Conflict de competență. Sentința 97/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA COD OPERATOR 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
SENTINȚA NR. 97
Camera de Consiliu din data de 14 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Vasilica Sandovici
GREFIER: - -
Pe rol se află soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul C-S și Judecătoria Reșița în legătură cu acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții GENERAL SRL
Soluționată fără prezența sau citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
INSTANȚA,
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 13434/29.10.2008, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Timișoara, în conformitate cu dispozițiile art.154 alin.1 din Legea 19/2000, cu modificările și completările ulterioare coroborat cu dispozițiile art.155 lit.d din același act normativ, art.2 pct.1 lit.c și art.159 Cod procedură civilă a admis excepția de necompetență materială declinând competența materială de soluționare a acțiunii formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta SRL T, în favoarea Tribunalului Timiș
Judecătoria Timișoaraa reținut că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul solicită anularea deciziei de încetare a contractului de muncă nr.29.08.2008, cod, precum și reîncadrarea sa în muncă.
Prin sentința civilă nr. 242 din 20 ianuarie 2009, dată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, a fost admisă excepția de necompetentă teritorială a instanței sesizate, ridicată de pârât prin întâmpinare și a fost declinată competența de soluționare cererii reclamantului, în contradictoriu cu pârâta SRL în favoarea Tribunalului Arad.
Tribunalul Timișa reținut că potrivit art. 284 alin. 2 din Codul Muncii, cererile referitoare la cauzele ce au ca obiect un conflict de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul, normele de competență reglementate prin acest text de lege având un caracter imperativ.
Totodată, prin efectul alin. 1 al art. 284 din același cod și fiind vorba de norme de procedură, ele se interpretează în acord cu principiile dreptului comun în materie ceea ce înseamnă că noțiunii de domiciliu sau reședință a părții i se atribuie și în dreptul muncii înțelesul avut în vedere de art. 5, 85 și următoarele din Codul d e procedură civilă.
Având în vedere că reclamantul are domiciliul în localitatea, Jud. A, așa cum rezultă din susținerile reclamantului coroborate cu înscrisurile depuse la dosar în baza art. 158 alin. 3 Cod procedură civilă, tribunalul și-a declinat competența teritorială în favoarea Tribunalului Arad.
Prin sentința civilă nr. 766/12.05.2009, Tribunalul Arada constatat necompetența acestei instanțe în soluționarea acțiunii civile formulate de reclamantul împotriva pârâtei SC SRL, pentru obligarea pârâtei la reîncadrarea reclamantului în muncă, cu respectarea tuturor drepturilor salariale aferente perioadei de la dispunerea încetării contractului de muncă până la reîncadrare.
A fost stabilită competența de judecată în favoarea Tribunalului Timiș, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a înaintat dosarul instanței în drept să hotărască asupra acestuia, respectiv Curții de APEL TIMIȘOARA.
Tribunalul a reținut că în materia dreptului muncii, legea generală este Codul Muncii, iar legea specială este Legea nr. 168/1999, or câtă vreme în chiar art. 249 legii generale legiuitorul a prevăzut că procedura de soluționare a conflictelor de muncă se stabilește prin lege specială și este de știut că legea specială, de strictă interpretare, se aplică cu prioritate față de legea generală, avându-se în vedere și regulile care guvernează concursul dintre legea specială și legea generală, consacrate deja atât doctrinar cât și jurisprudențial, singura concluzie judicioasă care se impune este aceea că, în speță, cu referire la problema suspusă dezbaterii, are prioritate dispoziția din legea specială.
Pe aceeași linie de idei, s-a arătat că nu prezintă relevanță împrejurarea că legea specială este mai veche, iar cea generală mai nouă, întrucât aceasta din urmă nu mai poate modifica ori abroga pe cea dintâi în absența unei prevederi neechivoce, care presupune, sub aspectul tehnicii legislative, și în lipsa unei enumerări a dispozițiilor legale abrogate, cel puțin o sintagmă precum "chiar dacă prin lege specială se prevede altfel", dar în nici un caz una cu înalt grad de generalitate precum cea de la art. 298 alin.2) pct.10) din Codul Muncii unde se arată că pe data intrării în vigoare a codului se abrogă orice alte dispoziții contrare.
Aceasta din urmă reprezintă o abrogare generică - indirectă care, cu caracter excepțional, a fost prevăzută în Decretul nr.16/1976, cu privire la metodologia de tehnică legislativă privind pregătirea și sistematizarea proiectelor de acte normative, dar care nu mai este permisă după apariția Legii nr. 24/2000, republicată, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, act normativ ce stipulează imperativ obligativitatea de a determina expres, actele normative care se abrogă așa încât prevederea mai sus menționată nu poate înlătura de la aplicare normele de competență reglementate la art. 72 din Legea nr. 168/1999,; altfel spus, modalitatea respectivă de abrogare nu poate produce efecte juridice și nu mai există în sistemul nostru de drept de vreme ce însuși textul și actul normativ care o reglementau au fost abrogate expres prin legea amintită.
Dosarul a fost înregistrat inițial pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA -Secția comercială la data de 24.06.2009, iar prin încheierea nr. 16/20.07.2009 s-a dispus scoaterea de pe rolul acestei secții și trimiterea dosarului la Secția litigii de muncă și asigurări sociale.
Examinând conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Timiș și Tribunalul Arad cu privire la soluționarea acțiunii ce formează obiectul dosarului nr- prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată și la dispozițiile art.20 și următoarele Cod procedură civilă, Curtea apreciază că Tribunalul Arad este competent să soluționeze acțiunea, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin acțiunea civila înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr-, contestatorul a chemat în judecată pe intimata SC SRL, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei de încetare a contractului de muncă nr. 29.08.2008, cod ITM 20658, precum și reîncadrarea sa în muncă.
În drept au fost invocate prevederile Lg.53/2003, contractul colectiv de muncă pe anii 2007-2010, contractul din -.
Potrivit art. 284 alin. 2 din Codul Muncii, cererile referitoare la cauzele ce au ca obiect un conflict de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul, normele de competență reglementate prin acest text de lege având un caracter imperativ.
Atât Legea 168/1999, cât și Legea 53/2003, sunt legi organice și prin urmare au forță juridică egală, astfel că prin intrarea în vigoare a Codului Muncii (Legea 53/2003) au fost abrogate implicit dispozițiile art. 72 din Legea 168/1999 (abrogare parțială) conform cărora "cererile referitoare la soluționarea conflictelor de drepturi se adresează instanței judecătorești competente in a cărei circumscripției își are sediul unitatea".
De altfel, dispozițiile din Codul Muncii se raliază prevederilor europene și internaționale referitoare la jurisdicția muncii, în sensul că reglementările de la art.284 privind competența teritorială au fost instituite în beneficiul salariatului (lucrătorului) pentru eficientizarea actului de justiție, în spiritul principiului celerității și al garantării accesului liber și imediat la justiție.
Având în vedere că reclamantul are domiciliul în localitatea, județ A, Curtea apreciază că instanța competentă din punct de vedere teritorial este Tribunalul Arad, făcând astfel aplicarea dispozițiilor art. 284 alin. 1 din Codul Muncii.
Față de cele ce preced și prevederile art.22 alin.5 Cod procedură civilă, Curtea va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Arad.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții GENERAL SRL T, în favoarea Tribunalului Arad.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.S/19.10.2009
Tehnored /19.10 2009
Ex.4
HOTĂRÂREA SE:
- reclamant - -, nr.476 Jud.
- pârâtă - SRL T - DN 59, Km 7 + 550 Jud.
Ex.2.com.
Președinte:Vasilica SandoviciJudecători:Vasilica Sandovici
