Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 963/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.963/R/2009
Ședința publică din 14 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTORI: Laura Dima, Dana Cristina Gîrbovan Sergiu GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții, împotriva sentinței civile nr.732 din 15.04.2008 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosarul nr-, privind și pe pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SĂLAJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE B, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B ȘI CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B, având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta pârâtului intimat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, cons.jur., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin memoriul de recurs reclamanții recurenți au solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242.pr.civ.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâtului intimat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj solicită admiterea recursului și menținerea sentinței instanței de fond, arătând că soluția primei instanțe este legală și temeinică, este neconcordanță între motivare și soluție, astfel cum este subliniat în recursul formulat și motivat de reclamanți.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.732 din 15 aprilie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, s-a espins ca nefondată acțiunea reclamanților G, împotriva pârâților: PARCHETUL DE PE LÎNGĂ TRIBUNALUL SĂLAJ, PARCHETUL DE PE LÎNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, PARCHETUL DE PE LÎNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE B, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B, având ca obiect obligarea pârâților în solidar la calcularea și plata de despăgubiri în favoarea fiecărui reclamant echivalente cu drepturile salariale reprezentând 25% din valoarea salariului de bază începând cu data de 01.01.2005 și în continuare până la încetarea stării de discriminare, actualizate cu indicele de inflație de la data la care erau datorate, obligarea efectuării mențiunilor necesare în carnetele de muncă ale reclamanților și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, reclamanții au avut sau au și în prezent calitatea de judecători ai Secției penale din cadrul Tribunalului Sălaj, activitate care presupune prezența acestora la instanță în afara orelor de program în zilele lucrătoare, precum și în zilele libere de sâmbătă și duminică, ori de sărbători legale.
reclamanților în materia dreptului penal implică și asumarea unor responsabilități privind respectarea normelor procesului penal, precum și asumarea statutului de judecător, fiind exclusă orice legătură între drepturile garantate de Constituția României și efectul programului de permanență invocat de către reclamanți, precum și orice discriminare dintre reclamanți și polițiști, care beneficiază de un spor de 25% din salariul de bază în baza nr.OG38/2003, pe când salarizarea reclamanților este prevăzută de Legea nr.303/2004.
Acțiunea reclamanților are ca obiect acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege, legiuitorul fiind cel care are dreptul să reglementeze criteriile de acordare a sporurilor la indemnizațiile și salariile de bază, el fiind singurul care poate aprecia și stabili dacă și care anume sporuri se acordă anumitor categorii de salariați.
În acest sens a statuat și Curtea Constituțională, precizând că diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții.
Referitor la faptul că reclamanții invocă instituirea unei discriminări în raport cu alte categorii profesionale, această critică privind salarizarea reclamanților nu poate fi reținută, întrucât aceștia nu se află într-o situație similară sau comparabilă cu a lucrătorilor de poliție ori a altor bugetari, care se bucură de un statut aparte reglementat de legi de organizare diferite și având legi proprii de salarizare.
Potrivit art.53 din Constituția României, exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune pentru apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau libertății.
În Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești și în Statutul grefierului se specifică că asigurarea permanenței reprezintă o obligație de serviciu a judecătorilor și grefierilor, asumată de aceștia odată cu ocuparea funcției pe care o dețin.
Instanța a reținut că legiuitorul a impus restrângerea dreptului la libera circulație potrivit cerințelor impuse de Constituție, întrucât măsura este necesară și proporțională cu scopul urmărit, respectiv acela de înfăptuire a actului de justiție, de apărare a drepturilor și libertăților cetățenilor față de care se dispun măsuri procesuale cu caracter urgent.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanții, solicitând admiterea recursului în baza art.312 pr.civ. modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii introductive așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului reclamanții arată că, instanța de fond a respins acțiunea deoarece susține eronat că "reclamanții" au avut sau au și în prezent calitatea de judecători ai Secției penale din cadrul Tribunalului Sălaj, activitate care presupune prezența acestora la instanță în afara orelor de program în zilele lucrătoare, precum și în zilele libere de sâmbătă și duminică ori de sărbători legale.
Se învederează că motivarea instanței de fond este străină de natura pricinii fie și pentru faptul că reclamanții nu îndeplinesc calitatea de judecători la Tribunalul Sălaj, ci fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate, reclamanții îndeplinesc funcția de conducători auto în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj. Întreaga motivare a instanței de fond se referă la judecătorii din cadrul Tribunalului Sălaj, astfel încât motivele invocate în considerentele sentinței atacate sunt străine de natura pricinii.
La fel de eronată este în opinia recurenților și afirmația generică făcută în considerentele hotărârii atacate, potrivit căreia în Regulamentul de ordine interioară și în Statutul grefierului este specificat că "asigurarea permanenței reprezintă o obligație de serviciu a judecătorilor și grefierilor".
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel apreciază că recursul este fondat, urmând să îl admită pentru următoarele considerente:
Așa cum au învederat și reclamanții, otărârea primei instanțe nu conține motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, așa cum prevede în mod expres art. 261 alin. (1) pct. 5 Cod procedură civilă.
Contrar dispozițiilor legale menționate anterior, hotărârea instanței de fond a fost pronunțată cu ignorarea obiectului și a cauzei raportului juridic dedus judecății, astfel încât cu privire la sentința recurată nu se poate exercita un control judiciar eficient.
Sub acest aspect, este de observat că în considerentele sentinței nu s-a răspuns motivat la apărările reclamanților, care contrar celor reținute de prima instanță nu sunt judecători, ci personal conex personalului auxiliar de specialitate (șoferi) în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, respectiv a unităților subordonate. Având în vedere această confuzie, considerentele expuse în sentința atacată sunt străine de cele solicitate de către reclamanți.
Drept urmare, Curtea reține că în cauză este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă.
Prevederile art. 261 alin. (1) pct. 5 Cod procedură civilă au fost edictate atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie sa inspire justițiabililor cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de realiza controlul judiciar. Obligația instanțelor de a-și motiva în mod corespunzător deciziile reprezintă și una dintre garanțiile dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că absența motivării poate impieta asupra dreptului menționat anterior mai ales în situația în care decizia nemotivată este susceptibilă de a fi atacată pe fond la o instanță superioară.
Pentru aceste considerente, constatând că împotriva hotărârii recurate nu se poate realiza în mod eficient controlul judiciar în temeiul art. 304 pct.7 și 312 alin. 3 și art. 299 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea urmează să admită recursul declarat de de reclamanții, împotriva sentinței civile nr. 732 din 15.04.2008 a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr-, care va fi casată în întregime și în consecință, se va trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Sălaj pentru a soluționa fondul cauzei cu acre a fost investit.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții, împotriva sentinței civile nr. 732 din 15.04.2008 a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr-, pe care o casează în întregime și în consecință, trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 14 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER
- - PT.- - - - - PT.
în concediu de odihnă, în concediu medical
semnează președintele instanței. semnează prim-grefier
Red./Dact.
3 ex./13.05.2009
Jud.fond: și
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Dana Cristina Gîrbovan Sergiu
