Conflict de competență. Sentința 15/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
SENTINȚA Nr. 15
Ședința din Camera de Consiliu de la 23 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nela Drăguț
Grefier - -
Pe rol judecarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Tg. J și Tribunalul Gorj, în soluționarea cauzei privind pe reclamanta și pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. 5 Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând cauza în stare de soluționare a luat în examinare cauza de față.
CURTEA
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr-, reclamanta a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, pentru repararea pagubelor materiale și a daunelor morale suferite ca urmare a încălcării art. 1 din Protocol nr. I CEDO privind inviolabilitatea dreptului de proprietate, invocând dispozițiile art. 998- 999 Cod civil, 1082-1083 cod civil și art. 504 alin 2 și 3, art. 505 alin. 1și 4, art. 506 alin. 1,2,3 și 4 Cod procedură penală.
Tribunalul Gorj, prin sentința civilă nr. 65 din 18 aprilie 2008, a declinat competența de soluționare a cauzei la Judecătoria Tg. J, reținând că acțiunea este întemeiată pe dispozițiile art. 998-999 Cod Civil și nu pe dispozițiile art. 504 Cod procedură penală potrivit căruia persoana care a fost condamnată definitiv are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite dacă, în urma rejudecării cauzei s-a pronunțat o hotărâre definitivă de achitare, ori căreia i s-a restrâns libertatea în mod nelegal, aspecte ce nu se regăsesc în conținutul cererii de chemare în judecată, art. 2 lit. H Cod procedură civilă, referindu-se doar la cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârșite în procesele penale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, recursul a fost respins ca tardiv prin decizia civilă nr. 943 din 13 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, fiind respinsă de asemenea și contestația în anulare declarată de reclamantă prin decizia civilă nr. 362 din 17 martie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-.
Ulterior, prin sentința civilă nr. 5069 din 26 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr-, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.
Judecătoria Tg. J și-a motivat soluția pe dispozițiile art. 504 Cod procedură penală și față de art. 506 alin. 3 Cod procedură penală a declinat competența de judecată în favoarea tribunalului deoarece pentru obținerea reparării pagubei materiale sau a daunei morale, în cazul condamnării pe nedrept sau privării ori restrângerii de libertate în mod nelegal, persoana îndreptățită se poate adresa tribunalului în a cărei circumscripție domiciliază, chemând în judecată civilă statul, care este citat prin Ministerul Finanțelor Publice, acțiunea fiind scutită de taxă judiciară de timbru, conform alin. 4 din același articol.
Soluționând conflictul negativ de competență instanța reține următoarele:
Reclamanta a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice pentru despăgubiri privind daune materiale și morale suferite ca urmare a încălcării art. 1 din Protocol nr. I CEDO privind inviolabilitatea dreptului de proprietate, invocând dispozițiile art. 998- 999 Cod civil, 1082-1083 Cod civil și art. 504 alin. 2 și 3, art. 505 alin. 1și 4, art. 506 alin. 1,2,3 și 4 Cod procedură penală.
Din considerentele acțiunii rezultă că deși a făcut trimitere la existența unor cauze penale, față de descrierea obiectului de judecată al acestora, respectivele spețe sunt de natură civilă și privesc acțiuni legate de valabilitatea unor contracte de vânzare-cumpărare, de revendicare, etc.
La dosarul cauzei, înregistrat inițial la Tribunalul Gorj sub nr-, se află la fila 22 o comunicare făcută de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA din care rezultă că s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 246 Cod penal, față de numiții și G. Din această adresă rezultă că urmărirea penală nu a privit-o pe reclamantă ci pe persoanele împotriva cărora aceasta a formulat plângere penală.
Ulterior, după declinarea competenței de judecată de către Tribunalul Gorj în favoarea Judecătoriei Tg. J, reclamanta și-a precizat cererea invocând din nou dispozițiile art. 504 Cod procedură penală și în scopul susținerii cererii sale a indicat că prejudiciul suferit a fost cauzat prin sentința penală nr. 404 din 22.05.2006, pronunțată în dos nr. 970/2006.
La dosarul cauzei nu s-a depus hotărârea penală la care reclamantă a făcut trimitere.
Soluționând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Tg. J și Tribunalul Gorj, instanța a verificat susținerile reclamantei privind daunele materiale și morale suferite în urma executării la care a fost obligată prin sentința penală 404/2006.
S-au primit de la Judecătoria Tg. J și Tribunalul Gorj date cu privire la sentința penală indicată precum și rezultatul verificărilor pe anul 2006 a registrului informativ de dosare penale.
Tribunalul Gorja comunicat că în sentința penală 404/2006 figurează ca inculpat, iar în dosarul la care face trimitere reclamanta, respectiv 970/2006, figurează contestator.
Judecătoria Tg. Jav erificat atât cauzele civile cât și cauzele penale pronunțate în anul 2006 și a comunicat că sentința civilă nr. 404 din 27.01. 2006 pronunțată în dosarul nr. 15908/2005 privește pe reclamanta și pârâta SC 2000 SRL, iar sentința penală. nr. 404 din 11.02.2006 a fost pronunțată în dosarul 315/2005 și privește pe inculpatul și partea vătămată
Față de rezultatul acestor verificări, rezultă că reclamanta, la Judecătoria Tg. J, a indicat eronat existența unei sentințe penale care ar atrage aplicarea dispozițiilor art. 504 Cod procedură penală și competența de judecată a Tribunalului Gorj conform art. 506 alin. 3 Cod procedură penală.
De altfel, verificând întregul conținut al concluziilor scrise și al precizărilor la acțiune rezultă că reclamanta este nemulțumită față de modul în care i s-au soluționat anumite cauze civile în care a fost parte, ceea ce demonstrează că daunele morale și despăgubirile solicitate își au temeiul în dispozițiile art. 998, 999 Cod civil, ceea ce atrage competența de soluționare în primă instanță a cauzei în favoarea Judecătoriei Tg. J conform art. 1 Cod procedură civilă.
Soluționând conflictul de competență conform art. 22 Cod procedură civilă se stabilește competența de judecată în favoarea Jud. Tg.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta domiciliată în Tg. J, strada -,. 5,.2,. 16, jud. G, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în B, sector 5,-, în favoarea Judecătoriei Tg.
Cu recurs, în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Iulie 2009
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Red. jud. -
Tehn. -/4 ex.
23.07.2009
Președinte:Nela DrăguțJudecători:Nela Drăguț
