Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 997/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 997/2008
Ședința publică de la 30 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa JUDECĂTOR 2: Victor Crețoiu
- - - JUDECĂTOR 3: Ana Doriani
- - - judecător
- - - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții, -ia, împotriva sentinței civile nr.444/17.04.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța, față de împrejurarea că reclamanții recurenți au solicitat judecarea cauzei și în lipsa acestora de la dezbateri și nemaifiind alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată la data de 15.10.2007 formulată de reclamanții:, -ia, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului S, s-a solicitat obligarea pârâtei în calitate de angajator, la plata către reclamanți a sporului pentru condiții deosebit de periculoase în procent de 100% din salariul de bază al fiecăruia, pe o perioadă de 3 ani anteriori înregistrării acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii arată că, reclamanții sunt încadrați cu contract individual de muncă în calitate de personal administrativ la. din cadrul pârâtei, iar munca pe care o prestează presupune o mare încordare psihică și eforturi deosebite, similare celor depuse într-o unitate spitalicească de profil neuropsihiatrie, datorită contactului indirect - în cazul reclamanților - cu bolnavi cu handicap neuropsihic și neuromotor.
Consideră că, în temeiul dispozițiilor art.8 din nr.HG281/1993 republicată și modificată prin nr.HG1471/2004, precum și art.13 lit.e din nr.OUG115/2004 care se aplică prin analogie, sunt îndreptățiți la plata acestui spor, care în prezent este acordat doar centrului de la -, în timp ce alte 5 centre care funcționează în cadrul pârâtei nu primesc un astfel de spor.
De asemenea, reclamanții mai susțin că unii ordonatori de credite din țară au aprobat pe cale administrativă plata sporului pentru condiții deosebit de periculoase la centre similare, ia pentru a nu se aplica un tratament discriminatoriu, în considerarea dispozițiilor art.154, se impune admiterea acțiunii ca fondată.
În drept se invocă dispozițiile nr.HG281/1993 actualizată prin nr.HG1471/2004.
În probațiune, se solicită ca angajatorul să depună înscrisuri, anexează în copie extras nr.HG1471/2004, adrese întocmite de pârâtă pentru avizarea plății sporului.
Prin întâmpinare, pârâta P: S s-a opus admiterii acțiunii, pe motiv că analogia cui sistemul sanitar invocată de reclamanți este inadmisibilă, dat fiind specificul diferit al activității de serviciu comunitar, iar avizele comunicate de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și respectiv Ministerul Sănătății se referă la posibilitatea acordării unui spor de până la 75% din salariul de bază pentru personalul de specialitate din unitățile de psihiatrie, cu paturi, laboratoare, compartimente paraclinice și muncitorilor care asigură supravegherea bolnavilor psihici periculoși și de până la 50% din salariul de bază pentru personalul de specialitate, de deservire și muncitorii din unitățile de psihiatrie, sau personalului din centrele de recuperare și reabilitare neuropsihică. Precizează că reclamanții în calitate de angajați ai beneficiază de un spor de încordare psihică de 10-15% din salariul de bază conform Hot. Nr.114/2006 anexa 4 emisă de Consiliul Județean
Depune documentație în acest sens.
Prin sentința civilă nr.444/17.04.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul cu numărul de mai sus, acțiunea a fost respinsă.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut, după examinarea actelor și lucrărilor dosarului, că reclamanții reprezintă personalul contractual ce își desfășoară activitatea în cadrul .
S-a mai reținut că activitatea desfășurată de reclamanți este una cu caracter social și nu medical și că raportat la calitatea reclamanților, locul de muncă și nu în ultimul rând activitatea propriu zisă desfășurată în cadrul acestui centru, rezultă fără putință de tăgadă că pretențiile acestora privind acordarea unui spor de 100% din salariul de bază, sunt nefondate și lipsite de suport legal, întrucât pentru sporul de 100%, prin art.8 lit. a din nr.HG281/1993, modificat prin nr.HG1471/2004, se prevede în mod expres și limitativ, condițiile deosebit de periculoase pentru care salariații beneficiază de acest spor. Ori, activitatea desfășurată de reclamanți, nu se încadrează în nici una din situațiile prevăzute de textul de lege indicat.
În atare situație, instanța a constatat că prezentei cauze nu îi sunt incidente nici dispozițiile art.13 lit. e din nr.OUG115/2004, care vizează salarizarea personalului contractual din sectorul sanitar, deoarece reclamanții lucrează în cadrul Centrului de plasament, având un obiect de activitate bine determinat iar activitatea acestora astfel cum rezultă din fișa postului, este una socială și nicidecum medicală.
Din starea de fapt prezentată, instanța a constatat că prezentei cauze nu îi sunt incidente nici dispozițiile art.154 alin.3 din Codul muncii, sub aspectul existenței vreunui tratament discriminatoriu în stabilirea și acordarea salariului pentru munca prestată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat în termenul legal recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea ei, în sensul admiterii acțiunii introductive de instanță.
În expunerea de motive, invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, au arătat că sentința recurată este nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a legii.
În acest context au susținut că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art.8 lit. a din nr.HG281/1993, modificată prin nr.HG1471/2004, art.13 lit. e din nr.OUG115/2004 și art.154 alin.3 din Codul muncii, pronunțând astfel o hotărâre nelegală prin care a respins acțiunea introductivă.
Recurenții apreciază că dispozițiile art.8 ale nr.HG281/1993, modificată prin nr.HG1471/2004, au caracter nelimitativ, ceea ce înseamnă că se pot asimila și alte situații de genul celor care creează condiții periculoase de muncă pentru reclamanți.
În cadrul centrului sunt internați bolnavi psihici periculoși astfel că în mod greșit instanța de fond a reținut că norma juridică precizată indică, expres și limitativ, cazurile în care se acordă sporul în discuție și că între acestea nu se regăsește activitatea prestată de reclamanți, deoarece enumerarea cazurilor la care se referă este una exemplificativă, fapt dovedit de diagnosticele bolnavilor, inclusiv de adresa nr.11072/25.06.2007 transmisă de Consiliului Județean
Recurenții apreciază că dispozițiile art.3 alin.1, 6, 7 lit. g, 9, 10 și anexa la Regulamentul privind acordarea sporurilor la salariile de bază în conformitate cu prevederile nr.OUG115/2004, aprobată prin Legea nr.125/2005, care stabilesc locurile de muncă, categoriile de personal și mărimea concretă a sporurilor în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, sunt aplicabile și reclamanților.
În mod greșit instanța de fond a considerat că unitățile în care lucrează reclamanții îndeplinesc o activitatea exclusiv socială și nu medicală, ignorându-se dispozițiile legale care conferă asimilarea totală a unităților de asistență medico-socială cu unitățile sanitare, față de care se prevede expres acordarea sporului de periculozitate.
Sporul în discuție este reglementat în la nivel de ramură sanitară și asistență socială pe perioada 2005 - 2006, conform căruia sporul de 50 - 100% se aplică și persoanelor aflate în situația reclamanților.
În județul S singurul centru în care se plătește acest spor este Centrul social neuropsihic de la, astfel că ne aflăm în prezența unei evidente discriminări. Esențial în acest caz pentru acordarea sporului este mediul în care lucrează reclamanții și nu denumirea centrului.
Din buletinul de expertizare al unității de asistență socială în care sunt încadrați reclamanții rezultă fără echivoc expunerea acestora la riscuri profesionale, ceea ce confirmă prezența factorilor prevăzuți la art.7 din Regulament care determină încadrarea locului de muncă și implicit acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase.
Curtea, deliberând asupra recursului prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1.pr.civilă, în limitele prevăzute de art.306 alin.2 din Codul d e procedură civilă, reține următoarele:
Recursul este nefondat.
Potrivit, art.8 lit.a, b din nr.HG281/1993 astfel cum a fost modificat prin nr.HG1471/9.09.2004: "În raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, pot fi acordate următoarele categorii de sporuri:
a) pentru condiții periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat, la locurile de muncă respective;
b) pentru condiții deosebit de periculoase, leprozerii, anatomie patologică și medicină legală, TBC, psihiatrie, epidemii deosebit de grave și alte asemenea stabilite de Ministerul Sănătății, sporul este de 50% din salariul de bază. Pentru condiții deosebit de periculoase, vătămătoare, nedorite sau ostile, mărimea sporului este cea prevăzută în anexele la prezenta hotărâre."
Art. 13 lit.e din nr.OUG115/2004 "privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar" prevede: "În raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, pot fi acordate cu respectarea prevederilor legale următoarele categorii de sporuri:
. lit.e pentru condiții deosebit de periculoase, leprozerii, anatomie patologică, TBC, psihiatrie, medicină legală, epidemii deosebit de grave și alte asemenea, stabilite de Ministerul Sănătății, un spor de 50 - 100% din salariul de bază."
Așa cum corect a observat instanța de fond, reclamanții au calitatea de angajați ai din subordinea pârâtei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
Contrar susținerilor acestora, reclamanții nu își desfășoară activitatea în sistemul sanitar ci, așa cum prevăd dispozițiile art.2 din nr.539/2005, în instituții de asistență socială, activitatea lor fiind una socială și nu una medicală.
În aceste condiții, activitatea desfășurată de reclamanți nu se încadrează în condițiile prevăzute de art.8 lit.a din nr.HG281/1993 modificată prin nr.HG1471/2004, în sensul că nu activează în condițiile deosebit de periculoase menționate de acest act normativ, iar susținerile acestora în sensul că activitatea lor poate fi asimilată acestor condiții deosebit de periculoase este lipsită de suport legal.
În condițiile în care serviciile medicale pentru beneficiarii centrelor în care activează reclamanții sunt asigurate de spitalele de specialitate din județ, lipsită de suport legal este și susținerea acestora în sensul că unitățile în care își desfășoară activitatea sunt asimilate spitalelor, aceștia îndeplinind o activitate exclusiv socială și nu și o activitate medicală.
În acest sens, nu poate fi reținută susținerea reclamanților, reiterată în criticile de recurs, în sensul că ar exista o stare de discriminare raportat la persoanele care lucrează în centre sociale denumite sugestiv pentru bolnavi psihici, Curtea Constituțională statuând prin deciziile pronunțate că principiul egalității nu se opune ca legea să stabilească reguli diferite pentru personalul care se află în situații diferite.
Dispozițiile legale enumerate nu contravin art. 6 alin.2 din Legea nr. 53/2003 care consacră pentru toți salariații principiul potrivit căruia pentru muncă egală și pregătire profesională egală să fie retribuție egală, câtă vreme reclamanții nu pot susține că depun o muncă egală cu cei angajați în unitățile sanitare sau la centru.
În același sens este și jurisprudența Curții Europeană a Drepturilor Omului, care a statuat că diferența de tratament devine discriminare, în sensul art. 14 din Convenție, doar atunci când autoritățile statale "introduc distincții între situați analoage și comparabile", fără ca ele să se bazeze pe "o justificare rezonabilă și obiectivă".Deci, pentru a putea vorbi de discriminare, situațiile în discuție trebuie să fie comparabile - adică persoanele aflate în situații analoage sau comparabile, în materie, să beneficieze de un tratament preferențial.
Mai mult chiar dacă cele două situații sunt comparabile, este permisă distincția între astfel de situații dacă există o justificare obiectivă și rezonabilă sau, astfel spus, diferențierea urmărește un scop legitim și respectă un raport de proporționalitate între scop și mijloacele utilizate.
Jurisprudența Curții nu definește noțiunea de situații analoage sau comparabile, acestea fiind chestiuni care rezultă din împrejurările concrete ale fiecărei cauze.
Sub acest aspect, este corectă reținerea instanței de fond, în sensul că activitatea reclamanților, așa cum reiese din fișa postului, este una socială și nicidecum medicală, date fiind condițiile diferite de muncă ale reclamanților față de cele ale angajaților Centrului social neuropsihic, care beneficiază de un astfel de spor, și că nu ne aflăm în prezența unui tratament discriminatoriu față de reclamanți.
Față de cele ce preced, Curtea, constatând că soluția primei instanței face o interpretare și aplicare corectă a legii, nefiind incident nici unul din motivele de casare sau modificare a hotărârii expres și limitativ prevăzute de art.304 punct 1-10.pr.civ. în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin.1 pr.civ, cu aplicarea art.82 din legea nr.169/1999, va respinge ca nefondat recursul cu care a fost investită de către reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, -ia, împotriva sentinței civile nr.444/17.04.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-.
(continuarea minutei deciziei civile nr.997/2008)
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30.10.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red.
Tehnored.
2 ex./14.11.2008
Jud fond:
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Victor Crețoiu, Ana Doriani
