Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 82/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 82/
Ședința publică din 22 ianuarie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H, cu sediul în M C,-, județul H, Consiliul Județean H, cu sediul în M C, P-ța -, nr.5, județul H și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului H, cu sediul în M C, P-ța -, nr.5, județul H, împotriva sentinței civile nr. 2640 din 18 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reprezentantul pârâtului recurent Consiliul Județean H, consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursurile au fost declarate și motivate în termen, fiind scutite de taxă judiciară de timbru, iar recurenta pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Had epus răspuns la întâmpinare.
Reprezentantul recurentului pârât Consiliul Județean H depune delegație și răspuns la întâmpinare, declarând că nu are cereri de formulat.
Neformulându-se cereri, instanța acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentantul recurentului pârât Consiliul Județean H susține recursul astfel cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței atacate și respingerea acțiunii reclamanților. În ceea ce privește celelalte recursuri declarate în cauză, lasă la aprecierea instanței soluționarea lor.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 2640/18 octombrie 2007 Tribunalului Harghitas -au dispus următoarele:
- s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâții Consiliul Județean H și Ministerul Economiei și Finanțelor;
- s-a respins excepția prematurității formulării cererii, invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor;
- s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului H, pentru perioada 27.04.2004 - 01.01.2005;
- s-a admis în parte acțiunea promovată de reclamanții, -, -, împotriva pârâților Consiliul Județean H, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului H, Centrul de Îngrijire și Asistență G și Ministerul Economiei și Finanțelor;
- au fost obligați pârâții să plătească în solidar reclamanților sumele de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă, cuvenite pentru timpul efectiv lucrat, în perioada 01.01.2005 - 26.04.2007, sume actualizate cu indicele de inflație, calculat de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă;
- s-a respins cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata contravalorii tichetelor de masă pentru perioada 27.04.2004 - 01.01.2005.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean H, că acesta, alături de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului H, ordonează, ca și credite salariale, unul și același drept solicitat de reclamanți.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, s-a reținut, pe lângă argumentul anterior relevat, și faptul că drepturile salariale pretinse de reclamanți nu pot fi plătite decât după aprobarea dată de acest minister.
Cât despre excepția prematurității formulării acțiunii, invocată de același pârât, s-a constatat că în susținerea acesteia s-a făcut referire la Legea nr.188/1999 și la prima de vacanță, aspecte care nu formează obiectul judecății.
În schimb, s-a apreciat ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului H pentru perioada 27.04.2004 - 01.01.2005, deoarece a fost înființată doar începând cu această ultimă dată, în baza Hotărârii nr. 160/2004 a Consiliului Județean H, preluând ulterior, pe bază de protocol, patrimoniul Centrului de Îngrijire și Asistență G, de la Consiliul Local
Cu referire la fondul pretențiilor formulate de reclamanți, prima instanță a reținut incidența prevederilor art.1 din Legea nr. 142/1998, apreciind că, deși prin acestea nu se instituie în sarcina angajatorului obligativitatea acordării tichetelor de masă, nu înseamnă în mod automat că reclamanții nu ar avea acest drept, dat fiind caracterul său de măsură de protecție salariaților, pentru asigurarea securității muncii și a unor condiții optime la locul de muncă.
De asemenea, s-a apreciat că, în condițiile în care unii salariați din sectorul bugetar beneficiază de tichete de masă (medici, funcționari publici, etc.), neacordarea aceluiași drept reclamanților constituie o discriminare din punct de vedere al exercitării dreptului la protecție socială între salariații din sectorul bugetar, încălcându-se, astfel, dispozițiile art. 41 alin. 2 și art. 53 din Constituție, ale art. 5 alin.3 din Codul muncii și ale art. 41 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Împotriva hotărârii anterior descrise au declarat recurs pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H, Consiliul Județean H și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, solicitând modificarea parțială a acesteia, în sensul admiterii, în principal, a excepțiilor invocate, iar pe fondul cauzei, respingerea integrală a acțiunii reclamanților, ca nefondată.
În drept, au fost invocate prevederile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, susținându-se, în esență, de către toți recurenții, că prevederile art. 1 din Legea nr. 142/1998 nu instituie o obligație în sarcina angajatorilor, ci doar un drept opțional, iar în condițiile în care, prin legile bugetului de stat pentru anii 2004 - 2006 și prin nr.OUG 88/2006, a fost interzisă în mod expres cuprinderea în bugetele instituțiilor publice a sumelor aferente acordării tichetelor de masă, pretențiile reclamanților nu pot fi, în mod legal, onorate.
Prin întâmpinarea formulată, reclamanții au solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, susținând legalitatea hotărârii primei instanțe.
Examinând căile de atac deduse judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3041și 306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea constată că acestea sunt întemeiate, însă doar sub aspectul abordării de către prima instanță a fondului cauzei, soluția adoptată în privința excepțiilor invocate fiind apreciată ca legală.
Prin urmare, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, recursurile supuse examinării vor fi admise, în baza următoarelor considerente:
Conform prevederilor art.1, alin.1 din Legea nr.142/1998, salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator. Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, pentru sectorul bugetar, tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat.
Față de aceste prevederi legale se constată că Legea nr. 142/1998 nu stabilește în mod imperativ în sarcina pârâților obligația de a acorda tichetele de masă, ci prevede doar posibilitatea acordării acestora. Se instituie astfel un drept opțional al angajatorilor din sectorul bugetar de a acorda tichete de masă, drept care este condiționat, în ceea ce privește aplicarea lui, de prevederea unor sume cu această destinație în buget.
Or, în condițiile în care pentru anii 2004 - 2006, prin legile bugetului de stat nu au fost aprobate pentru instituțiile publice sumele necesare acordării tichetelor de masă, în mod nelegal s-a reținut de către instanța de fond că pretențiile reclamanților sunt fondate. ( Legea nr. 507/2003, Legea nr. 511/2004, Legea nr. 379/2005 ). În plus, și pentru anul 2007 fost interzisă în mod expres acordarea acestui drept, prin dispozițiile art. III din nr.OUG 88/2006.
Pe de altă parte, nu are relevanță împrejurarea că tichetele de masă au fost acordate unora dintre categoriile de salariați din unitățile bugetare, deoarece bugetul fiecărei instituții este stabilit în funcție de nevoile specifice și de tipul activității pe care acestea o desfășoară, iar în condițiile în care bugetele pârâților nu prevăd în mod expres sume de bani pentru acordarea alocațiilor de hrană, pârâții nu pot fi obligați la acordarea tichetelor de masă solicitate de reclamanți.
De asemenea, nu poate fi primită nici susținerea existenței unei situații discriminatorii, astfel cum invocă reclamanții, deoarece legile bugetului de stat pe anii 2004 -2006, precum și nr.OUG 88/2006, au vizat toate instituțiile publice, cu excepția celor finanțate integral din venituri proprii, iar adoptarea de către unele instanțe judecătorești din țară a unor soluții favorabile, în cauze cu obiect similar, nu obligă - practica judiciară neconstituind izvor de drept.
În fine, nu subzistă nici critica vizând încălcarea principiului egalității cetățenilor în fața legii, deoarece actele normative invocate în susținerea acțiunii nu instituie o obligație a angajatorilor, în sensul celor pretinse de reclamanți, beneficiul legal invocat fiind unul opțional.
Pentru considerentele expuse, Curtea constată că hotărârea primei instanțe a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a Legii nr. 142/1998, fiind, astfel, incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Prin urmare, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, recursurile declarate de pârâți vor fi admise, iar hotărârea atacată va fi modificată în parte, prin respingerea integrală a acțiunii reclamanților și menținerea dispozițiilor privitoare la soluționarea excepțiilor, față de care argumentele primei instanțe sunt corecte.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile pârâților Consiliul Județean H, cu sediul în M C, P-ța -, nr.5, județul H, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului H, cu sediul în M C, P-ța -, nr.5, județul H și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H, cu sediul în M C,-, județul H, împotriva sentinței civile nr. 2640/18 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr- și, în consecință:
- modifică în parte sentința criticată, în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
- menține dispozițiile referitoare la excepțiile invocate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
2 exemplare
16.02.2008
Jud.fond.;
Asist.jud. ;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
