Conflict de competență. Sentința 41/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (Jurindex)

Dosar nr-

(1895/2009)

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

SENTINȚA CIVILĂ NR.41

Ședința din camera de consiliu de la 13.10.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Mirela Vișan

Grefier - - -

- XX -

Pe rol se află soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria sectorului 5 B și Tribunalul București, în judecarea cauzei civile privind pe reclamanta și pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.

Se face referatul cauzei de către grefier, după care Curtea reține dosarul spre soluționare.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 01.10.2007 pe rolul Judecătoriei sectorului 5 B, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, să fie obligat pârâtul să îi restituie în natură sau prin echivalent bunurile mobile menționate în cuprinsul acțiunii, precizate în procesul verbal întocmit la data de 17.11.1947, pe care le-a evaluat la suma de 10.000 Euro.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că autorii săi și (), proprietarii berăriei Bulevard, au fost evacuați din acest local, ocazie cu care, în baza unui ordin de încărtuire, reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne și Uniunii au rechiziționat toate bunurile aflate în imobilul în cauză, confiscând și cheile acestuia. Aceste bunuri nu au mai fost restituite niciodată autorului reclamantei sau reclamantei, după cum nici contravaloarea lor. a fost consemnată în procesul verbal de inventar.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.480 și 998 Cod civil.

Prin întâmpinare, pârâtul a invocat excepțiile de netimbrare, prescripția dreptului la acțiune și lipsa calității procesuale pasive.

În cadrul probelor solicitate de către reclamantă, instanța a dispus efectuarea unui raport de expertiză, ce a avut drept obiectiv evaluarea la prețul actual de circulație a bunurilor mobile înscrise în procesul verbal de rechiziție.

Prin sentința civilă nr.614 din 21.01.2009, Judecătoria Sectorului 5 Baa dmis excepția de necompetență materială invocată din oficiu la termenul de judecată din 21.01.2009 și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, potrivit dispozițiilor art.2 pct.1 lit.b Cod procedură civilă, tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 500.000 lei, cu excepția cererilor de împărțeală judiciară, a cererilor în materie succesorală, a cererilor neevaluabile în bani și a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, după caz, posesorii, formulate de terții vătămați în drepturile lor prin aplicarea legilor în materia fondului funciar.

Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, valoarea bunurilor preluate de stat și a căror contravaloare se solicită este de 1.282.617 lei, sumă în raport de care este competent Tribunalul București.

Prin sentința civilă nr.870 din 16.06.2009, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis excepția de necompetență materială, a declinat în favoarea Judecătoriei sectorului 5 B competența soluționării cauzei privind pe reclamanta și pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a trimis cauza Curții de APEL BUCUREȘTI, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

În considerentele sentinței, instanța a reținut că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a evaluat bunurile revendicare la 10.000 Euro (33.515 lei la cursul BNR de la data introducerii acțiunii), valoare ce nu a fost contestată de pârât. Pe de altă parte, potrivit art.181Cod procedură civilă, "instanța învestită potrivit dispozițiilor referitoare la competența după valoarea obiectului cererii rămâne competentă să judece chiar dacă, ulterior învestirii, intervin modificări în ceea ce privește cuantumul valorii aceluiași obiect".

Ca urmare, este nerelevantă sub aspectul competenței împrejurarea că, potrivit expertizei de evaluare efectuată în cauză, bunurile revendicate au o valoare ce depășește 500.000 lei.

Cum potrivit art.2 pct.1 lit.b Cod procedură civilă, tribunalele judecă în primă instanță procesele și cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 500.000 lei, excepția de necompetență materială a tribunalului este fondată în condițiile art.1, 158 și 159 Cod procedură civilă.

Fiind sesizată cu conflictul negativ de competență ivit între judecătorie și tribunal, Curtea constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat restituirea unor bunuri mobile preluate de stat, în opinia sa, în mod abuziv, pe care le-a evaluat la suma de 10.000 Euro.

Ulterior, în cadrul probelor solicitate, după efectuarea expertizei tehnice de evaluare a bunurilor mobile, expertul tehnic a identificat, prin raportul de expertiză depus la dosar, o valoare a bunurilor revendicate (înscrise în procesul verbal de rechiziție) de 1.282.617 lei (sumă stabilită la data efectuării raportului de expertiză - ianuarie 2009).

Stabilirea instanței competente să soluționeze pricina în primă instanță este determinată, din punct de vedere material, de momentul formulării cererii de chemare în judecată, în speța de față fiind vorba de luna octombrie 2007, când reclamanta a evaluat bunurile mobile la suma de 10.000 Euro.

Așadar, competența materială a instanței se determină după valoarea bunurilor menționate în cererea introductivă; faptul că, ulterior, pe baza unei expertize, valoarea bunurilor mobile a fost altfel stabilită nu este de natură să atragă competența altei instanțe, în speță fiind incidente dispozițiile art.181Cod procedură civilă.

Astfel, instanța învestită potrivit dispozițiilor referitoare la competența după valoarea obiectului cererii rămâne competentă să judece chiar dacă, ulterior învestirii, intervin modificări în ceea ce privește cuantumul valorii aceluiași obiect.

În legătură cu această afirmație, reținută în partea finală a textului de lege invocat, Curtea apreciază că modificările de care se face vorbire sunt condiționate de stabilirea unor valori diferite raportate la data introducerii cererii de chemare în judecată, date de același obiect al acțiunii.

Cum, în speță, nu au fost făcute dovezi din care să reiasă că la data introducerii acțiunii, respectiv 01.10.2007, bunurile mobile revendicate aveau o altă valoare decât cea precizată de reclamantă prin cererea de chemare în judecată, instanța competentă să judece în fond este judecătoria, prin raportare la dispozițiile art.2 pct.1 lit.b Cod procedură civilă (bunurile mobile au fost evaluate la suma de 10.000 Euro, la cursul BNR de la data introducerii acțiunii de 33.515 lei).

Având în vedere dispozițiile art.20 pct.2, art.22 alin.2 și 5 Cod procedură civilă, Curtea, raportându-se și la considerentele expuse anterior, stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta, cu domiciliul ales în B,-, sector 1 și pârâtul STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5, în favoarea Judecătoriei sectorului 5

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 13.10.2009.

PREȘEDINTE GREFIER

Red.

Tehnodact.

Ex.4/29.10.2009

Președinte:Mirela Vișan
Judecători:Mirela Vișan

Vezi şi alte speţe de drept civil:

    Comentarii despre Conflict de competență. Sentința 41/2009. Curtea de Apel Bucuresti