Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 786/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 786/R/2008
Ședința publica din data de 1 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gabriella Purja vicepreședinte Curtea de Apel
JUDECĂTOR 2: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTOR 3: Dima Laura
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin Direcția Generală a Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 135 din 31 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- privind și pe reclamanții intimați, și pe pârâții intimați CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII și TRIBUNALUL CLUJ, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
Recursurile au fost declarate în termenul legal, au fost comunicate intimaților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că doamna judecător și domnul judecător - membri ai completului 2 R - au formulat cereri de abținere de la judecarea recursurilor de față, aceștia fiind părți într-un litigiu similar, cereri de abținere care au fost admise prin încheierea de ședință din data de 31 martie 2008, în componența completului intrând doamna judecător și domnul judecător, conform programării de permanență în materie.
Se constată că s-a solicitat judecarea recursurilor în condițiile art. 242.proc.civ. iar Curtea apreciind că se află în stare de judecată prezenta cauză, o reține în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursurilor formulate:
Prin sentința civilă nr.135/31 ianuarie 2008, Tribunalul Cluja respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a inadmisibilității cererii de chemare în judecată invocate de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL CLUJ, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Cluj fiind obligați la calcularea și la plata în favoarea fiecărui reclamant a despăgubirilor echivalente cu diferențele salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din salariul de bază începând cu luna iulie 2004 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii, sume reactualizate potrivit indicelui de inflație la data plății efective.
Pârâții au fost obligați să efectueze modificările corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să aloce și să vireze fondurile necesare pentru plata sumelor.
S-a respins capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâților la plata sumelor de la momentul rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii și pentru viitor.
S-a respins acțiunea formulată împotriva Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Pentru a pronunța această sentință, s-au reținut următoarele:
Reclamanții fac parte din personalul din instituțiile de înfăptuire a justiției, fiindu-le impusă prin lege o obligație imperativă, specifică și specială de confidențialitate, care se îndeplinește în cadrul executării raporturilor de muncă.
Potrivit OG19/2006, personalul militar și funcționarii publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul /avizul de securitate deținut beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază. Aceleași drepturi au fost reglementate și pentru alte categorii de salariați din sistemul bugetar prin alte acte normative (ex.OG6/2007).
În raport de sporul salarial prevăzut s-a apreciat că, personalul din sistemul justiției este discriminat, în sensul Directivei 2000/EC/78, OG137/2000, Constituția României și Codul Muncii, ceea ce îl îndreptățește la despăgubiri echivalente cu procentul din salariu primit de celelalte categorii ca spor de confidențialitate.
S-a apreciat că este admisibilă și cererea reclamanților de actualizare a prejudiciului suferit, cu indicele de inflație, pârâții fiind în culpă pentru neacordarea sporurilor și pentru neinițierea unor măsuri care să aibă ca finalitate eliminarea discriminării.
S-a apreciat că, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă, în raport cu obligațiile ce-i revin conform art.19 din Legea 500/2002 privind finanțele publice și din dispozițiile HG2008/2005 și HG386/2007, dar și ale HG22/2002 (aprobată prin Legea 288/2002).
Cât privește calitatea procesuală pasivă a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, s-a reținut lipsa unei asemenea calități - între părți neexistând nici un raport juridic.
S-a respins capătul de acțiune privind plata sporului de confidențialitate și pentru viitor, întrucât obiectul cererii de chemare în judecată trebuie să fie determinat sau determinabil, dar drepturile reclamanților pentru viitor, încă nu s-a născut, protecția lor pe calea unei acțiuni în justiție nefiind posibilă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor C și Ministerul Justiției, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, având în vedere competențele în constituirea și executarea bugetului, ce-i revin în temeiul Legii 500/2002.
Astfel, în legătură cu bugetul anual, acesta este în competența Guvernului, respectiv al Parlamentului, Ministerul Economiei și Finanțelor putând să aloce diferite sume numai cu condiția prealabilei aprobări de către instituțiile de mai sus.
Nu se poate reține culpa, deoarece potrivit prevederilor art.34 din Legea 500/2002, Ministerul Justiției avea obligația să depună propuneri pentru proiect de buget și anexele sale, pentru anul bugetar următor, or, asemenea propuneri nu au fost făcute.
Ministerul Justiției a solicitat de asemenea, respingerea acțiunii întrucât nu există vreo discriminare care să îndreptățească pe reclamanți în formularea acțiunii, iar pe de altă parte, aceștia au solicitat obligarea pârâților la plata sumelor echivalente cu sporul de confidențialitate deși un asemenea drept nu le este prevăzut de legislația în vigoare.
Recursurile vor fi admise pentru următoarele considerente:
În acțiunea lor, reclamanții au invocat faptul că, anumite categorii de personal, salarizate conform Legii 444/2006 pentru aprobarea OG19/2006, cât și conform art.15 alin.1 din OG6/2007 și art.20 alin.3 din Legea 656/2002 au drept la un spor de confidențialitate de până la 15%, în timp ce pentru judecători, care au de asemenea, obligația păstrării secretului profesional, un asemenea spor nu este prevăzut.
În conformitate cu art.1 alin.2 lit.i din OG137/2000, principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate și cu privire la dreptul la muncă, la un salariu egal pentru muncă egală (etc) exercitarea drepturilor enunțate fiind asigurată pentru persoane aflate în situații comparabile.
Așa cum se susține și în acțiune, legislația națională a prevăzut pentruanumitecategorii de salariați bugetari dreptul de a primi un spor de 15% pentru confidențialitate, în situația în care, operează cu secrete de o anumită importanță, stabilite ca atare de actele normative respective.
se poate observa că, în conformitate cu OG19/2006 se stabilește dreptul la sporul de confidențialitate acelor persoane care operează cu informații clasificate, definite ca atare prin Legea 182/2002 și în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut. Acest drept se poate acorda pentru 5% din numărul total de posturi prevăzute în statutul
În aceeași măsură, OG6/2007, prin art.15 stabileștedoar în principiuun drept la sporul de confidențialitate în cuantumde până la 15%,categoriile de funcționari publici, cuantumurile sporului de confidențialitate și condițiile de acordare urmând a fi stabilite prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, în considerarea atribuțiilor personalului cu privire la confidențialitatea secretelor de serviciu de care acesta ia cunoștință.
Așadar, legiuitorul a prevăzut posibilitatea adăugării sporului de confidențialitate la salariul personalului bugetar, în măsura în care angajatul,prin natura activității sale ia cunoștință de secrete de o anumită importanță, a căror protejare specială se impune, sporul de confidențialitate nefiind un drept general prevăzut tuturor persoanelor angajate în sectorul bugetar.
Reclamanții fac parte din personalul auxiliar al instanțelor, salarizarea acestora fiind reglementată prin acte normative speciale care stabilesc valoarea de referință, coeficientul de ierarhizare și anumite sporuri,între care nu se regăsește și sporul de confidențialitate.
Faptul că legiuitorul nu a prevăzut acest drept în favoarea persoanelor ce lucrează în organele sistemului judiciarnu reprezintă prin el însuși o discriminare,așa cum a stabilit și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, argumentație reținută în Hotărârea nr.318/8 oct.2007 fiind una de principiu. Prin hotărârea menționată s-a respins cererea formulată de procurori cu motivarea că magistrații nu au dreptul la sporul de confidențialitate, întrucât legislația specifică nu prevede un asemenea drept, iar pe de altă parte, magistrații au obligația de a respecta secretul profesional. "Salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor ale procurorilor (etc) s-a stabilit ținându-se seama de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege." S-a apreciat că "situațiile deosebite în care se găsesc diferite categorii de salariați determină soluții diferite ale legiuitorului, în ceea ce privește salarizarea acestora, fără ca prin această soluție să se încalce principiul egalității".
Hotărârea a conchis în sensul că petenții (procurori) nu au fost discriminați, în sensul OG137/2000.
În același sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Deciziile nr.168/1998 și 294/2001 și CEDO care a apreciat că nu există diferență de tratament decât în situația în care persoane plasate în situații analoage sau comparabile, beneficiază de un tratament preferențial și că la această distincție nu-și găsește nici o justificare obiectivă sau rezonabilă (Hot.Fredin c/a Suediei -1993, Hoffman c/a Austriei -1995 etc).
Or, așa cum s-a reținut mai sus, salarizarea personalului din justiție a fost reglementată prin acte normative speciale, având în vedere tocmai sistemul judiciar în care își desfășoară activitatea, care impune anumite riscuri și interdicții, salarizare ce nu poate fi comparată cu drepturile altor categorii de personal bugetar, a căror salarizare a fost reglementată în raport de condițiile specifice în care aceștia la rândul lor își desfășoară activitatea.
Neexistând discriminare, acțiunea în despăgubiri echivalente cu drepturile de care nu au beneficiat formulată de reclamanți, este neîntemeiată.
În consecință, sentința tribunalului, prin care totuși, acțiunea a fost admisă, este netemeinică, privită prin prisma dispozițiilor art.304 pct.9 proc.civ. recursurile urmând a fi admise și în temeiul art.312 alin.2 și 3.proc.civ. sentința modificată, în sensul respingerii ca nefondate a acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr. 135 din 31.01.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în sensul că respinge în întregime acțiunea ca nefondată.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 1 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.GP
Dact./3ex./12.02.2008
Președinte:Gabriella PurjaJudecători:Gabriella Purja, Sergiu Diaconescu, Dima Laura
