Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 853/2009. Curtea de Apel Tg Mures
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 853/
Ședința publică din 29 Aprilie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea contestației în anulare formulată de contestatorii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg-M și Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș, împotriva deciziei civile nr.1017/R din 4 iunie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Tg.-M, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reprezentanta contestatorului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă, consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că prezenta contestație este scutită de plata taxei judiciare de timbru, iar reclamanții-intimați și au depus la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinare din care un exemplar se comunică cu reprezentanta contestatorului.
Reprezentanta contestatorului depune la dosar delegația de reprezentare a intereselor Parchetului de pe lângă și un certificat eliberat de - Secția civilă și de proprietate intelectuală, din care rezultă că în prezenta cauză s-a formulat cerere de strămutare de către Parchetul de pe lângă, cu termen de soluționare la data de 9 octombrie 2009, însă nu s- dispus suspendarea judecății.-
Neformulându-se alte cereri, instanța acordă cuvântul asupra contestației în anulare.
Reprezentanta contestatorului solicită admiterea contestației, anularea hotărârii atacate, rejudecarea pricini, iar pe fond, respingerea acțiunii reclamanților.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată la data de 23.03.2009 contestatorii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg.-M și Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș au formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr.1017/R/04.06.2008, solicitând admiterea contestației, casarea sentinței civile nr.175/06.02.2008, pronunțată de Tribunalul Harghita, în dosarul nr- iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii reclamanților ca inadmisibilă.
In motivarea contestației au arătat că dezlegarea dată de instanța de recurs este rezultatul unei greșeli materiale. Instanța de control judiciar a reținut în mod eronat că admiterea acțiunii de către instanța de fond în temeiul existenței unei discriminări directe între procurorii de la parchetele de pe lângă curțile de apel și procurorii care efectuează urmărirea penală a infracțiunilor de corupție, criminalitatea organizată și terorism din cadrul și nu constituie depășirea atribuțiilor puterii judecătorești și adaos la lege. S-a ignorat faptul că aplicarea pentru salariile intimaților reclamanți a coeficienților de multiplicare proprii salariilor procurorilor din aceste două direcții organizate în cadrul Parchetului de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție, presupune schimbarea sistemului de salarizare al judecătorilor și procurorilor. Acceptarea acestui raționament ar presupune ignorarea și lipsirea de eficiență a dispozițiilor Legii nr.304/2004, nr.303/2004 și nr.OUG27/2006, acte normative care consacră principiul ierarhizării instanțelor judecătorești, precum și încălcarea normelor legale privitoare la competența specială în cercetarea anumitor infracțiuni și la instituția promovării pe loc.
S-a ignorat faptul că structurile teritoriale ale celor 2 direcții funcționează în cadrul structurilor centrale din Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție și nu în cadrul parchetelor de pe lângă tribunale sau parchetelor de pe lângă curțile de apel, ceea ce constituie o greșeală materială, justificând aplicarea dispozițiilor art.318 Cod procedură civilă.
In cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art.2 alin.2 din nr.OG137/2000. Principiul egalității în fața legii nu înseamnă o uniformitate.
Contestatorii au invocat practica Curții Europene a Drepturilor Omului și Decizia nr.821/03.07.2008 a Curții Constituționale, art.31 alin.1 din Legea nr.47/1992.
Intimații și au solicitat prin întâmpinare respingerea contestației în anulare, ca inadmisibilă. Noțiunea de eroare materială nu se interpretează extensiv, deci pe această cale nu sunt considerate erori materiale aprecierea probelor, interpretarea faptelor sau a unor dispoziții legale.
Examinând hotărârea judecătorească contestată, prin prisma motivelor invocate în cadrul contestației în anulare, Curtea constată următoarele:
Potrivit literaturii de specialitate, pentru a putea fi admisă o contestație în anulare îndreptată împotriva deciziei pronunțate de o instanță de recurs, este necesar ca eroarea materială gravă, invocată de o parte, să privească o problemă de procedură. O atare eroare trebuie să fie evidentă, în legătură cu aspectele formale ale judecății în recurs, pentru verificarea căreia să nu fie necesară o reexaminare a fondului sau de reapreciere a probelor. Această cale de atac tinde la anularea unei hotărâri nu pentru că judecata nu a fost bine făcută, ci pentru motivele exprese prevăzute de lege.
Textul se referă la greșeli materiale evidente în legătură cu aspectele formale ale judecății în recurs, cum ar fi respingerea recursului ca tardiv sau anularea ca insuficient timbrat ori făcut de o persoană fără calitate și alte situații asemănătoare, deși la dosar se găsesc dovezi din care se învederează că a fost depus în termen sau că a fost legal timbrat ori formulată de o persoană îndreptățită a-l declara, pentru verificarea acestei situații nefiind necesară reexaminarea fondului sau o reapreciere a probelor. Legea nu a urmărit să deschidă părților recursul la recurs, care să fie soluționat de aceeași instanță, sub motivul că s-a stabilit eronat situația de fapt.
Din cele arătate rezultă că, fiind o cale de atac extraordinară, contestația în anulare este admisibilă numai în cazurile limitativ enumerate de lege, textele care o prevăd fiind de strictă interpretare.
Prevederile art.318 Cod procedură civilă nu vizează greșeli de apreciere a probelor sau de interpretare a unor dispoziții legale. Criticile de fond la adresa soluției instanța de recurs nu constituie eroare materială în înțelesul art.318 și ca atare nu se încadrează în cazurile de contestații în anulare specială. A da posibilitatea părților de a se plânge aceleiași instanțe care a pronunțat hotărârea, de modul în care a apreciat probele și a stabilit raporturile dintre părți, ar echivala cu o nouă cale ordinară de atac, ceea ce este ilegal.
Așa -zisele erori care au fost enumerate de către contestatori nu constituie erori materiale în sensul dispozițiilor art.318 Cod procedură civilă, ci mai degrabă o încercare de a aduce critici de fond, motiv pentru care contestația în anulare apare ca fiind inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg-M și Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș, împotriva deciziei civile nr.1017/R din 4 iunie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Tg.-
IREVOCABILA.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 aprilie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier
pt.,
aflată în concediu de odihnă,semnează
grefier
red.
tehnored./2 ex.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat