Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 964/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.964/R/2009
Ședința publică din 14 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Dana Cristina Gîrbovan
JUDECĂTORI: Dana Cristina Gîrbovan, Sergiu Diaconescu Marta
- -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C împotriva sentinței civile nr. 1049 din 05 iunie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamanta, și pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ORADEA, TRIBUNALUL SATU MARE, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale - spor de risc.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin încheierea ședinței camerei de consiliu din data de 14 aprilie 2009 s-a încuviințat cererea de abținere formulată de către doamna judecătoare, membră a completului de judecată C 7R, motiv pentru care în compunerea completului de judecată intră, conform planificării de permanență, doamna judecătoare, în conformitate cu prevederile art. 98 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea M nr. 387/2005.
De asemenea, se constată că prin memoriul de recurs pârâtul recurent Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Cas olicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2.pr.civ.
Curtea constată prezentul recurs în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1049 din 05.06.2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, a fost respinsă excepția necompetentei materiale, lipsei calității procesuale pasive si a inadmisibilității invocate de pârâtul Ministerul Economiei si Finanțelor.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTITIEI, TRIBUNALUL SATU MARE, CURTEA DE APEL ORADEA, MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR PRIN DGFP C, și în consecință au fost obligați pârâții de rândul 1-3 în solidar la plata actualizată în raport cu indicele de inflație a sporului de risc si suprasolicitare neuropsihică de 50% pentru perioada 15.02.2006-11.09.2006.
A fost obligat pârâtul de rândul 4 să aloce sumele necesare efectuării plăților.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit Deciziei nr. 21/10.03.2008, Înalta Curte de Casație si Justiție a statuat obligatoriu că judecătorii au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară si după intrarea in vigoare a OG nr. 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Având în vedere prevederile art.16-20 din OG nr. 137/2000, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării este instituția abilitată și investită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de discriminare pe teritoriul României, să constate si sancționeze contravențiile prevăzute de OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu toate completările si modificările ulterioare, având competența materială de a se pronunța cu privire la săvârșirea tuturor faptelor de discriminare prin orice metodă si în orice domeniu de activitate, excepția lipsei calității procesuale pasive va fi admisă, iar cererea reclamantei împotriva pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării va fi respinsă.
Excepțiile invocate de Ministerul Economiei si Finanțelor au fost respinse deoarece acest pârât a fost chemat în judecată pentru a efectua demersurile legale ce se impun în vederea asigurării plății drepturilor solicitate de către reclamantă și nu pentru a fi obligat la plata sumelor din bugetul propriu.
Împotriva acestei hotărâri, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a declarat recurs prin care a solicitat modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii împotriva sa, invocând motivele de recurs prevăzute de art.304 pct.6,8 și 9.pr.civ.
În motivarea recursului s-a susținut că rolul esențial în procesul bugetar și în execuția de casă bugetară revine Guvernului respectiv parlamentului potrivit art.17 alin.1 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Parlamentul fiind acela care adoptă legile bugetare anuale și legile de rectificare elaborate de Guvern.
rolul Guvernului la art.18 din aceeași lege, stabilește că acesta asigură însăși elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale și transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, precum și supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare bugetară și a contului general anual de execuție.
În asemenea condiții, admiterea cererii formulate împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor, în nume propriu, ar echivala cu obligarea acestuia la plata din bugetul propriu a unor sume reprezentând drepturi salariale acordate unor persoane care nu se număra printre angajații Ministerului Economiei și Finanțelor, încălcându-se astfel regulile prevăzute la art.14 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, respectiv "(1) cheltuielile bugetare au destinație prescrisă și limitată și sunt determinate de autorizațiile conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale. (2) nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art.1 alin.2 și nici angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială.
(3) Nicio cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată ordonantată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare".
Pe de altă parte, potrivit art.20 și 21 din aceeași lege sus menționată, Ministerul Economiei și Finanțelor nici nu are calitatea de ordonator de credite, această calitate având-o ministrul, respectiv conducătorul pârâtului de rândul 1.
De asemenea bugetul pe anul 2008 fost deja adoptat prin Legea nr.488/2007 iar conform art.4 alin.1 și alin.2 din Legea nr.500/2002 legea bugetară anuală prevede și autorizează pentru anul bugetar, veniturile și cheltuielile prin buget, în cadrul cărora se angajează, se ordonantează și se efectuează plăți, acesta reprezentând limita maximă care nu poate fi depășită. Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să includă în bugetul pe anul 2008 sumele solicitate, atâta timp cât acestea nu au fost aprobate prin legea bugetară anuală. Legea bugetară anuală poate fi modificată în cursul exercițiului bugetar numai prin legi de rectificare, legi care potrivit art.17 alin.1 sunt elaborate de Guvern în contextul strategiei macroeconomice asumate de aceasta și adoptate de parlamentul României.
În concluzie, obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor la includerea în bugetul pe anul 2008 sumelor solicitate este lipsită de suport legal și contravine tuturor dispozițiilor legale în domeniu.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel va respinge recursul pentru următoarele considerente:
Susținerile recurentului referitoare la încălcarea Legii nr.500/2002 sunt nefondate din prisma următoarelor considerente:
Astfel, potrivit art.15 din HG nr.83/03.02.2005, publicată în Monitorul Oficial, partea I din 11.02.2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este C care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Justiției, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțele publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice referitoare la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, constatând că nu sunt incidente motivele prevăzute de art. 304 pct. 6, 8 și 9.pr.civ. de altfel nedetaliate de recurent, precum și nici motive de ordine publică, va respinge ca nefondat, conform art. 312 alin. 1.pr.civ. recursul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 1049 din 05.06.2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 14.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Dana Cristina Gîrbovan, Sergiu Diaconescu Marta
- - - - - -
plecată în concediu de maternitate
semnează președintele instanței
GREFIER
Red./
2 ex./24.04.2009
Președinte:Dana Cristina GîrbovanJudecători:Dana Cristina Gîrbovan, Sergiu Diaconescu Marta
