Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 833/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 833/
Ședința publică din 28 aprilie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B, sector 5,- și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu-M,--3, județul M, împotriva sentinței civile nr. 1190 din 6 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr- (număr în format vechi 1659/2008).
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că ambele recursuri sunt declarate și motivate în termen legal, fiind scutite de plata taxei de timbru, pârâtul recurent Ministerul Justiției și Libertăților a depus la dosar note de ședință, s-a cerut judecarea în lipsă conform art. 242 alin. ultim Cod procedură civilă.
Față de actele și lucrările dosarului se constată că recursul este în stare de judecată, ca atare se reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.1190/6 iunie 2008, Tribunalul Mureșa respins excepția inadmisibilității acțiunii, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, a Direcției Generale a Finanțelor Publice M, a admis în parte acțiunea civilă, având ca obiect un conflict de drepturi, formulată de reclamantele I și, împotriva pârâților Tribunalul Mureș, Curtea de APEL TÂRGU MUREȘ, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu citarea obligatorie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și, drept consecință:
- a obligat pârâții la plata în favoarea fiecărei reclamante a unei despăgubiri egale cu diferențele de drepturi salariale, neacordate în mod discriminatoriu, diferențe dintre: drepturile salariale cuvenite reclamantelor, calculate în funcție de treapta profesională a acestora și coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefieri, grefieri statisticieni și grefieri documentariști cu studii medii, și respectiv drepturile salariale primite efectiv de reclamante, care au fost calculate în funcție de treapta profesională a acestora și de coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefierii-arhivari și grefierii - registratori, diferențe calculate pentru perioada 24 martie 2005 - 06 iunie 2008 aferent reclamantei I și pentru perioada 13 iunie 2005 - 6 iunie 2008 aferent reclamantei.
De asemenea, s-au respins restul pretențiilor reclamantelor.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M, solicitând modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanți.
Pârâtul Ministerul Justiției a invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 4 și 9 Cod procedură civilă, arătând, în motivarea recursului, că prima instanță a depășit atribuțiile puterii judecătorești, în contextul în care acțiunea reclamanților a fost admisă prin raportare la dispozițiile art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prevederi legale care au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr. 818/2008 a Curții Constituționale.
De asemenea, s-a susținut că hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât a acordat în favoarea reclamanților drepturi salariale în alt cuantum decât cel stabilit de actul normativ incident în materia salarizării personalului auxiliar de specialitate, respectiv Legea nr. 567/2004 și nr.OG 8/2007.
La rândul său, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat modificarea hotărârii primei instanțe, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a respectivei instituții și, drept consecință, respingerea pe acest considerent a acțiunii formulate de reclamanți.
În motivarea recursului s-au invocat prevederile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, susținându-se că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat la plata unor drepturi bănești către salariații altor instituții, în speță raporturile de serviciu ale reclamanților fiind stabilite cu Tribunalul Mureș, căruia îi revine obligația achitării drepturilor salariale pretinse în cauză. Pe de altă parte, nu s-a reținut și nu s-a dovedit că Ministerul Economiei și Finanțelor ar fi prejudiciat în vreun fel drepturile și interesele acestora, astfel că în sarcina sa nu poate să subziste nicio obligație de despăgubire.
Verificând legalitatea hotărârii atacate, prin raportare la motivele invocate de către recurenți, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3041și 306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Prin cererea adresată primei instanțe, reclamanții au solicitat obligarea pârâților la plata unei despăgubiri reprezentând diferența dintre drepturile salariale acordate acestora, în funcție de coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefierii - arhivari și drepturile salariale acordate grefierilor informaticieni, statisticieni și documentariști.
Examinând solicitarea acestora, prima instanță a reținut incidența prevederilor art. 1, art. 2 alin. 1-3 și art. 27 alin.1 din nr.OG 137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Trebuie observat, însă, că prin repetate decizii ale Curții Constituționale s-a stabilit că dispozițiile nr.OG 137/2000 sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative. ( deciziile nr. 818 - 821 din 3 iulie 2008, decizia nr. 1325/4 decembrie 2008 ).
Potrivit, dispozițiilor art. 31 alin.1 din Legea nr. 47/1992, decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie.
Cum prin hotărârea pronunțată, instanța de fond a acordat reclamanților beneficiul drepturilor salariale prevăzute de lege pentru o altă categorie de personal auxiliar decât cea din care fac parte aceștia, Curtea constată incidența în cauză a motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, soluția adoptată fiind lipsită de temei legal.
Pentru considerentele expuse, în baza prevederilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursurile deduse judecății și va modifica în parte hotărârea atacată, în sensul respingerii acțiunii reclamanților, constatând că, față de motivul de nelegalitate identificat, nu se mai impune verificarea celorlalte critici expuse în cuprinsul memoriilor de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Ministerul Justiției, cu sediul în B, sector 5,- și Direcția Generală a Finanțelor Publice M, în numele propriu și în numele Ministerului Finanțelor, cu sediul în Târgu-M,--3, județul M, împotriva sentinței civile nr. 1190 din 6 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Modifică în parte hotărârea atacată.
Respinge integral acțiunea reclamantelor I și.
Menține restul dispozițiilor din hotărârea atacată.
Irevocabilă.
Pronunțată azi 28 aprilie 2009, în ședință publică.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, Pt. fiind în concediu de odihnă semnează, Președintele instanței |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
2 exp./27.05.2009
Jud.fond.;
Asist.jud.;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
