Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 775/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 775/R/2008
Ședința publica din data de 1 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gabriella Purja vicepreședinte Curtea de Apel
JUDECĂTOR 2: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTOR 3: Dima Laura
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL SĂLAJ, CURTEA DE APEL CLUJ și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin Direcția Generală a Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 2435 din 10 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr- privind și pe reclamanții intimați, și pârâtul intimat CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
Recursurile au fost declarate în termenul legal, au fost comunicate intimaților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că doamna judecător și domnul judecător - membri ai completului 2 R - au formulat cereri de abținere de la judecarea recursurilor de față, aceștia fiind părți într-un litigiu similar, cereri de abținere care au fost admise prin încheierea de ședință din data de 31 martie 2008, în componența completului intrând doamna judecător și domnul judecător, conform programării de permanență în materie.
Se constată că s-a solicitat judecarea recursurilor în condițiile art. 242.proc.civ. iar Curtea apreciind că se află în stare de judecată prezenta cauză, o reține în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursurilor declarate:
Prin sentința civilă nr.2435/10 decembrie 2007, Tribunalul Sălaja admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, și împotriva pârâților Tribunalul Sălaj, Curtea de Apel Cluj, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor (prin S), și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării aceștia fiind obligați să plătească drepturile reprezentând spor de confidențialitate de până la 15% începând cu luna octombrie 2004 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor, actualizate la plata plății efective.
Pârâții au fost obligați să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor de mai sus.
Pentru a pronunța această hotărâre, s-a reținut, în esență, că, potrivit art. unic pct.1 din Legea 444/2006 pentru aprobarea nr.OG19/2006 privind drepturi salariale ale personalului militar și funcționarilor publici cu statul special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul sau avizul de securitate deținut, personalul vizat beneficiază de un spor de 15% din solda, respectiv salariul lunar, cu încadrarea în limitele bugetare aprobate.
În acest temei, judecătorii militari beneficiază de un spor de confidențialitate de până la 15% din solda lunară.
Prin art.15 din nr.OG6/2007, s-a prevăzut că sporul de confidențialitate, în cuantum de până la 15% se acordă și altor funcționari, din alte instituții ale statului, iar prin art.20 alin.3 din Legea 656/2002 (modif.) s-a acordat sporul de confidențialitate și personalului din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Aceste acte normative și altele prevăd acordarea sporului de confidențialitate unor categorii de salariați, fiind excluși fără drept magistrații, deși conform reglementărilor în vigoare au obligația de a păstra secretul informațiilor pe care le-au obținut în calitatea pe care o dețin.
S-a apreciat că, între tratamentul juridic al judecătorilor militari și membrii Consiliului Director al Consiliului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării pe de o parte și judecătorii civili există o discriminare în ceea ce privește dreptul la recunoașterea pentru păstrarea confidențialității unor date, acțiunea fiind, în consecință admisă, în sensul celor reținute în dispozitiv.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Tribunalul Sălaj, Curtea de Apel Cluj, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În recursul declarat de Tribunalul Sălajs -a arătat că, greșit a reținut prima instanță ca argument pentru admiterea acțiunii Legea 444/2006, reclamanții nefăcând parte din categoria personalului în favoarea căruia a fost reglementat sporul de 15%. De altfel, sporul de confidențialitate este reglementat pentru păstrarea confidențialității informațiilor clasificate, în funcție de certificatul sau avizul de securitate deținut, categorie ce nu este reglementată prin Legea 303/2004.
Pârâtul Ministerul Justiției a criticat hotărârea primei instanțe pentru lipsa temeiului legal de acordare a sporului de confidențialitate pentru judecători.
Pe de altă parte, nu se poate reține nici discriminarea, întrucât magistrații reprezintă o categorie aparte de salariați ai sistemului bugetar, cu un statul specific reglementat de Legea 303/2004, drepturile salariale fiind de asemenea stabilite printr-un act normativ special (OUG 27/2006).
Astfel situația juridică a judecătorilor nu poate fi comparată în nici un fel cu personalul militar și funcționarii publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, etc, reglementat de Legea 360/2002, nici chiar cu a judecătorilor militari, aceștia având calitatea de militar activ.
Prin urmare, nefiind situații egale sau analoage, tratamentul diferențiat nu poate fi apreciat ca fiind și discriminatoriu, așa cum a stabilit și Curtea Constituțională în acord cu practica CEDO.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Sas olicitat să se constate că tribunalul a încălcat competența prevăzute de art.36 din OUG27/2006.
Pe de altă parte, hotărârea primei instanțe este și netemeinică, întrucât nici un act normativ nu prevede sporul de confidențialitate pentru judecători, astfel că, acțiunea reclamanților greșit a fost admisă, instanța încălcându-și competențele conferite și a înfrânt voința legiuitorului și separațiunea puterilor în stat.
Pârâta Curtea de Apel Cluja solicitat respingerea acțiunii, apreciind că reclamanții nu au fost discriminați prin faptul că nu există prevederi legale în ceea ce îi privește pentru sporul de confidențialitate, legiferarea diferențiată neconstituind prin ea însăși, singură și în aceste condiții o faptă de discriminare.
Recursurile vor fi admise, pentru următoarele considerente:
Așa cum s-a expus în prima parte a considerentelor, tribunalul a admis acțiunea reclamanților - judecători - având în vedere dreptul acestora de a nu fi discriminați și de a solicita acoperirea daunelor suferite prin discriminarea la care au fost supuși, în comparație cu alte categorii de salariați bugetari.
Față de aceste considerente, criticile referitoare la inexistența unor norme legale care să îndreptățească pe reclamanți la sporul de 15% pentru confidențialitate sunt superflue, atâta vreme cât prima instanțănu și-a întemeiat hotărârea pe asemenea argumente.
Criticile referitoare la lipsa competenței Tribunalului Sălaj de a judeca litigiul sunt de asemenea neîntemeiate, acțiunea reclamanților neavând ca obiect "modul de stabilire a drepturilor salariale conform OUG27/2006" - situație vizată de art.36 din acel act normativ, ci drepturi salariale neacordate ca urmare a discriminării afirmativ existente,corect apreciat ca fiind conflict de muncă,de competența tribunalului d e la domiciliul reclamantului, conform art.284 C,muncii și art.2 pct.1 lit.c din Codul d e procedură civilă.
Criticile referitoare la inexistența discriminării însă, sunt întemeiate.
Astfel, în acțiunea lor, reclamanții au invocat faptul că, anumite categorii de personal, salarizate conform Legii 444/2006 pentru aprobarea OG19/2006, cât și conform art.15 alin.1 din OG6/2007 și art.20 alin.3 din Legea 656/2002 au drept la un spor de confidențialitate de până la 15%, în timp ce pentru judecători, care au de asemenea, obligația păstrării secretului profesional, un asemenea spor nu este prevăzut.
În conformitate cu art.1 alin.2 lit.i din OG137/2000, principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate și cu privire la dreptul la muncă, la un salariu egal pentru muncă egală (etc) exercitarea drepturilor enunțate fiind asigurată pentru persoane aflate în situații comparabile.
Așa cum se susține și în acțiune, legislația națională a prevăzut pentruanumitecategorii de salariați bugetari dreptul de a primi un spor de 15% pentru confidențialitate, în situația în care, operează cu secrete de o anumită importanță, stabilite ca atare de actele normative respective.
se poate observa că, în conformitate cu OG19/2006 se stabilește dreptul la sporul de confidențialitate acelor persoane care operează cu informații clasificate, definite ca atare prin Legea 182/2002 și în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut. Acest drept se poate acorda pentru 5% din numărul total de posturi prevăzute în statutul
În aceeași măsură, OG6/2007, prin art.15 stabileștedoar în principiuun drept la sporul de confidențialitate în cuantumde până la 15%,categoriile de funcționari publici, cuantumurile sporului de confidențialitate și condițiile de acordare urmând a fi stabilite prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, în considerarea atribuțiilor personalului cu privire la confidențialitatea secretelor de serviciu de care acesta ia cunoștință.
Așadar, legiuitorul a prevăzut posibilitatea adăugării sporului de confidențialitate la salariul personalului bugetar, în măsura în care angajatul,prin natura activității sale ia cunoștință de secrete de o anumită importanță, a căror protejare specială se impune, sporul de confidențialitate nefiind un drept general prevăzut tuturor persoanelor angajate în sectorul bugetar.
Reclamanții sunt judecători, salarizarea acestora fiind reglementată prin acte normative speciale care stabilesc valoarea de referință, coeficientul de ierarhizare și anumite sporuri,între care nu se regăsește și sporul de confidențialitate.
Faptul că legiuitorul nu a prevăzut acest drept în favoarea persoanelor ce lucrează în organele sistemului judiciarnu reprezintă prin el însuși o discriminare,așa cum a stabilit și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, argumentație reținută în Hotărârea nr.318/8 oct.2007 fiind una de principiu. Prin hotărârea menționată s-a respins cererea formulată de procurori cu motivarea că magistrații nu au dreptul la sporul de confidențialitate, întrucât legislația specifică nu prevede un asemenea drept, iar pe de altă parte, magistrații au obligația de a respecta secretul profesional. "Salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor ale procurorilor (etc) s-a stabilit ținându-se seama de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege." S-a apreciat că "situațiile deosebite în care se găsesc diferite categorii de salariați determină soluții diferite ale legiuitorului, în ceea ce privește salarizarea acestora, fără ca prin această soluție să se încalce principiul egalității".
Hotărârea a conchis în sensul că petenții (procurori) nu au fost discriminați, în sensul OG137/2000.
În același sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Deciziile nr.168/1998 și 294/2001 și CEDO care a apreciat că nu există diferență de tratament decât în situația în care persoane plasate în situații analoage sau comparabile, beneficiază de un tratament preferențial și că la această distincție nu-și găsește nici o justificare obiectivă sau rezonabilă (Hot.Fredin c/a Suediei -1993, Hoffman c/a Austriei -1995 etc).
Or, așa cum s-a reținut mai sus, salarizarea magistraților a fost reglementată prin acte normative speciale, având în vedere tocmai sistemul judiciar în care își desfășoară activitatea, care impune anumite riscuri și interdicții, salarizare ce nu poate fi comparată cu drepturile altor categorii de personal bugetar, a căror salarizare a fost reglementată în raport de condițiile specifice în care aceștia la rândul lor își desfășoară activitatea.
Neexistând discriminare, acțiunea în despăgubiri echivalente cu drepturile de care nu au beneficiat formulată de reclamanți, este neîntemeiată.
În consecință, sentința tribunalului, prin care totuși, acțiunea a fost admisă, este netemeinică, privită prin prisma dispozițiilor art.304 pct.9 proc.civ. recursurile urmând a fi admise și în temeiul art.312 alin.2 și 3.proc.civ. sentința modificată, în sensul respingerii ca nefondate a acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de TRIBUNALUL SĂLAJ, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S, CURTEA DE APEL CLUJ și MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr. 2435 din 10 dec.2007 a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în sensul că respinge ca nefondată acțiunea reclamanților și alții pentru drepturi salariale.
Irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 1 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.GP
Dact./3ex.
12.05.2008
Președinte:Gabriella PurjaJudecători:Gabriella Purja, Sergiu Diaconescu, Dima Laura
