabil faptul că aceleași drepturi nu au fost incluse în salariul de bază al salariaților și pe anul în curs, câtă vreme s-a menținut în același timp și textul alin.1.
De asemenea, nu pot exista dubii în privința beneficiarilor acestor suplimentări salariale, aceștia neputând fi alții decât toți salariații, cărora le este opozabil contractul colectiv de muncă din momentul înregistrării acestuia.
În concluzie, ipsa oricăror negocieri asupra cuantumului sumelor și modalității de acordare nu poate nega dreptul salariaților, asumat de părți prin contractele colective de muncă, de a beneficia de aceste suplimentări salariale.
Mai mult, pârâta nu a produs dovezi din care să reiasă că pentru anii 2004-2007 aceste suplimentări au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat ca în cazul anului 2003, deși sarcina probei îi incumba acesteia, potrivit art.287 Codul muncii.
Și prin noile modificări aduse contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, prin actul adițional încheiat la 25.10.2007 la nivel de s-au menținut drepturile salariale reprezentând Primele de Paște și
Deși se încearcă să se dea o altă interpretare art.158 din Contractul colectiv de muncă invocat, prin actul adițional de modificare a contractului colectiv de muncă, nu s-a renunțat la suplimentările salariale de Paște și C, acestea fiind menținute și pe anul 2008, indiferent de modalitatea de acordare prin plată integrală sau includere în salariul lunar.
Deoarece până în prezent nu s-a făcut dovada includerii acestor suplimentări în salariul lunar, instanța nu a reținut apărările pârâtei în acest sens.
Majorarea sau indexarea salarială nu echivalează cu acordarea primelor ca urmare a includerii acestora în salariu.
Pentru aceste considerente și în raport de disp.art.158 alin.1 din Contractul colectiv de muncă la nivel de " ", coroborate cu dispozițiile art.236 alin.4 Codul muncii și cu cele ale art.969 Cod civil, cererile reclamanților și intervenienților s-au constatat a fi întemeiate, fiind admise ca atare.
În temeiul art.269 alin.1 Codul munciia fost obligată pârâta " " să plătească reclamanților, pentru perioada 13.02.2005 - decembrie 2007 și intervenienților în interes propriu, pentru perioada 26.06.2005 - 10.08.2006, cu care au sau au avut raporturi de muncă, suplimentările de drepturi salariale neacordate cu ocazia sărbătorilor de Paște și C, proporțional cu timpul lucrat de fiecare reclamant și intervenient, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective potrivit art.161 alin.4 Codul muncii.
Având în vedere faptul că reclamanții și intervenienții în cauză nu au fost salariați ai pârâtei "", a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei pârâte și pe cale de consecință a fost respinsă acțiunea formulată împotriva acestei pârâte.
În baza dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, pârâta " " a fost obligată să plătească reclamanților suma de 3700 lei cheltuieli de judecată, iar intervenientului suma de 100 lei cu același titlu, potrivit dovezilor aflate la dosar.
Cererea intervenientului privind acordarea cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca nedovedită.
Împotriva sentinței civile nr.653/CM/30 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă a declarat recurs, în termen legal, pârâta " " P care a criticat hotărârea pentru netemeinicie și nelegalitate sub următoarele aspecte:
- apreciind că drepturile solicitate au natura de drepturi salariale, în mod greșit instanța a respins excepția prescripției dreptului la acțiune;
S-a considerat că instanța de fond a greșit de două ori, prima dată când a constatat că suplimentările de Paști și C reprezintă drepturi salariale și a doua oară când a încălcat principiul conform căruia unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem. Recurenta precizează că suplimentările solicitate de intimați nu sunt drepturi salariale.
În condițiile în care drepturile bănești în discuție au fost negociate prin contract colectiv de muncă, nu prin contract individual de muncă, ele nu pot fi asimilate sporurilor la salariu.
Drepturile salariale constituie contravaloarea muncii prestate, sunt menționate în contractul individual de muncă și se acordă periodic.
Prin urmare, se solicită a se constata că obiectul judecății îl constituie neexecutarea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de muncă, acestuia fiindu-i aplicabil termenul de prescripție reglementat de dispozițiile art.283 alin.1 lit.e) din Codul muncii. Astfel, drepturile solicitate în cauză, raportat la data introducerii acțiunii, sunt prescrise.
- în al doilea motiv de recurs se arată că motivarea sentinței este sumară și neconvingătoare;
Interpretarea gramaticală a dispozițiilor art.158 alin.2 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate este combătută de interpretarea logică a acestora.
Textul alin.2 al art.158 din Contractele colective de muncă, în care se arată că în anul 2003 primele de Paște și de C au fost introduse în salariul fiecărui salariat nu ar mai fi avut nici un rost în anii următori dacă părțile semnatare nu ar fi urmărit un anumit scop prin menținerea lui în contract.
Alineatul care explică ce s-a întâmplat în anul 2003, menținut și în anii următori, are rostul de a indica modalitatea de urmat în privința acordării acestor prime, adică faptul că și în 2004, 2005, 2006 se va proceda așa cum s-a procedat în 2003.
Această argumentație este întărită și de Actul Adițional din data de 25.10.2007 care arată, sub semnătura patronatului și a celor două sindicate din cadrul societății, care a fost voința internă a părților.
Recurenta a precizat că depune în această fază procesuală o nouă expertiză efectuată de către un expert din cadrul Biroul de expertize de pe lângă Tribunalul Argeș, care într-o cauză absolut identică a concluzionat că salariații și-au primit an de an aceste prime, incluse în salariu.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041Cod procedură civilă.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
Intimații au formulat concluzii scrise prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, judecata în lipsă și fără acordarea cheltuielilor de judecată.
Recursul nu este fondat.
salariale solicitate prin acțiune se încadrează în partea variabilă a salariului, respectiv în categoria adaosurilor la salariu, reglementată de dispozițiile art.155 Codul muncii.
Precizând și lărgind sfera acestor drepturi salariale, contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2005-2006, enumeră la art.41 adaosurile la salariul de bază, printre care se află și alte adaosuri, convenite la nivelul unităților.
Aceste adaosuri au ca premisă prestarea muncii pentru că ele se adaugă sau constituie o suplimentare, o mărire a drepturilor salariale obținute de angajat.
salariale de Paște și de C au fost de altfel incluse în salariul de bază al tuturor salariaților pentru anul 2003, ceea ce s-a recunoscut de către angajator.
Odată stabilită natura drepturilor bănești solicitate de drepturi salariale, s-a reținut corect la judecata în primă instanță incidența dispozițiilor art.283 alin.1 lit.c) Codul muncii, care reglementează termenul de prescripție de 3 ani.
În contractele colective de muncă încheiate la nivelul " " pe anii 2004-2006, art.158 are un singur alineat în care se prevede că de Paște și de C salariații acestei societăți comerciale vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu mediu pe unitate.
Abia în contractul colectiv de muncă încheiat pe anul 2007 la nivelul " " se adaugă acestui alineat un al doilea, prin care se stabilește că în anul 2003 suplimentările salariale menționate în primul alineat au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
În contractul colectiv de muncă înregistrat la data de 19.06.2007 la A, negocierea acestor drepturi salariale suplimentare a fost preluată în forma anterioară cu cele două alineate. S-a schimbat numai numărul articolului din 158 în 157.
S-a susținut că în anul 2003 s-a inclus această suplimentare în salariul tuturor angajaților. Așa cum a arătat recurenta-pârâtă în apărare, odată inclusă în salariul de bază, suplimentarea salarială sau prima a încetat să mai aibă o identitate distinctă.
Prin urmare, față de salariul de bază mărit în anul 2003 prin includerea în acesta a suplimentărilor de Paște și C, părțile au negociat o nouă suplimentare a drepturilor salariale menținând respectiva clauză - art.158 alin.1.
Dacă intenția părților ar fi fost ca această obligație de acordare a suplimentărilor salariale să rămână fără obiect după sfârșitul anului 2003, salariul de bază fiind mărit deja, nu ar fi reiterat clauza privitoare la aceste suplimentări.
Este relevantă sub acest aspect și stabilirea acestor suplimentări salariale în funcție de salariul de bază mediu pe unitate, care diferă de la an la an.
O interpretare prin consens a acestor clauze contractuale - art.168 alin.1 și 2 - de altfel suficient de clare - este inutilă.
Mai mult, o astfel de interpretare nu poate determina o modificare a contractului colectiv de muncă ulterior încetării perioadei de aplicabilitate, căci ar fi încălcate prevederile art.30 și 31 din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată.
Ca urmare, devin incidente regulile de interpretare de drept comun, având prioritate intenția comună a părților contractante.
Or, tocmai reiterarea clauzei privind acordarea suplimentărilor salariale de Paște și de C, în condițiile în care salariul de bază era mărit din anul anterior prin operația analizată mai sus, denotă intenția părților de a adăuga la un salariu de bază mărit suplimentări sau prime cu ocazia sărbătorilor respective.
Pe de altă parte, în cazul în care intenția părților ar fi fost aceea de a se recunoaște că suplimentarea a fost inclusă în salariile de bază așa cum sunt ele consemnate în carnetul de muncă, nemodificate, interpretarea ar echivala cu o renunțare ulterioară la drepturile cuvenite conform contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, interzisă de dispozițiile art.38 Codul muncii coroborat cu art.236 alin.(4) Codul muncii.
Întrucât nu se regăsesc cu privire la hotărârea criticată cazurile de nelegalitate și netemeinicie invocate, care se încadrează în prevederile art.304 pct.9 și art.3041Cod procedură civilă, în baza art.312 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta " " împotriva sentinței civile nr.653/CM din 30 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta " ", cu sediul în P,-, județ A, împotriva sentinței civile nr.653/CM din 30 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, intimați fiind reclamanții, domiciliată în P,-, -7,.E,.11, județ, cu domiciliul în P,-, -7A,.F,.3, județ A, domiciliat în comuna, nr.125, județ A, domiciliat în P, B-dul -, -1,.B,.14, județ A, G, domiciliat în P,-, -5,.B,.8, județ A, domiciliat în P,-, -.B,.18, județ A, domiciliat în P, B-dul -, -6,.D,.15, județ A, domiciliat în comuna, sat, județ A, G, domiciliat în P, - -, -5,.A,.10, județ A, domiciliat în P, str.- -, -.B,.16, județ A, domiciliat în P, str.1 - 2. -0,.C,.10, județ A, DIN, domiciliat în comuna, sat, nr.229, județ A, domiciliat în P, cartier,.7,.A,.16, județ A, domiciliat în P,-, -.C,.3, județ A, domiciliat în P,.50,.A,.41, județ A, G, domiciliat în P, str.-, -5,.B,.6, județ A, domiciliat în comuna, sat, județ A, domiciliat în, str.-, -.B,.3, județ A, domiciliat în P,-,.2,.B,.3, județ A, domiciliat în P,-, -5,.B,.12, județ A, domiciliat în P,-,.54,.B,.18, județ A, domiciliat în P, B-dul -, -,.C,.15, județ A, G, domiciliat în comuna, sat, județ A, domiciliat în P, str.- -, -.B,.15, județ A, G, domiciliat în P,-, -8,.A,.15, județ A, G, domiciliat în, B-dul -, -.C,.5, județ A, domiciliat în P, B-dul -, -6a,.A,.18, județ A, domiciliat în P, str. -, nr.17, -.A,.18, județ A, OG, domiciliat în P, str.-, -Bis,.A,.14, județ A, domiciliat în P, str.-, -.B,.9, județ A, domiciliat în P, B-dul -, -,.A,.5, județ A, G, domiciliat în P, str.-, -5,.B,.9, județ A, domiciliat în P,-, -.A,.21, județ A, domiciliat în, str.-, -.A,.17, județ A, domiciliat în P,-, -6,.A,.4, județ A, domiciliat în comuna, sat Pădureți, județ A, ,domiciliat în P, str.-, -4,.F,.6, județ A, G, domiciliat în P, str.-, -.A,.13, județ A, domiciliat în comuna, sat, județ A, domiciliat în P, nr.1, -.A,.26, județ A, domiciliat în P, B-dul -, -.E,.9, județ A, domiciliat în T,-, -a,.B,.3, județ A, domiciliat în P, B-dul -, -5,.B,.3, județ A, domiciliat în P, str.- - G, -.B,.3, județ A, domiciliat în P,-, -9,.A,.44, județ A, domiciliat în P, str.-,.23,.A,.1, județ A, domiciliat în P, B-dul -, -,.G,.20, județ A, intervenienții, domiciliat în comuna, sat, județ A, domiciliat în P str. -. -, -.H,.9, județ A și pârâta "", cu sediul în B -, nr.239, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 ianuarie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/03.02.2009.
Jud.fond:.
.
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Florina Andrei, Daniel
