Conflict de competență. Sentința 32/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
RO MÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR.32/DC/2009
Ședința Camerei de Consiliu din 17 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop
GREFIER: - -
S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Cluj și Judecătoria Cluj -N în soluționarea acțiunii civile formulată de reclamantele și împotriva pârâților, și PRIMARUL MUNICIPIULUI C-
Conflictul negativ de competență s-a soluționat, conform art.22 alin.5 pr.civ. în camera de consiliu, fără citarea părților.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.11330 din 28 august 2009 Judecătoriei Cluj N, pronunțată în dosarul nr-, s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Cluj -N ridicată din oficiu.
S-a declinat competența soluționării cererii formulată de reclamantele și, în contradictoriu cu pârâții, și PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N, având ca obiect Legea nr. 10/2001, în favoarea TRIBUNALULUI CLUJ, SECȚIA CIVILĂ.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că rin p. cererea reconvențională formulată la data de 08.05.2009 în dosarul nr- al Judecătoriei Cluj -N, pârâtele-reclamante și au solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâții-reclamanți și și cu pârâtul Primarul municipiului C-N, să constate nulitatea absolută a Dispoziției de restituire și propunerea privind acordarea de despăgubiri nr. 4004 emisă în data de 20 iunie 2008 de către Primarul municipiului C-N în ceea ce privește imobilul situat în C-N,-/ A, înscris în CF nr. 66997 cu nr. topo 21129/1, teren în suprafață de 1.390 mp. proprietatea reclamantelor, cu cheltuieli de judecată.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 966, art. 948.civil, Legea nr.10/20011, Legea nr. 18/1991, art. 274.pr.civ.
Prin întâmpinarea depusă în ședința publică din data de 05.06.2009 reclamanții-pârâți și au solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii reconvenționale.
La acest termen de judecată, instanța a dispus disjungerea cererii reconvenționale care s-a înregistrat pe nr.18983/ 211/ 28.08.2009,
În ceea ce privește excepția necompetentei materiale a Judecătoriei Cluj N ridicată din oficiu instanța a admis-o pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispozițiile art. 159 pct. 2 din Codul d e procedură civilă normele cu privire la competența materială au un caracter imperativ de ordine publică, de la care părțile nu pot deroga, iar instanțele judecătorești sunt ținute să le respecte.
Prin cererea reconvențională disjunsă și care face obiectul prezentului dosar reclamantele solicită să se constate nulitatea absolută a Dispoziției de restituire și propunerea privind acordarea de despăgubiri nr. 4004 emisă în data de 20 iunie 2008 de către pârâtul Primarul municipiului C-N în ceea ce privește terenul în suprafață de 1.390 mp situat în C-N,-/ A și înscris în CF nr. 66997 cu nr. topo 21129/1.
Potrivit art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, republicată și actualizată, "Decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare -".
Această prevedere legală instituie o competență specială, în sensul că în materia restituirii terenurilor preluate abuziv reglementată de Legea nr. 10/2001 nu sunt aplicabile regulile de drept comun de stabilire a competenței competența exclusivă de soluționare a tuturor cauzelor care privesc modalitatea de respectare a procedurii legale fiind atribuită secțiilor civile ale tribunalelor. Dacă nu am interpreta în acest fel articolul citat competența materială ar reveni, de altfel instanțelor de contencios administrativ (stabilite în funcție de organul emitent al actului).
Prin sentința civilă nr.623 din 14.10.2009 a TRIBUNALULUI CLUJ, pronunțată în dosarul nr- s-a admis excepția necompetenței materiale a TRIBUNALULUI CLUJ.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a trimis cauza Curții de APEL CLUJ în vederea soluționării regulatorului de competență.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a constatat că potrivit art. 26 alin 3 din Legea 10/2001 decizia sau, după caz, dispoziția motivata de respingere a notificării sau a cererii de restituire in natura poate fi atacata de persoana care se pretinde îndreptățita la secția civila a tribunalului in a cărui circumscripție se afla sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității investite cu soluționarea notificării, in termen de 30 de zile de la comunicare.
Conform art. 25 alin 4 din Legea 10/2001 decizia sau, după caz, dispoziția de aprobare a restituirii in natura a imobilului face dovada proprietății persoanei îndreptățite asupra acestuia, are forța probanta a unui înscris autentic si constituie titlu executoriu pentru punerea in posesie, după îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliara.
Prevederea legală citată impune interpretarea potrivit căreia decizia sau dispoziția emisă în temeiul Legii 10/2001 reprezintă un veritabil titlu de proprietate asupra imobilului retrocedat, iar nu un simplu instrument probator, cu caracter constatator, situație în care competența materială a unei acțiuni în anulare, promovată de către un terț, prin care se invocă încălcarea legii în procedura retrocedării unui imobil aparține judecătoriei în circumscripția căreia se găsește nemișcătorul, potrivit art 1 și art. 3.pr.civ.
Curtea, investită cu soluționarea conflictului negativ de competență dintre Tribunalul Cluj și Judecătoria Cluj N, în temeiul art.22 alin.2 pr.civ. reține următoarele:
Obiectul acțiunii introductive de instanță îl reprezintă cererea de constatare a nulității absolute a Dispoziției de restituire și propunerea privind acordarea de despăgubiri nr. 4004 emisă la data de 20 iunie 2008 de către Primarul municipiului C-N în ceea ce privește imobilul situat în C-N,-/ A, înscris în CF nr. 66997, cu nr. topo 21129/1, teren în suprafață de 1.390 mp, în temeiul Legii nr. 10/2001.
Este de observat că acțiunea în constatarea nulității absolute a dispoziției mai sus menționate a fost promovată de reclamantele și care sunt terți, atât în raport cu emitentul dispoziției, cât și cu beneficiarii dispoziției de restituire în natură.
Potrivit art. 26 alin.3 din Legea nr. 10/2001, republicată, decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natura poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se afla sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității investite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Din interpretarea acestui text legal rezultă că tribunalele sunt competente să soluționeze, în primă instanță, contestațiile împotriva deciziilor sau dispozițiilor emise de deținătorul imobilului, calea de atac fiind conferită de lege doar persoanelor îndreptățite, expres prevăzute de art. 3 din Legea nr. 10/2001.
În speță, reclamantele nu a investit instanța de judecată cu o asemenea contestație, care să atragă competența materială de primă instanță a tribunalului ci, așa cum s-a arătat mai sus, reclamantele sunt terți față de emitentul și beneficiarii dispoziției, terți care pretinzând că ar fi suferit o vătămare a drepturilor sau intereselor lor legitime prin actul emis de primar, înțelegând să atace în justiție dispoziția, pe calea dreptului comun, prin intermediul unei acțiuni în constatarea nulității absolute.
Reclamantelor nu li se poate îngrădi accesul liber la justiție consacrat de art.21 din Constituția României, prin negarea dreptului de a ataca în justiție dispoziția de restituire în natură.
Pe de altă parte, conform art. 25 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, republicată, decizia sau, după caz, dispoziția de aprobare a restituirii în natură a imobilului face dovada proprietății persoanei îndreptățite asupra acestuia, are forța probantă a unui înscris autentic și constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară.
Prevederea legală citată impune interpretarea potrivit căreia, decizia sau dispoziția emisă în temeiul Legii nr. 10/2001 reprezintă un veritabil titlu de proprietate asupra imobilului retrocedat, iar nu un simplu instrument probator, cu caracter constatator, situație în care competența materială de soluționare a acțiunii în constatare a nulității absolute promovată de reclamante, care invocă încălcarea legii în procedura retrocedării imobilului, aparține judecătoriei în circumscripția căreia se găsește nemișcătorul, potrivit art. 1 alin.1 și art.13 alin.1 pr.civ.
Conform dispozițiilor art.1 alin.1 Cod procedură civilă, judecătoriile soluționează în primă instanță toate cererile și procesele, în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe.
Textul legal instituie regula jurisdicției de drept comun în favoarea judecătoriilor ceea ce conduce la concluzia că restrângerea competenței judecătoriilor trebuie să fie expresă și limitativă.
Normele de competență fiind de strictă interpretare rezultă că, în măsura în care Codul d e procedură civilă sau legile speciale nu prevăd în mod expres competența materială a altei instanțe pentru soluționarea în primă instanță a unei anumite cereri, competența revine judecătoriei.
În prezenta cauză, nici dispozițiile art.2 pr.civ. și nici dispozițiile Legii nr.10/2001, republicată, nu reglementează competența tribunalului pentru judecarea acțiunilor directe formulate de terțe persoane împotriva dispoziției de restituire în natură, examinată conform art.25 alin.4 din Legea nr.10/2001 ca și titlu de proprietate, împrejurare în raport de care Curtea constată că, în temeiul dispozițiilor art.1 alin.1 și art.13 alin.1 pr.civ. competența soluționării cauzei în primă instanță revine judecătoriei.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art.22 alin.5 pr.civ. va soluționa conflictul negativ de competență în sensul stabilirii competenței materiale de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj N.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența materială de soluționare a acțiunii civile formulată de reclamantele și împotriva pârâților, și PRIMARUL MUNICIPIULUI C- N, având ca obiect constatarea nulității absolute a dispoziției de restituire și propunerea privind acordarea de despăgubiri, în favoarea Judecătoriei Cluj -
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17.11.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
--- - - -
RED./MB
2ex./17.11.09
Președinte:Anca Adriana PopJudecători:Anca Adriana Pop