Conflict de competență. Sentința 3/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - conflicte de competență -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA NR.3
Ședința camerei de consiliu din 25 februarie 2010
PREȘEDINTE: Sas Laura
JUDECĂTOR 2: Bratu Ileana
Grefier C -
Pe rol, judecarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Suceava și Tribunalul Suceava, în soluționarea cauzei civile având ca obiect "drepturi bănești" privind pe reclamantul, domiciliat în comuna, sat,.1,.A,.2,.11, județul S în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei, județul
La apelul nominal au lipsit părțile care nu au fost citate.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând cauza în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Suceava sub nr- la data de 14 octombrie 2009 numitul în contradictoriu cu Primăria comunei a solicitat obligarea acesteia la restituirea sumelor cuvenite în conformitate cu prevederile art. 51 alin. 5 din Legea 215/2001, cu modificările și completările ulterioare, pentru participarea la ședințele consiliului local și a comisiei de specialitate din care face parte, pentru lunile iulie - noiembrie 2008.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, pe baza adresei 1312 din 24 octombrie 2008, primită de Primăria comunei, de la Casa Județeană de Pensii S, a fost obligat să renunțe temporal și să returneze sumele încasate cu titlu de indemnizație de ședință; că adresa menționată anterior este vagă, și fără să țină seama de faptul că indemnizația prevăzută de art. 34 din Legea 393/2004 nu reprezintă venituri din exercitarea unei activități profesionale în sensul prevederilor art. 94 alin. 1 din Legea 19/2000; că aceste indemnizații pot fi cumulate cu pensia de invaliditate, în conformitate cu dispozițiile Legii 209/ 2 iunie 2009; că în atare situație, a depus la registratura pârâtei, la data de 20 iulie 2009, o cerere prin care solicita restituirea sumelor cuvenite cu titlu de indemnizație, pentru perioada menționată în cuprinsul prezentei acțiuni.
Reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile legii 393/2004 și 209/2009, iar în susținerea acesteia, a depus la dosar copie după adresa Casei de Pensii S, adresată Primăriei comunei, copie după cererea de renunțare temporală, la indemnizația de consilier, copie după cererea de restituire a sumelor.
Prin precizările depuse ulterior, la fila 12 dosar fond, reclamantul a arătat că suma pe care o solicită are un cuantum de 1299 lei brut, și că s-a adresat în acest sens, primarului.
La termenul din 3 decembrie 2009, instanța din oficiu, a invocat excepția de necompetență materială a Judecătoriei Suceava, punând-o în discuția părților.
Reclamantul a solicitat respingerea excepției ca nefondată.
Prin sentința civilă 5130 din 3 decembrie 2009, s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Suceava, cu motivarea că în cauză se aplică prevederile dreptului muncii, ca drept comun în materie, și în care nu există dispoziții derogatorii, potrivit art. 295 alin. 2 Codul muncii, cu precizarea că și litigiile promovate de magistrați, având ca obiect drepturi bănești, sunt judecate de instanțe specializate ale tribunalelor, deși nici în cazul lor nu este incident vreun contract de muncă.
Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 2 pct. 1 lit. c Cod procedură civilă, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Suceava la data de 13 ianuarie 2010, părțile fiind legal citate pentru termenul din 4 februarie 2010.
La acest termen, instanța, din oficiu, a invocat excepția de necompetență materială a Tribunalului Suceava.
Prin sentința civilă nr.264 din 04 februarie 2010 s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Suceava, invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competență între cele două instanțe și s-a trimis dosarul Curții de APEL SUCEAVA, pentru a hotărî asupra conflictului.
Asupra excepției de necompetență materială a Tribunalului Suceava, instanța a reținut următoarea situație:
Din cuprinsul cererii de chemare în judecată, așa cum a fost precizată pe parcursul derulării procedurii, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata indemnizației cuvenite pentru participarea sa la ședințele consiliului local, indemnizație la care renunțase temporar, în baza adresei 1312/24 octombrie 2008, emisă de Casa Județeană de Pensii S, către Primăria comunei.
În conformitate cu prevederile legii 215/2001, cu modificările și completările ulterioare, privind statutul aleșilor locali, în exercitarea mandatului, consilierii locali sunt în serviciul colectivității locale, iar pentru participarea la ședințele consiliului local și ale comisiilor de specialitate, consilierul local primește o indemnizație stabilită în condițiile legii.
Între consiliul local și consilier nu există raporturi specifice celor dintre un angajator și salariat sau dintre o instituție și funcționarul public, activitatea alesului local realizându-se în baza unui mandat rezultat din alegeri.
În această privință este de observat că indemnizația de ședință la care au dreptul consilierii locali, conform dispozițiilor din textul de lege menționat, nu este decât o remunerație ocazională și nepermanentă și care prin cuantumul ei nu poate să fie asemănătoare sumelor de bani asimilabile unui venit, având o semnificație de natură a determina suspendarea plății pensiei sau cumulul acesteia.
Această indemnizație de care beneficiază consilierii locali este corespunzătoare numărului de ședințe la care au participat și nu poate fi asimilată cu un venit constant și permanent de natura indemnizațiilor și salariilor pe care le primesc demnitarii, funcționarii publici, angajații etc.
Prin urmare, calitatea de consilier local nu poate fi asimilată cu o activitate profesională, după cum nici indemnizația aferentă acestei calități nu poate fi asimilată cu veniturile realizate dintr-o astfel de activitate.
Din această perspectivă, este de subliniat că trimiterea la litigiile magistraților, soluționate de tribunale, nu este oportună, întrucât magistrații au un statut special, aparte, fiind numiți în asemenea funcție, în timp ce consilierii locali pretind acest statut în baza alegerilor locale, prin urmare ei au calitate de aleși locali, așa cum rezultă implicit din titulatura legii care reglementează această categorie.
În atare situație, tribunalul a constatat că soluționarea prezentei pricini este de competența judecătoriei, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1 Cod procedură civilă.
Cum în prezenta cauză, atât Judecătoria Suceava, cât și Tribunalul Suceava, s-au declarat necompetente de a judeca această pricină, în condițiile prevăzute de art. 20 Cod procedură civilă, instanța a constatat ivit conflictul negativ de competență, astfel încât, potrivit art. 22 alin. 2 Cod procedură civilă, a trimis dosarul Curții de APEL SUCEAVA, pentru a hotărî asupra acestuia.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL SUCEAVA sub nr- din 19.02.2010, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Investită astfel, Curtea constată următoarele:
Reclamantul, având calitatea de consilier local la Consiliul local, a solicitat în contradictoriu cu Primăria comunei restituirea indemnizației cuvenite pentru participarea la ședințele consiliului local în lunile iulie - noiembrie 2008.
Această indemnizație este reglementată de dispozițiile art.51 alin.5 din Legea nr.215/2001, legea administrației publice locale.
Consilierii locali fac parte din rândul aleșilor locali și, în asigurarea liberului exercițiu al mandatului lor, îndeplinesc o funcție de autoritate publică (art.25 din Legea nr.215/2001).
Este o funcție de demnitate publică, întrucât funcția de demnitate publică se ocupă prin mandat obținut direct, prin alegeri organizate, sau indirect, prin numire, potrivit legii.
Consilierii locali sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale (art.28 din Legea nr.215/2001).
Îndoctrina de drept privat se apreciază că persoanele care ocupă o funcție de demnitate publică își desfășoară activitatea în temeiul unei alte categorii a raportului juridic de muncă, formă (categorie) deosebită de cea a salariaților.
Este vorba totuși tot de un raport juridic de muncă și în cazul funcțiilor de demnitate publică întrucât cei aleși sau numiți se află într-un raport juridic de muncă, având particularități stabilite prin norme de drept public.
De altfel, conform explicativ al limbii române, serviciu înseamnă formă de muncă în folosul sau interesul cuiva.
Așadar, din punct de vedere semantic, există sinonimie între noțiunea "raporturi de serviciu" și cea de "raporturi de muncă".
Or, în exercitarea mandatului, consilierii locali sunt în serviciul colectivității locale (art.51 alin.1 din Legea nr.215/2001).
Reține astfel Curtea că ne aflăm în prezența unei forme tipice a raporturilor juridice de muncă.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.20 și următoarele Cod procedură civilă și art.295 alin.2 Codul muncii, urmează ca instanța să admită sesizarea și să stabilească competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava - secția civilă, completuri specializate în soluționarea litigiilor de muncă.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTARAȘTE:
Admite sesizarea.
Stabilește competența de soluționare a cauzei având ca obiect "drepturi bănești" privind pe reclamantul, domiciliat în comuna, sat,.1,.A,.2,.11, județul S în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei, județul S, în favoarea Tribunalului Suceava - secția civilă.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Dată în ședința camerei de consiliu.
Pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Președinte:Sas LauraJudecători:Sas Laura, Bratu Ileana
