Conflict de competență. Sentința 2/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2.
Ședința din camera de consiliu de la 07.01.2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Andreea Vasile
GREFIER - - -
Pe rol se află soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Sectorului 1 B și Judecătoria Giurgiu în cauza ce are ca obiect acțiunea formulată de creditorul LEASING ROMÂNIA SA în contradictoriu cu debitorul.
Cauza se soluționează fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea reține cauza în pronunțare pentru a stabili competența de soluționare a cauzei ca urmare a conflictului negativ ivit.
CURTEA,
Deliberând asupra conflictului negativ de competență de față, Curtea constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- la data de 31.07.2009 pe rolul Judecătoriei Giurgiu, s-a solicitat de către BEJ încuviințarea executării silite în dosarul nr. 383/2009 împotriva debitorului a titlului executoriu reprezentat de contractul de leasing financiar nr. 98407/ 28.05.2008.
Prin încheierea nr. 271 din ședința din camera de consiliu din 10.08.2009, Judecătoria Giurgiua trimis cauza spre soluționare Judecătoriei Sectorului 1.
În motivarea încheierii, s-a reținut că potrivit art. 22 din contractul de leasing financiar nr. 98407/ 28.05.2008, părțile au convenit că instanța teritorial competentă să soluționeze litigiile dintre ele este instanța pe a cărei rază teritorială este situat sediul locatorului. Procesul civil cunoaște două faze: cea a judecății și cea a executării silite, aceasta din urmă intervenind în situația refuzului debitorului de a-și executa de bunăvoie obligația. Ca atare, executarea silită este parte a litigiului, a procesului civil, neputând fi tratată în mod distinct. Astfel fiind, având în vedere că sediul locatorului se află în B, sector 1, s-a dispus declinarea cererii.
Cererea declinată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 sub nr-.
Prin sentința civilă nr. 13550 / 13.11.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 în dosar nr-, a fost admisă excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Sectorului 1 și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu; s-a constatat intervenit conflictul negativ de competență ți a fost înaintat dosarul Curții de APEL BUCUREȘTI -secția civilă pentru soluționarea conflictului.
În motivarea sentinței, se arată că potrivit dispozițiilor art. 373 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, instanța de executare este instanța în circumscripția căreia se face executarea, acest text de lege constituind dreptul comun în materia competenței de soluționare a cererilor de încuviințare a executării silite. Prin urmare, competența în cazul executării silite nu este dată de dispozițiile art. 19 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, dispoziții aplicabile doar în faza de judecată a cauzei, nu și în faza de executare, fază pentru care legiuitorul a prevăzut reguli speciale, de la care nici măcar părțile, prin acordul lor de voință, nu pot deroga.
În consecință, instanța a apreciat că, la stabilirea instanței de executare nu sunt incidente dispozițiile art. 19 pct. 1 din Codul d e procedură civilă, instanța de executare nefiind instanța de la sediul locatorului prevăzută în contract, cum în mod greșit a apreciat Judecătoria Giurgiu. Așadar, nici un act de executare nu va avea loc în raza sectorului 1 pentru a fi atrasă competența acestei judecătorii ca instanță de executare.
Asupra conflictului negativ de competență dedus judecății, Curtea reține următoarele:
Cererea introductivă de instanță are ca obiect încuviințarea executării silite.
Prin cererea adresată executorului judecătoresc de către creditor, s-a solicitat încuviințarea executării silite mobiliare în baza titlului executoriu-contractul de leasing financiar nr. 98407/ 28.05.2008.
În privința bunurilor mobile, instanța a prezumat, în lipsa unor dovezi contrare, că acestea se află situate la domiciliul debitorului, domiciliu indicat de creditoare și de executor ca fiind în G,-, jud.
Potrivit dispozițiilor art. 373 /1 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, ererea de executare silită, însoțită de titlul executoriu, se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu prevede altfel, iar acesta, de îndată, va solicita instanței de executare încuviințarea executării silite, înaintându-i în copie cererea de executare și titlul respectiv.
Potrivit art. 373 din Codul d e procedură civilă,hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripția judecătoriei în care urmează să se efectueze executarea ori, în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripția judecătoriei în care se află acestea. Dacă bunurile urmăribile se află în circumscripțiile mai multor judecătorii, este competent oricare dintre executorii judecătorești care funcționează pe lângă acestea. Instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
Rezultă că regula dedusă din prev. art. 373/1 alin. 1 raportat la art. 373 alin. 2 din Codul d e procedură civilă duce la stabilirea competenței de drept comun în favoarea Judecătoriei Giurgiu, ca și instanță în raza căreia se află bunurile ce vor fi supuse executării silite.
Cu toate acestea, se constată că prin art. 22 din contractul de leasing nr. 98407/ 28.05.2008 încheiat între părți, s-a stabilit că "neînțelegerile apărute între părți decurgând din interpretarea, validitatea și/sau executarea prezentului contract se vor soluționa pe cale amiabilă; dacă părțile nu pot ajunge la o înțelegere, diferendul sau litigiul va fi înaintat spre soluționare instanței judecătorești competente; în temeiul art. 19 din Codul d e procedură civilă, părțile convin ca instanța teritorială competentă să soluționeze litigiul să fie instanța pe a cărei rază teritorială este situat sediul locatorului".
Curtea constată că aceasta este o clauză atributivă de competență, pentru valabilitatea căreia trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții: părțile să aibă capacitatea procesuală de exercițiu, iar consimțământul lor liber și neviciat; convenția părților să fie expresă; în convenție să se determine exact instanța aleasă; instanța aleasă de părți să nu fie necompetentă absolut.
Curtea constată îndeplinite aceste condiții, cât timp nu s-a făcut dovada contrară referitoare la lipsa capacității procesuale de exercițiu sau la lipsa ori vicierea consimțământului.
Cât despre ultima condiție, Curtea apreciază că în materia încuviințării executării silite nu se poate reține că normele de competență sunt de natură absolută, cât timp părțile pot conveni, prin înscris sau prin declarație verbală în fața instanței, ca pricinile privitoare la bunuri să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, au competență teritorială, afară de cazurile prevăzute de art. 13, 14, 15 și 16 din Codul d e procedură civilă.
Astfel, clauza atributivă de competență este perfect valabilă, astfel cum a reținut și Judecătoria Giurgiu, îmbrăcând forma alegerii de domiciliu, fiind stabilită în mod expres și pentru faza executării silite.
Curtea va face însă și un alt raționament, subsidiar acestuia, și anume acela că dacă alegerea de domiciliu s-a făcut în favoarea părții care va introduce cererea de chemare în judecată, acesta are opțiunea de a sesiza fie instanța de la domiciliul ales, fie instanța competentă potrivit legii.
Cum creditoarea a ales să introducă cererea la domiciliul debitorului, respectiv Judecătoria Giurgiu, rezultă că reclamanta -creditoare a înțeles să renunțe implicit la beneficiul acordat de clauza atributivă de competență, cu atât mai mult rezultând acest aspect din faptul că nu a înțeles să invoce excepția de necompetență teritorială, care este oricum de ordine privată și putea fi invocată numai de pârât la prima zi de înfățișare. Având în vedere caracterul relativ al competenței teritoriale în această materie, renunțarea implicită la beneficiul clauzei atributive de competență este valabilă și nu se poate face abstracție de ea.
Curtea constată astfel competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite în favoarea Judecătoriei Giurgiu, motiv pentru care, în temeiul art. 22 alin. 5 din Codul d e procedură civilă, va trimite dosarul acestei din urmă instanțe spre soluționare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Soluționând conflictul negativ de competență:
Stabilește competența teritorială de soluționare a cauzei având ca obiect încuviințare executare silită și privind pe creditoarea LEASING SA, cu sediul în B,-. 4, sector 1 și pe debitorul, cu domiciliul în G,- A, jud. G, în favoarea Judecătoriei Giurgiu.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.01.2010.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red. Jud. AV
4 ex
Președinte:Andreea VasileJudecători:Andreea Vasile
