Conflict de competență.
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- SETINȚA CIVILĂ NR. 1/F-CC-CM
Ședința publică din 13 Februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu judecător
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, conflictul negativ de competență ivit în soluționarea cauzei privind pe reclamanta, domiciliată în comuna,-, județul V, și pe pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, CURTEA DE APEL PITEȘTI, TRIBUNALUL VÂLCEA, cu sediul în Rm.V,-, județul V, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, str.- -, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5.
Soluționarea cauzei s-a dispus a se face fără citarea părților.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, trece la soluționarea ei.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la rolul Tribunalului Vâlcea - Secția civila - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr.246/90/9.01.2007, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL JUSTITIEI, CURTEA DE APEL P, TRIBUNALUL VALCEA și CONSILIUL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII pentru ca, prin hotărârea care se va pronunța, să fie obligați la plata despăgubirilor egale cu prejudiciul suferit ca urmare a neacordării sporului de 30 % din indemnizația de încadrare lunară pentru perioada 11 aprilie 2003 - 30 aprilie 2004 și, respectiv, de 40 % pentru perioada 1 mai 2004 - 31 decembrie 2004, actualizată cu rata inflației la data plății.
In motivarea acțiunii s-a susținut că, prin Hotărârea nr.185/22.07.2005 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, s-a constatat existența unei discriminări directe între magistrați potrivit art. 2, alin. l și 2 din G nr. 137/2000 și că această constatare a fost determinată de acordarea discriminatorie a sporului de 30 % judecătorilor din completele specializate în judecarea infracțiunilor de corupție, creându-se o inegalitate evidentă între magistrați, cu toate că incoruptibilitatea judecătorilor, ca scop urmărit de legiuitor prin acordarea acestui spor, trebuie asigurată pentru toate categoriile de magistrați de la toate nivelurile de judecată și în toate cauzele.
S-a susținut că, deși scopul urmărit de legiuitor este legitim, metoda de atingere a acestui scop nu este adecvată, fiind discriminatorie.
Reclamanta a precizat că a avut calitatea de judecător la Judecătoria Brezoi, în perioada 25 ianuarie 1995 - 31 decembrie 2004.
La data de 10.01.2007, reclamanta a depus la dosar o cerere precizatoare a acțiunii prin care a susținut că, pe lângă pretențiile deduse judecății prin acțiunea principală, solicită în contradictoriu cu Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de APEL PITEȘTI și TRIBUNALUL VÂLCEA obligarea acestora la plata drepturilor salariale care i se cuvin, reprezentând sporul de vechime pentru perioada 15 septembrie 2003 - 31 decembrie 2004 și primele de vacanță pentru perioada 2001-31 decembrie 2004, reactualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului și până la executarea hotărârii judecătorești, precum și obligarea de a i se efectua mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă, specificându-se că pârâtul Ministerul Finanțelor Publice este chemat în judecată spre a fi obligat să aloce fondurile necesare sumelor care urmează să-i fie plătite.
La data de 26.01.2007, reclamanta a depus încă o precizare a acțiunii prin care a învederat că solicită obligarea pârâților Ministerul Justiției și TRIBUNALUL VÂLCEA la calcularea și la plata drepturilor care i se cuvin reprezentând primele de vacanță începând cu anul 2002 și până în prezent, totodată cerând obligarea acelorași pârâți la achitarea sporului de vechime în muncă începând cu data de 01.01.2001 și până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor, cerându-se ca plata tuturor drepturilor bănești solicitate să se facă actualizat cu indicele de inflație, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii judecătorești. S-a cerut, de asemenea, și prin această precizare, obligarea pârâților la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă, iar în ceea ce privește pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, s-a învederat că acesta a fost chemat în judecată pentru alocarea fondurilor necesare plății sumelor neîncasate.
In motivarea acestei din urmă cereri, s-a susținut, în esență, că, prin G nr. 83/2000 a fost reglementată pentru magistrați și personalul auxiliar prima de vacanță, legea prevăzând că acest drept se acordă pe lângă indemnizația de concediu și reprezintă o sumă egală cu indemnizația brută sau, după caz, salariul de bază brut din luna anterioară plecării în concediu și se impozitează separat.
In legătură cu sporul de vechime în muncă s-a susținut, în esență, că acesta a fost acordat prin Legea nr. 50/1991, dar că ulterior, prin dispozițiile Legii nr. 83/2000, acest spor nu a mai fost reglementat.
La termenul de judecată din data de 26 februarie 2007, tribunalul a invocat din oficiu excepția de necompetență materială a acestei instanțe în ceea ce privește soluționarea acțiunii principale referitoare la despăgubirea solicitată reprezentând sporul de 30 %, respectiv de 40 % din indemnizația de încadrare lunară.
S-a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 137 alin.1 Cod procedură civilă, instanța trebuie să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea fondului pricini.
Sub aspectul excepției de necompetență materială invocată din oficiu și în raport de dispozițiile art. 137 alin. l Cod procedură civilă, tribunalul a examinat cu prioritate excepția menționată, reținând că obiectul acțiunii principale îl constituie desdăunarea pentru prejudiciul pretins a fi fost suferit prin discriminarea în exercițiul funcției publice îndeplinită de reclamantă, cu referire la plata sporurilor cuvenite unora dintre judecători, în raport cu ceilalți, ca urmare a aplicării unor dispoziții legale prin care s-a acordat un spor de 30 %, respectiv de 40 % judecătorilor din completele specializate în judecarea infracțiunilor de corupție.
Reținând și temeiul de drept invocat de reclamantă în susținerea acțiunii principale, respectiv dispozițiile art. 21 alin.l din G nr. 137/2000, tribunalul reține că acțiunea cu care a fost învestit vizează plata de despăgubiri civile care fac trimitere la dreptul comun, respectiv dispozițiile art. 998 Cod civil, iar față de aceste norme legale, litigiul dedus judecății nu are natura unui conflict de drepturi care să atragă competența materială în primă instanță a tribunalului ca instanță specializată în soluționarea conflictelor de muncă, ci natura litigiului este una civilă, dreptul comun în materie fiind prevederile articolului menționat din Codul civil.
Potrivit dispozițiilor art.1 pct.1 Cod procedură civilă, judecătoriile judecă în primă instanță toate procesele și cererile, în afara celor date în mod expres prin lege în competența altor instanțe, conferindu-se astfel plenitudine de competență judecătoriilor, ca instanțe de fond.
In raport de toate cele reținute, precum și de dispozițiile art. 21 din G nr. 137/2000 prin care s-a prevăzut că persoanele discriminate au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit, precum și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun, și văzând și dispozițiile art. 158 alin. l și 2 Cod procedură civilă, urmează să se decline competența materială de soluționare a acțiunii principale privind despăgubirea egală cu prejudiciul suferit ca urmare a neacordării sporurilor de 30 %, respectiv de 40 %, în favoarea Judecătoriei Rm.
S-a dispus scoaterea de pe rolul Tribunalului Vâlceaa cauzei având drept obiect despăgubirea mai sus-menționată și înaintarea dosarului către Judecătoria Rm. V, spre competentă soluționare.
In ceea ce privește cererile precizatoare, reținându-se competența materială a Tribunalului Vâlcea - Secția civilă - Conflicte de Muncă și Asigurării Sociale, acestea au fost disjunse, formându-se un dosar nou, cu termen de judecată la data de 12.03.2007.
Drept urmare a fost declinată competența materială de soluționare a acțiunii principale, privind despăgubirea egală cu prejudiciul suferit ca urmare a neacordării sporurilor de 30 %, respectiv de 40 % - în favoarea Judecătoriei Rm. V, dosarul fiind înregistrat la data de 15.03.2007 sub nr-.
La termenul de judecată din 24.10.2007 s-a dispus reunirea dosarului nr- la dosar nr-, termen la care pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a invocat excepția de necompetență materială a Judecătoriei Rm. V, solicitând declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.
Prin sentința civilă nr.5399/24.10.2007, pronunțată de Judecătoria Rm. V în dosar nr- a fost admisă excepția de necompetență materială a Judecătoriei Rm. V invocată de Ministerul Finanțelor Publice și declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, născându-se un conflict negativ de competență între Judecătoria Rm. V și TRIBUNALUL VÂLCEA.
Pentru a se pronunța astfel Judecătoria Rm. Var eținut că despăgubirile solicitate de reclamantă sunt în realitate drepturi bănești cu caracter salarial care decurg din raporturile juridice de muncă, TRIBUNALUL VÂLCEA fiind instanța competentă în soluționarea litigiului.
Curtea analizând conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Rm. V și TRIBUNALUL VÂLCEA va pronunța regulatorul de competență în sensul că va stabili competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea - completul specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale, potrivit art.22 alin.2 și alin.5 Cod proc.civilă.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea reține că despăgubirile solicitate de reclamantă sunt drepturi bănești cu caracter salarial izvorâte din raporturile de serviciu, relații cărora le sunt aplicabile normele de dreptul muncii.
În acest sens este și decizia nr.6549/5.07.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a stabilit că acțiunile magistraților având ca obiect plata unor despăgubiri egale cu drepturile salariale reprezentând un spor de 30%, respectiv 40%, din indemnizația de încadrare brută lunară, cum este cazul în speță sunt de competența jurisdicției muncii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește competența materială de soluționare a cauzei privind pe reclamanta, domiciliată în comuna,-, județul V, și pe pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, CURTEA DE APEL PITEȘTI, TRIBUNALUL VÂLCEA, cu sediul în Rm.V,-, județul V, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, str.- -, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5, în favoarea Tribunalului Vâlcea - Complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 13 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
H/6 ex/19.02.2008
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu
