Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 735/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 735/2008
Ședința publică din 30 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stoica Manuela președinte secție
- - - - JUDECĂTOR 2: Mureșan Monica Maria
- - -JUDECĂTOR 3: Doriani Ana
- - -grefier
Pe rol se află pronunțarea asupra recursurilor declarate de contestatoarea și intimata SC SRL S, împotriva sentinței civile numărul 202/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 23 iunie 2008.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra recursurilor civile de față;
Constată că prin acțiunea în conflict de muncă înregistrată la Tribunalul Sibiu sub dosar nr- contestatoarea a chemat-o în judecată pe intimata LSs olicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a concedierii în baza art. 76.; obligarea angajatorului la despăgubiri egale cu salariile reținute nelegal, plata a 40 de ore lucrate suplimentar în lunile august, noiembrie 2006, daune morale în valoare de 5000 lei și cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii sale contestatoarea arată că a fost angajata societății pârâte în perioada 01.12.2005-03.01.2007 pe postul de vânzătoare și că deși în perioada august- noiembrie 2006 lucrat câte 6 ore suplimentare pe lună, acestea nu au fost compensate cu zile libere. În ce privește decizia de concediere arată că aceasta a fost emisă fără cercetarea prealabilă și că nu i-a fost comunicată în termenul legal.
În drept se invocă art. 63,76, 267.muncii.
Prin întâmpinarea depusă intimata LSs olicită respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală, invocând în primul rând excepția tardivității formulării contestației. Pe fond arată că raporturile de muncă au încetat în temeiul art. 61 lit.d, deci pentru necorespundere profesională, caz în care nu mai era obligatorie efectuarea cercetării disciplinare prealabilă. Cu referire la pretențiile salariale formulate de contestatoare, intimata precizează că în perioada în care aceasta a lucrat în societate s-au efectuat mai multe inventare, iar pentru lipsa în gestiune constatată s-a emis pe numele contestatoarei o decizie de imputare pentru suma de 2860 lei, sumă pe care aceasta a fost de acord să o achite în rate. Cât privește orele suplimentare se precizează că acestea sunt nejustificate deoarece contestatoarea ocupa și funcția de gestionar, funcție în baza căreia avea obligația de a participa la efectuarea inventarelor.
În drept sunt invocate dispozițiile art.268 punct 5, art.61 lit.d și urm, art.274 pr.civilă.
Contestatoarea a depus completare de acțiune prin care solicită obligarea pârâtei și la plata de despăgubiri pentru 3 zile de concediu din noiembrie 2006 și plata orelor suplimentare.( 55 ).
Prin sentința civilă nr. 202/25.02.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr- s-a admis în parte contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata L S și în consecință:
S-a constata nulitatea absolută a concedierii dispusă prin decizia nr.16/27.12.2006 emisă de intimată.
A fost obligată intimata la plata drepturilor salariale cuvenite contestatoarei pe perioada 03.01.-20.08.2007;
S-a dispus anularea Deciziei nr. 3/05.06.2007 și restituirea sumei de 1200 lei contestatoarei, reprezentând rețineri din salariu cu titlu minus în gestiune:
A fost obligată intimata să plătească contestatoarei suma de 800 lei cu titlu cheltuieli de judecată.
S-au respins celelalte capete de cerere.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, în esență, cu referire la probele dosarului și dispozițiile legale incidente că decizia de concediere este nulă deoarece intimata nu a făcut dovada evaluării contestatoarei în prealabil, conform procedurii stabilite prin C; nu a făcut dovada plății drepturilor salariale cu documente justificative și că a reținut și emis decizia de imputare cu nesocotire prevederilor art. 270.muncii, în lipsa unui titlu.
Împotriva acestei sentințe au declarat în termenul legal recurs ambele părții aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie.
În ce privește recursul contestatoarei se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii în totalitate a cererii sale, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea recursului se invocă nulitatea sentinței atacate, deoarece instanța nu a motivat respingerea cererilor sale privind despăgubirile și plata orelor suplimentare solicitate prin completarea de acțiune, iar în cu privire la daunele morale a neglijat art269 care reglementează răspunderea angajatorului în acest sens.
În drept se invocă art. 312, 304 punct 7 și 9.pr.civilă.
Prin întâmpinarea depusă în această fază procesuală intimata LSs olicită respingerea recursului contestatoarei, arătând că aceasta a depus completarea de acțiune mult peste termenul legal și că motivarea instanței în respingerea celorlalte capete de cerere rezultă din interpretarea contrară a motivelor care au stat la baza admiterii în parte a cererii. (12-14).
În ce privește recursul promovat de intimata L S se solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate; obligarea intimatei- contestatoare la plata cheltuielilor de judecată.(28-32).
În motivarea recursului se critică sentința atacată, în prealabil sub aspectul respingerii excepției tardivității introducerii contestației față de actele depuse la dosar prin care a probat comunicarea deciziei de concediere la data de 28.12.2006, iar contestația a fost înregistrată la instanță la data de 11.06.2007 și numai prin precizarea de acțiune depusă la 28.08.2007 s-a contestat această decizie. În al doilea rând se arată că instanța de fond acordat mai mult decât s-a cerut, anulând decizia nr. 3/05.06.2007 deși prin nici una din precizările de acțiune contestatoarea nu a solicitata anularea acestei decizii care i-a fost comunicată la data de 08.06.2007.
În al treilea rând recurenta arată că lipsa evaluării prealabile nu duce la nulitatea deciziei și că în contextul în care există un proces verbal din data de 14.12.2006 prin care se stabilește un minus de inventar de 24.363, 29 lei este evidentă necorespunderea profesională a contestatoarei în postul de gestionar.
În drept se invocă art. 299 și urm pr.civilă, art.283 alin.1 lit.a, art.268 punct 5. art.61 lit.d și urm., art. 274.pr.civilă.
Prin întâmpinarea depusă de intimata se solicită respingerea recursului promovat de recurenta L S, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, motivând că soluția primei instanțe este legală și temeinică sub aspectele invocate de recurentă.(36-39).
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art.304 ind.1 c, va admite ca fondate, ambele recursuri cu care a fost investită sub următorul aspect:
Potrivit art.129 al.final în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
Acest text de lege reglementează principiul disponibilității, ceea ce înseamnă că instanța nu poate acorda mai mult decât s-a cerut, altceva decât s-a cerut sau mai puțin decât s-a cerut.
Faptul că instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor cererilor părților rezultă și din hotărârea CEDO publicată în al României,Partea I, nr.19 din 11 ianuarie 2001 prin care s-a stabilit că omisiunea instanței de a examina toate capetele de cerere a adus atingere dreptului reclamantului la un proces echitabil în sensul art.6 pct.1 din convenție.
De asemenea potrivit art. 261 alin.1 punct 5.pr.civilă hotărârea trebuie să cuprindă " motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților"
În speță, deși prin completarea de acțiune depusă la fila 55 contestatoarea a solicitat obligarea intimatei la despăgubiri pentru 3 zile de concediu neefectuat pentru luna noiembrie și pentru plata orelor suplimentare efectuate în 2,3.12.2008, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acestor cereri și nu a motivat soluția dată acestor capete de cerere, precum și tuturor argumentelor invocate de părții cu trimitere la mijloacele de probă administrate în cauză.
Așa fiind, criticile recurentei sub acest aspect sunt fondate, urmând a fi admise ambele recursuri.și atrage potrivit art.312 alin.5 cu aplicarea art. 81 din Legea nr. 168/1999- în sensul Deciziei nr XXI/ 12.06.2006 pronunțată de J-secțiile Unite în dosar nr. 9/2006- casarea hotărârii cu trimiterea cauzei la prima instanță, pentru judecarea pricinii sub aspectul tuturor capetelor de cerere.
Cu ocazia rejudecării, instanța de fond se va pronunța asupra tuturor capetelor de cerere în limita investirii și va analiza și celelalte aspecte invocate de părții în motivarea căilor de atac de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite, ca fondat recursul declarat de contestatoarea - împotriva sentinței civile nr.202/22.02.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul civil nr-.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecarea, Tribunalului Sibiu -complet specializat conflict de muncă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 iunie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
- -
Red.AD
Tehnored.MT/ 3 ex
Jud.
Președinte:Stoica ManuelaJudecători:Stoica Manuela, Mureșan Monica Maria, Doriani Ana
