Conflict de competență. Sentința 2/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE
DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- SENTINȚA CIVILĂ NR. 2/F-CC
Ședința publică din 06 martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mariana Stan judecător
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, conflictul negativ de competență ivit în cauza ce privește pe reclamantul ORAȘUL - Serviciul Public, cu sediul în,-, județul A și pârâtul, domiciliat în, sat F,-, județul, având ca obiect "pretenții".
S-a dispus ca soluționarea cauzei să se facă în camera de consiliu, fără citarea părților.
CURTEA
Asupra conflictului negativ de competență:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș sub nr.2764/109/02 octombrie 2007, reclamantul Orașul - Serviciul Public a solicitat în contradictoriu cu pârâtul ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul la plata sumei de 128,23 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor publice de salubrizare restante furnizate de, în baza contractului de prestări servicii nr.179/10.08.2004.
În motivare, s-a arătat că între părți s-a încheiat un contract de prestări servicii, pârâtul neonorându-și obligațiile contractuale.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.619/CA din 07 decembrie 2007, declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești, reținând ca întemeiat excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, întrucât între părți s-a încheiat contractul de prestări servicii nr.179/10.08.2004, iar reclamantul susține că pârâtul nu-și onorează obligațiile ce decurg din acest contract.
Potrivit art.10 și art.11 din Legea nr.554/2004, dacă suma de bani solicitată prin acțiune nu este consecința unui act administrativ sau a refuzului nejustificat al unei autorități administrative de rezolvare a cererii referitoare la un drept recunoscut de lege, ci privește drepturi ce decurg dintr-o convenție în care părțile au o poziție de legalitate, cum este cazul în speța de față, competența soluționării cauzei revine judecătoriei, ca instanță de drept comun.
La data de 15.01.2008 dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Pitești, iar la termenul de judecată din data de 19.02.2008 instanța a ridicat excepția necompetenței materiale a acestei instanțe.
Judecătoria Pitești, prin sentința civilă nr.1070 din 19 februarie 2008, a admis excepția de necompetență materială a acestei instanțe și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Argeș - Secția contencios Administrativ.
În adoptarea acestei soluții, judecătoria a avut în vedere prevederile Legii nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, intrată în vigoare la data de 21.03.2007 (art.54).
Din interpretarea dispozițiilor art.1 alin.2, art.2, 35, 36, 51 din Legea nr.51/2006, instanța a constatat că un contract de prestări servicii încheiat între, în calitate de prestator și pârât, intră sub incidența acestor prevederi, reclamanta având calitatea de operator, iar pârâtul de utilizator, conflictele izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate fiind de competența instanțelor de contencios administrativ.
S-a concluzionat, în raport de dispozițiile legale citate, că instanța de contencios administrativ este cea competentă în cauză.
-se conflictul negativ de competență, în baza art.20-21 Cod procedură civilă, Judecătoria Piteștia înaintat cauza spre competentă soluționare Curții de APEL PITEȘTI, la data de 29 februarie 2008, în vederea statuării asupra conflictului de competență.
Curtea, în temeiul art.22 Cod procedură civilă, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor legale aplicabile în materie, reține următoarele:
În speță, între reclamantul Orașul - Serviciul Public și pârâtul s-a încheiat un contract de prestări servicii, în virtutea căruia, primul, s-a obligat să presteze serviciul constând în operațiuni de salubrizare, iar pârâtul să plătească contravaloarea acestor servicii.
Reglementarea juridică a Serviciilor comunitare de utilități publice s-a realizat prin Legea nr.51/8.03.2006, în definiția căreia acestea reprezintă totalitatea activităților de utilitate și interes public general, desfășurate la nivelul comunităților sub conducerea, coordonarea și responsabilitatea autorităților administrației publice locale, în scopul satisfacerii cerințelor comunităților, prin care se asigură utilitățile necesare.
Conform art.2 lit.g) din lege, operator poate fi însăși autoritatea publică locală, cum este situația în prezenta cauză, ceea ce determină ca raporturile juridice dintre părți să nu asigure o poziție de egalitate între părțile contractante, care, desigur, le-ar scoate din sfera materiei administrativ-contencioase, supunându-le jurisdicției dreptului comun, raporturile juridice dintre autoritatea administrației publice și utilizatori fiind raporturi de natură administrative supuse normelor juridice de drept public.
Sub acest aspect, interpretarea tribunalului privind aplicabilitatea art.10 și 11 din Legea nr.554/2004, nu poate fi primită, în speță nefiind suspusă judecății o asemenea convenție.
Prin art.51 alin.3 din Legea specială nr.51/2006 s-a statuat o jurisdicție specială a instanțelor de drept administrativ, pornind de la considerentul că gestiunea serviciilor de utilitate publică (directă sau prin delegare) reprezintă modalitatea de organizare, funcționare și administrare a acestora, în condițiile stabilite de autoritățile administrației publice locale.
Nu există o contradicție între dispozițiile art.36 alin.1 și art.51 alin.3 și 4 din lege, întrucât legiuitorul a înțeles să facă distincție între litigiile cu natură patrimonială izvorâte din aplicarea acestui act normativ, cu consecința stabilirii unei jurisdicții speciale, administrative, pentru cele ce privesc plata serviciilor prestate, chiar dacă normele de drept substanțial aplicabile sunt cele de drept comun.
În concluzie, litigiile izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate sau prestate de autoritatea publică or prin delegarea serviciilor sunt de competența instanței de contencios administrativ și fiscal, căreia urmează a i se trimite cauza spre competentă soluționare, potrivit art.22 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabilește, în favoarea Tribunalului Argeș - Secția civilă - complet specializat în contencios administrativ și fiscal, competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul ORAȘUL - Serviciul Public, cu sediul în, -, județul A și pârâtul, domiciliat în, sat F,-, județul A, având ca obiect "pretenții".
Cu drept de recurs, în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte,
- -
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./12.03.2008
Președinte:Mariana StanJudecători:Mariana Stan
