Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 861/2008. Curtea de Apel Tg Mures
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 861/
Ședința publică din 16 mai 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B, Calea nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.3211 din 20 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns reprezentantul pârâtei-recurente SC SA, av. A și reprezentantul reclamantului-intimat, av., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este tardiv, fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru, iar reclamantul-intimat a depus la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinare.
Din oficiu, instanța invocă tardivitatea recursului declarat în cauză, având în vedere că sentința tribunalului a fost comunicată pârâtei la data de 6 martie 2008, iar recursul a fost înregistrat în data de 18 martie 2008, deci peste termenul de 10 zile prevăzut de lege.
Reprezentantul pârâtei-recurente lasă la aprecierea instanței excepția invocată în cauză.
Reprezentantul reclamantului-intimat solicită respingerea recursului ca tardiv și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.3211/20 decembrie 2007, Tribunalul Harghitaa respins excepțiile invocate de pârâta SC""SA, a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu și a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantului sumei de 6.241,50 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite și neachitate, aferente anilor 2004, 2005, 2006, sumă actualizată cu indicele de inflație, fără cheltuieli de judecată.
În adoptarea acestei soluții, prima instanță a reținut, cu referire la excepțiile invocate, următoarele:
Este neîntemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune, deoarece conform prevederilor art. 165-166 din Codul muncii, acțiunea în plata diferențelor de natură salarială se poate introduce în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
Este neîntemeiată și excepția prematurității introducerii acțiunii, întrucât nu există nicio prevedere legală care să instituie vreo procedură prealabilă sesizării instanței, potrivit art. 109 alin. 2 Cod procedură civilă.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că reclamantul a fost angajatul societății pârâte, conform mențiunilor din carnetul de muncă depus la dosar, iar potrivit art.168 alin.1 din CCM trebuia să beneficieze de suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paști și
Astfel, potrivit art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă, depus în xerocopie la dosar, "cu ocazia sărbătorilor de Paști și C salariații SC""SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu mediu la nivel SC""SA. Cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordau suplimentările urmau să înceapă negocierile cu -, în vederea stabilirii valorii concrete, a modalității de acordare, a condițiilor, criteriilor și a beneficiarilor".
Alineatul 2 din același articol 168 prevede expres că "în anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul 1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat". Aceste dispoziții, referitoare la includerea suplimentărilor salariale în salariul de bază doar pe 2003 sunt reluate și în dispozițiile contractului colectiv de muncă încheiat pe anii 2005, 2006, fără a se face vreo mențiune potrivit căreia suplimentările salariale pentru anii următori vor fi incluse în salariile de bază ale salariaților, ceea ce înseamnă că suplimentările salariale pentru 2004, 2005, și în continuare nu au fost introduse în salarii, așa cum se susține, ci trebuiau calculate și acordate distinct.
De asemenea, tribunalul a reținut că, potrivit art. 969 cod civil "convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante" și prin urmare dispozițiile din contractele colective de muncă pe care reclamantul își întemeiază pretențiile nu sunt desființate, astfel că trebuie să își producă efectele juridice avute în vedere de părți la data încheierii.
Pârâta a invocat în apărare o hotărâre a comisiei paritare nr. 12/18.06.2007, în care se menționează că s-au luat în considerare dispozițiile contractului colectiv de muncă la nivel de, încheiat între și -, sens în care s-a stabilit că la momentul negocierilor colective voința comună a părților a fost aceea ca începând cu anul 2003 primele de Paști și C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat al
Legat de această hotărâre a comisiei paritare, instanța a apreciat că un contract încheiat în mod valabil reprezintă voința părților atâta timp cât nu a fost desființat, și prin urmare putere de lege între părțile contractante, iar potrivit art. 1 din Codul civil, "legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă". Legea mai favorabilă se aplică numai în cazul infracțiunilor unde este vorba de libertatea unei persoane și în cazul contravențiilor, nicidecum în materie civilă, cu atât mai mult cu cât dispozițiile unui contract colectiv de muncă reflectă voința părților din momentul încheierii acestuia.
Mai mult decât atât, pârâta nu a făcut dovada că într-adevăr aceste suplimentări salariale, ce trebuiau acordate cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, au fost incluse în salariile angajaților, cu atât mai mult cu cât ele variază de la an la an, și nici că drepturile pretinse ar fi în alt cuantum decât cele precizate prin acțiune.
Pentru considerentele expuse, tribunalul a admis cererea, astfel cum a fost formulată și a dispus actualizarea drepturilor salariale acordate cu indicele de inflație, conform prevederilor art. 1082 din Codul civil și ale art. 161 alin. 4 din Codul muncii.
Împotriva hotărârii anterior descrise a declarat recurs pârâta, solicitând modificarea integrală a acesteia, cu consecința respingerii acțiunii.
Prin memoriul de recurs s-au invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, susținându-se, cu prioritate, excepția prescripției dreptului material la acțiune, pe considerentul greșitei rețineri de către instanța de fond a incidenței prevederilor art. 283 lit. c) din Codul muncii, în realitate drepturile pretinse prin acțiune fiind afectate de termenul de 6 luni, prevăzut de art. 283 lit. e).
Învestită cu soluționarea căii de atac, Curtea a invocat, la primul termen de judecată, excepția tardivității recursului declarat de pârâta, excepție care, constatându-se a fi întemeiată, va fi admisă în baza următoarelor considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 80 din Legea nr. 168/1999, privind soluționarea conflictelor de muncă, termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii pronunțate de instanța de fond, iar prevederile art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă sancționează cu decăderea neexercitarea căii de atac în termenul legal, cu excepția cazului în care partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
În cauza dedusă judecății, hotărârea primei instanțe a fost comunicată pârâtei la data de 6 martie 2008, prin preluarea acesteia de către serviciul registratură, astfel cum rezultă din dovada de predare-primire aflată la fila 171 din dosarul primei instanțe.
Or, recursul a fost declarat la data de 18 martie 2008, prin urmare, cu depășirea termenului de 10 zile prevăzut de art. 80 din Legea nr. 168/1999.
Pentru considerentele expuse, recursul pârâtei va fi respins ca tardiv, aceasta neformulând o cerere de repunere în termenul de recurs, prin invocarea vreunei împrejurări mai presus de voința sa, care ar fi împiedicat-o să exercite calea de atac în termenul legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv recursul declarat de pârâta SC""SA cu sediul în B, Calea, nr. 239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.3211 din 20 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Harghita, în dosarul nr-.
Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantului, a sumei de 595 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 16 mai 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 exp.
27.05.2008
Jud.fond. -
Asist.jud.-A,
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat