Conflict de competență. Decizia 5/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5
Ședința publică de la 04 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu
Grefier - -
Pe rol judecarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Vaslui și Judecătoria Vaslui cu privire la cauza ce are ca obiect "despăgubiri" privind pe reclamanții " MANAGEMENT LICHIDARE I - LICHIDATOR AL " MECANICA " V, EXPERT GRUP H - LICHIDATOR JUDICIAR AL " MECANICA " V, " MECANICA " V - PRIN LICHIDATORI JUDICIARI MANAGEMENT LICHIDARE I ȘI EXPERT GRUP H și pe intimații ( ), " " V și " EXPERT "
La apelul nominal au lipsit părțile, acestea nefiind citate.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare cu privire la aceasta.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Prin acțiunea cu care au investit inițial Tribunalul Vaslui, reclamantele - Management Reorganizare Lichidare SRL I și - L & C Grup SRL H, în calitate de lichidator judiciar al - SA V au solicitat obligarea în solidar a pârâților, V, V și, la plata sumei de 25.796,25lei din care 19.092,60 lei cu titlu de contravaloare prejudiciu creat patrimoniului societății și 6.703,65 lei dobândă legală, calculată în baza OG 9/2000, sume actualizate la data plății efective.
În motivele cererii reclamantele au susținut în esență că prin încheierea Tribunalului Vaslui din 30.11.2005 s-a dispus ca lichidatorii judiciari ai - "" SA V să procedeze la recuperarea creanțelor de la debitori și, ca atare, înțeleg să formuleze prezenta acțiune în răspundere patrimonială conform art.270 din Codul muncii împotriva pârâților ce au îndeplinit funcțiile de șef serviciu financiar-contabilitate, manager (director general) al societății, respectiv cenzori în perioada producerii prejudiciului.
Au mai arătat reclamantele că aceștia, prin neîndeplinirea ori îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu au adus prejudicii direct sau indirect patrimoniului - SA.
Prin sentința civilă nr.1097/04.10.2007, Tribunalul Vaslui, constituit în complet specializat pentru soluționarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vaslui reținând că, așa cum reiese din cererea de chemare în judecată, reclamanta - SA V, prin cei doi lichidatori judiciari, a solicitat obligarea în solidar a unor foști salariați cu funcții de conducere din cadrul societății, precum și a cenzorilor societății, la plata unui prejudiciu de 19.092,60 lei, constatat prin expertiza contabilă dispusă în dosarul nr.69//1997 al Tribunalului Vaslui.
Astfel, deși reclamanta a calificat conflictul ca fiind un litigiu de muncă și, ca atare, a sesizat instanța de litigii de muncă, în realitate este vorba de un litigiu de o natură complexă: pe de o parte, se solicită tragerea la răspundere patrimonială în temeiul art.270 Codul munciia foștilor salariați ai societății, iar pe de altă parte, se solicită de către reclamantă tragerea la răspundere patrimonială a cenzorilor societății și a conducerii acesteia, a căror activitate este reglementată de Legea 31/1990 privind societățile comerciale, astfel fiind incidente în cauză norme juridice care atrag competențe diferite.
Potrivit art.166 alin.1 din Legea nr.31/1990, întinderea și efectele răspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.
Întrucât Legea nr.31/1990 este o lege specială față de Codul muncii care reprezintă cadrul general de reglementare a răspunderii patrimoniale a salariaților cu contract individual de muncă, în privința cenzorilor urmează să se aplice dispozițiile speciale în materie de răspundere civilă, întemeiată pe contractul de mandat al acestora, competența aparținând instanței de drept comun.
Având în vedere că reclamanta a solicitat răspunderea în solidar a pârâților, precum și faptul că prejudiciul pretins este sub 500.000 lei, instanța, în temeiul art.1 pct.1 Cod procedură civilă, a declinat competența materială de soluționare a cererii formulată de reclamanta - SA V, prin lichidatorii judiciari Management Reorganizare Lichidare I și LD Grup H, în contradictoriu cu pârâții, V, V și, în favoarea Judecătoriei Vaslui.
Judecătoria Vaslui, prin sentința civilă nr.499/05.02.2008, și-a declinat, la rândul său, competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vaslui.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că reclamanta, prin răspunsul la întâmpinare depus pentru termenul din 20.09.2007 și-a calificat cererea ca fiind o acțiune în răspundere patrimonială întemeiată pe art.270 din Codul muncii și îndreptată împotriva unor salariați care prin neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiunilor de serviciu au produs prejudicii în patrimoniul - SA.
Reclamanta a menționat în mod expres că nu a înțeles să formuleze o acțiune în angajarea răspunderii materiale în temeiul Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale, a Legii insolvenței nr.85/2006 sau a Codului civil.
Față de aceste precizări și având în vedere că doi dintre pârâți au avut calitatea de salariați la momentul producerii prejudiciului, instanța apreciază că se impune soluționarea prezentului litigiu de către Tribunalul Vaslui - complet litigii de muncă și asigurări sociale, pentru a se asigura protecția specială a salariaților, rezultând din raporturile de muncă, astfel cum reclamă dispozițiile imperative ale Codului muncii și cum prevăd dispozițiile art.2 alin.1 lit. c Cod procedură civilă.
În concluzie, instanța a constatat că Tribunalul Vaslui este competent să judece prezentul litigiu de muncă, astfel încât în temeiul art.158 alin.1 și 3, instanța a admis excepția de necompetență materială și a declinat cauza la Tribunalul Vaslui.
Soluționând în baza dispozițiilor art.20 pct.2 raportat la art.22(2) Cod procedură civilă conflictul negativ de competență de față, Curtea constată că instanța competentă în soluționarea prezentei acțiuni este Tribunalul Vaslui, completul specializat în materia litigiilor de muncă.
Astfel, conform principiului disponibilității ce guvernează procesul civil, doar părțile sunt cele care stabilesc cadrul procesual și limitele judecății și deci, implicit, și temeiul juridic în raport de care urmează a se purta judecata.
În speța de față, reclamantele au indicat fără echivoc că înțeleg să solicite, conform dispozițiilor art.270 Codul muncii obligareaîn solidara pârâților la plata prejudiciului produs societății - SA V prin neexercitarea ori exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu. Este adevărat că doar primii doi pârâți au fost angajați cu contracte individuale de muncă (filele 11-12 dosar fond) însă, așa cum reclamantele au considerat și invocat pe tot parcursul judecății, în ceea ce-i privește pe cei trei cenzori, având în vedere atribuțiile lor de serviciu, s-ar impune ca și aceștia să fie chemați să răspundă pentru producerea aceluiași prejudiciu.
Desigur, instanța de fond va stabili, prin hotărârea ce o va pronunța dacă în speță este vorba sau nu de o răspundere solidară, în ce măsură sunt întrunite condițiile răspunderii patrimoniale și cei chemați în judecată au participat la producerea prejudiciului.
Față de cele reținute, în baza dispozițiilor art.284 din Codul muncii și art.2 pct.1 lit. "c" Cod procedură civilă, Curtea stabilește competența în primă instanță pentru soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului Vaslui, completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă, instanța căreia îi va fi înaintat dosarul la rămânerea irevocabilă a prezentei.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vaslui.
Definitivă. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.03.2008.
PREȘEDINTE,
Grefier,
Red.
Tehnored.
20.III.2008.-
2 ex.-
Președinte:Daniela PruteanuJudecători:Daniela Pruteanu
