Completare dispozitiv sentință. Speță. Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 17 martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Melania Stanciu
JUDECĂTOR 2: Mihaela Paraschiv
JUDECĂTOR 3: Silvia Pană
GREFIER - - -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de către recurenții - reclamanți și împotriva deciziei civile nr. 722A/07.06.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimații - pârâți și.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns intimații - pârâți și, reprezentați de avocat, cu împuternicire avocațială nr. 74594/06.11.2007, aflată la fila nr. 18 din dosar, lipsind recurenții - reclamanți și. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul intimaților - pârâți învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Reprezentantul intimaților - pârâți solicită respingerea recursului formulat de de către recurenții - reclamanți și împotriva deciziei civile nr. 722A/07.06.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, ca fiind neîntemeiat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii recurate. Arată că prin cererea formulată la Judecătoria Sectorului 3 B, recurenții - reclamanți au solicitat obligarea la asigurarea servituții de vedere a imobilului în litigiu și achitarea de despăgubiri pentru încălcarea servituții de vedere, cerere respinsă de această instanță. Susține că între părți a mai existat un proces, prin acțiunea promovată de recurenții - reclamanți de față, prin care aceștia solicitau anularea autorizației de construire, cu consecința desființării construcției ce forma obiectul autorizației, care a fost soluționată în favoarea clienților săi. Reclamanții au formulat o nouă acțiune. Instanța fondului, în urma analizării probatoriilor administrate în cauză, a respins acțiunea reclamanților ca fiind nefondată, soluție definitivă și irevocabilă prin respingerea apelului și a recursului. Mai arată că la instanța de fond s-a omis a se menționa cuantumul despăgubirilor pentru încălcarea servituții de vedere, înregistrându-se un dosar nou. Susține că această cerere ar fi trebuit soluționată în cadrul dosarului inițial. Instanța fondului a reținut în mod corect că acest capăt de cerere era accesoriu față de capătul de cerere principal privind asigurarea servituții. Mai arată că inițial, imobilul a avut un singur proprietar, iar după trecerea imobilului în proprietatea statului, toți au închiriat și cumpărat în anumite condiții. Cu cheltuieli de judecată, pe care le va solicita pe cale separată.
Curtea dispune închiderea dezbaterilor și reține în pronunțare cererea de recurs.
Până la sfârșitul ședinței de judecată, după închiderea dezbaterilor, se prezintă reprezentantul recurenților - reclamanți, care solicită amânarea pronunțării, pentru a depune concluzii scrise.
CURTEA,
Pentru a da posibilitatea depunerii de concluzii scrise, față de dispozițiile art. 146 Cod procedură civilă, urmează să dispună amânarea pronunțării asupra cererii de recurs.
DISPUNE:
Amână pronunțarea asupra cererii de recurs la data de 24.03.2009.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ SI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALA
DECIZIA CIVILA NR. 171
Sedinta publica din 24 martie 2009
Curtea compusa din:
PRESEDINTE - -
JUDECATOR - -
JUDECATOR -
GREFIER -
Pe rol pronuntarea asupra cererii de recurs formulata de recurentii-reclamanti si impotriva deciziei civile nr. 722A/7.06.2007 pronuntata de Tribunalul B - Sectia a IV-a Civila in contradictoriu cu intimatii-parati si.
Dezbaterile pe cererea de recurs au avut loc in sedinta publica din 17.03.2009 si au fost consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, ce face parte integranta din prezenta decizie, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de 24.03.2009.
CURTEA,
Deliberand asupra recursului de fata, constata urmatoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei sector 3 sub nr. 16091/2005 reclamanții - și au chemat în judecată pe pârâții și, solicitând ca prin hotărâre a ce se va pronunța să fie obligați pârâții să le asigure servitutea de vedere a imobilului situat în B,-, parter,. 1, sector 3, prin desființarea porții metalice și a zidului de bca care le încalcă dreptul de servitute, iar în cazul în care aceștia nu-și vor îndeplini obligația, să fie autorizați rec1amanții să desființeze poarta și zidul pe cheltuiala pârâților și, totodată, să fie obligați pârâții la plata despăgubirilor pentru încălcarea servituții de vedere a apartamentului rec1amanților în cuantum de 19.901 RON.
Prin SC nr. 5608/2006, Judecătoria Sector 3 respins acțiunea formulată ca nefondată.
Reclamanții au formulat cerere de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 5608/2006, sus-menționată, în sensul că instanța nu s-a pronunțat și cu privire la capătul de cerere referitor la acordarea despăgubirilor, fiind întrunite prev. de art. 281 ind. 2 alin. 1.pr.civ.
Prin sentința civilă nr. 7281/2006 a Judecătoriei Sectorului 3, s-a admis cererea formulată de către reclamanți, s-a dispus completarea dispozitivului sentinței civile nr. 5608/2006, în sensul că s-a respins cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata despăgubirilor pentru încălcarea servituții de vedere, ca neîntemeiată.
În motivarea sentinței s-a arătat, în esență, că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 282 ind. 2.pr.civ. însă capătul de cerere referitor la obligarea pârâților la plata despăgubirilor pentru încălcarea servituții de vedere este accesoriu față de capătul de cerere principal, privind asigurarea servituții de vedere și atâta timp cât capătul de cerere principal a fost respins ca neîntemeiat, în mod corespunzător urmează să fie respins și celălalt capăt de cerere.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, solicitând admiterea acestuia, schimbarea în tot a sentinței nr. 7281/2006, în sensul admiterii cererii și obligării pârâților la plata despăgubirilor pentru încălcarea servituții în cu antum de 22.788 RON.
In motivarea apelului s-a arătat, în esență, că sentința pronunțată este nelegală și netemeinică întrucât în realitate nu este adevărat că pârâții nu ar fi adus atingere servituții de vedere a reclamanților, ce decurge din raportul de vecinătate și că pârâții nu au nici o culpă.
Construcția provizorie nu a fost autorizată legal niciodată și a fost ridicată de către pârâți care în acest fel au contribuit esențial la încălcarea servituții de vedere.
Culpa pârâților constă în ascunderea realității, pentru a obține autorizația de construire și înlocuirea în fapt a pereților de lemn fără nici o autorizație.
Prin decizia civila nr. 722 /07.06.2007 a fost respins ca nefondat apelul, fiind respinsa ca nefondata si cererea apelanților - reclamanți de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Pentru a hotari astfel instanta de apel a retinut urmatoarele:
"Tribunalul retine ca prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei sector 3 sub nr. 16091/2005 reclamanții - și au chemat în judecată pe pârâții și, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții să le asigure servitutea de vedere a imobilului situat în B,-, parter,. 1, sector 3, prin desființarea porții metalice și a zidului de bca care le încalcă dreptul de servitute, iar în cazul în care aceștia nu-și vor îndeplini obligația, să fie autorizați reclamanții să desființeze poarta și zidul pe cheltuiala pârâților și, totodată, să fie obligați pârâții la plata despăgubirilor pentru încălcarea servituții de vedere a apartamentului reclamanților în cuantum de 19.901 RON.
Prin SC nr. 5608/2006, Judecătoria Sector 3 respins acțiunea formulată ca nefondată.
Reclamanții au formulat cerere de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 5608/2006, sus-menționată, în sensul că instanța nu s-a pronunțat și cu privire la capătul de cerere referitor la acordarea despăgubirilor, fiind întrunite prev. de art. 281 ind. 2 alin. 1.pr.civ.
Prin sentința civilă nr. 7281/2006 a Judecătoriei Sectorului 3 s-a admis cererea formulată de către reclamanți, s-a dispus completarea dispozitivului sentinței civile nr. 5608/2006, în sensul că s-a respins cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata despăgubirilor pentru încălcarea servituții de vedere, ca neîntemeiată.
Tribunalul apreciază că sentința civilă sus-menționată este legală și temeinică, întrucât, așa cum a arătat instanța de fond, capătul de cerere referitor la obligarea pârâților la plata despăgubirilor pentru încălcarea servituții de vedere este accesoriu față de capătul de cerere principal, privind asigurarea servituții de vedere și atâta timp cât capătul de cerere principal a fost respins ca neîntemeiat, în mod corespunzător urmează să fie respins și celălalt capăt de cerere.
De altfel, în realitate, motivele de apel formulate nu cuprind nici o critică a modalității în care s-a soluționat sentința civilă nr. 7281/2006, prin care s-a dispus completarea dispozitivului, ci se referă integral la criticarea sentinței civile nr. 5608/2006, prin care s-a respins primul capăt de cerere.
Reclamanții însă au formulat apel, distinct, împotriva sentinței civile nr. 5608/2006, care a fost respins ca nefondat, prin decizia civilă nr. 404/2007 a Tribunalului București, Secția a III - a Civilă, astfel încât, în cadrul prezentului apel, declarat împotriva sentinței civile nr. 7281/2006, tribunalul nu analizează în ce măsură reclamanților li s-a încălcat servitutea de vedere, ci numai în ce măsură s-a dispus în mod corect completarea dispozitivului sentinței civile nr. 5608/2006, cu privire la capătul de cerere referitor la plata despăgubiri lor pentru încălcarea servituții de vedere.
Or, așa cum am arătat în cele ce preced, acest capăt este unul accesoriu, în raport de capătul de cerere principal, privind asigurarea unei servituți de vedere și atâta timp cât instanțele printr-o hotărâre în prezent definitivă au stabilit că reclamanții nu pot beneficia de o servitute de vedere și că pârâții nu au nici o culpă, în mod evident, și capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata despăgubirilor pentru încălcarea servituții de vedere este neîntemeiat.
In concluzie, în raport de considerentele arătate în cele ce preced, tribunalul va respinge apelul ca nefondat și va respinge cererea apelanților-reclamanți de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată."
Impotriva acestei decizii a decizii au declarat recurs reclamantii aratand urmatoarele:
"În fapt, am promovat acțiunea în servitute întrucât pârâții prin acțiunile lor, ne-au încălcat servitutea de vedere, construind zidul de BCA al magaziei în fața ferestrelor de la B și bucătăria apartamentului proprietatea noastră, încălcând în același timp și art. 18 din Normele de igienă și recomandările privind mediul de viață al populației. Prin urmare am solicitat ca pârâții să fie, obligați să desființeze poarta metalică și zidul de BCA care ne încalcă dreptul de servitute, iar în cazul în care aceștia nu-și vor îndeplini obligația să fim autorizați a le desființa pe cheltuiala acestora, și totodată să fie obligați la plata despăgubirilor pentru încălcarea servituții de vedere a apartamentului nostru în cuantum de 22.788 RON.
Instanța de fond cât și cea de apel au apreciat că încălcarea servituții de vedere nu se datorează faptelor proprii ale pârâților, ci aceștia au preluat o situație existentă și care nu este imputabilă lor, deci că aceștia nu au nici o culpă în încălcarea servituții de vedere și a Normelor de igienă obligatorii.
Nici un moment instanța de fond sau cea de apel nu au apreciat că nu ar exista o încălcare a servituții de vedere și a Normelor de igienă susmenționate, ci doar că nu se poate stabili o culpă în sarcina pârâților pentru situația existentă.
Instanțele fondului și apelului au considerat că situația se datorează proprietarului anterior al imobilului și nu pârâților, astfel că aceștia nu pot fi obligați la desființarea unor construcții și, totodată, nu pot fi obligați la despăgubiri pentru prejudiciul creat nouă de această încălcare.
Rezultă deci că atât instanța fondului cât și cea de apel au apreciat că s-a constituit anterior o servitute prin destinația proprietarului în favoarea magaziei proprietatea pârâților care poate avea vedere sau ferestre spre vedere asupra proprietății vecine (apartamentul de la parter).
Chiar dacă s-ar aprecia că există o servitute contrară, în sensul că imobilul proprietatea mea ar fi cel aservit, iar imobilul proprietatea pârâților ar fi cel dominant, și ar fi în sarcina imobilului meu să aibă ferestrele obturate de construcția magaziei proprietatea pârâților, totuși există obligația pârâților de a mă despăgubi pentru prejudiciul cauzat de această servitute impusă imobilului proprietatea mea.
În acest sens am susținut că soluționarea celui de-al doilea capăt de cerere este independentă de soluția pronunțată pe primul capăt de cerere.
Deci, chiar în situația în care s-ar respinge cererea de obligare a pârâților la înlăturarea zidului din BCA, considerându-se că "instanțele printr-o hotărâre în prezent definitivă au stabilit că reclamanții nu pot beneficia de o servitute de vedere și că pârâții nu au nici o culpă" proprietarii fondului aservit, adică noi în acest din urmă caz, au dreptul să pretindă despăgubiri de la titularul servituții, servitutea fiind întotdeauna concretizată într-o obligație propter rem, transmițându-se dobânditorilor imobilelor (a se vedea - Drept civil. Drepturi reale principale, ed.. B, 2001, p. 295).
Prin urmare, considerăm că hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, motiv pentru care solicităm admiterea recursului, modificarea dec. civ. nr. 722 A/7.06.2007 pronunțată de - Secția a IV-a civilă în sensul admiterii apelului și schimbării sent. civ. nr. 7281/2006 a Judecătoriei Sector 3 în sensul completării dispozitivului sent. civ. nr. 5608/2006 cu obligarea pârâților la plata despăgubirilor pentru prejudiciul creat în cuantum de 22.788 RON.
În drept, art. 304 pct. 9.pr.civ."
Intimatii au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizand lucrarile dosarului in raport cu motivele de recurs invocate, curtea retine ca in mod corect instanta de apel a respins apelul ca nefondat.
Astfel, reclamantii au invocat ca, din imprejurarea ca ferestrele baii si bucatariei imobilului se deschid in interiorul unei magazii ce este proprietatea paratilor, li s-ar incalca reclamantilor servitutea de vedere. Totodata, reclamantii au solicitat obligarea paratilor la plata unor despagubiri pentru incalcarea servitutii de vedere.
Prin sentinta civila nr. 5608/23.06.2006 pronuntata in dosarul nr- a fost respinsa cererea, sentinta ramanand irevocabila prin decizia civila nr. 188/5.02.2008 pronuntata de Curtea de Apel B - Sectia a IV-a Civila.
Prin cererea de completare a dispozitivului sentintei civile sus-mentionate s-a solicitat completarea in sensul de a se pronunta instanta si asupra capatului de cerere privind obligarea paratilor la despagubiri.
Cererea a fost admisa si instanta a respins acest capat de cerere, retinand caracterul accesoriu al acestuia fata de capatului de cerere prin care se solicita obligarea paratilor la respectarea servitutii de vedere.
Recurentii sustin ca nu este vorba de un capat de cerere accesoriu, ci de unul principal, si ca reclamantii, in calitate de proprietari ai fondului aservit, au dreptul sa pretinda despagubiri pentru incalcarea servitutii de vedere.
Curtea retine ca in mod corect s-a retinut caracterul acesoriu al capatului de cerere privind plata despagubirilor pentru incalcarea servitutii de vedere in raport cu capatul de cerere prin care se solicita obligarea paratilor de la a inceta aceasta incalcare. Astfel, ceea ce au pretins reclamantii a fost aceea ca, prin faptul ca ferestrele de la B si bucataria apartamentului pe care il detin in proprietate se deschid in magazia ce apartine paratilor, se incalca posibilitatea reclamantilor de a aerisi si lumina in mod corespunzator cele doua incaperi. Or, prin sentinta prin care a fost solutionat acest capat de cerere s-a stabilit ca nu se poate retine vreo culpa paratilor prin faptul ca ferestrele respective se deschid inspre magazia acestora, intrucat paratii nu au realizat nici un fapt prin care sa determine crearea acestei situatii, ci aceasta situatie este determinata de situatia juridica anterioara a imobilului, acesta constituind anterior o singura unitate locativa. Retinandu-se lipsa oricarei culpe a paratilor in crearea situatiei care determina imposibilitatea reclamantilor de a aerisi si ilumina corespunzator incaperile ale caror ferestre se deschid in magazia paratilor, in mod evident si implicit nu se poate angaja raspunderea acestora pentru prejudiciile suferite de reclamanti datorita acestei imprejurari si, deci, nu pot fi obligati acestia la despagubiri.
Pe de alta parte, chiar daca s-ar retine caracterul independent al capatului de cerere privind despagubirile, cererea este neintemeiata. Astfel, premisa de la care pleaca recurentii este aceea ca ei ar fi titulari ai fondului aservit. Or, aceasta premisa este falsa intrucat titularii servitutii de vedere sunt cei ce pot pretinde dreptul de a avea vedere in proprietatea vecinului, prin derogare de la dispozitiile 611-614.civ. aceasta din urma proprietate fiind fondul aservit. In cauza, ferestrele baii si bucatariei ce apartin reclamantilor au vedere spre proprietatea vecina, respectiv spre magazia ce apartine paratilor, asa incat reclamantii sunt titularii fondului dominant, iar fondul aservit este cel al paratilor, intrucat acesta suporta vederea directa din proprietatea vecina. Ca atare, nu se poate sustine ca reclamantii au dreptul la despagubiri intrucat proprietatea lor ar fi fond aservit, proprietatea reclamantilor fiind, in realitate, fond dominant.
Mai mult, chiar daca s-ar pretinde ca titularul servitutii de vedere are dreptul la despagubiri pentru faptul ca a fost incalcat dreptul sau de vedere in proprietatea vecinului, drept stabilit prin derogare de la dispozitiile art. 611-614.proc.civ. nici aceasta cerere nu poate fi primita intrucat, din situatia de fapt expusa rezulta ca aceasta servitute este in continuare exercitata de catre reclamanti, acestia avand vedere directa in proprietatea vecinului prin ferestrele de la B si bucataria apartamentului pe care il detin in proprietate, ferestre ce se deschid in magazia paratilor.
In consecinta, curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentii-reclamanti si impotriva deciziei civile nr. 722/7.06.2007 pronuntata de Tribunalul B - Sectia a IV-a Civila in dosarul nr- in contradictoriu cu intimatii-parati si.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 24.03.2009.
Presedinte Judecator Judecator
Grefier
Red.MS/2 ex.
Președinte:Melania StanciuJudecători:Melania Stanciu, Mihaela Paraschiv, Silvia Pană
