Constatare nulitate act juridic. Decizia 579/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECTIA COMERCIALA SI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 579
Ședința publică din data de 24 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTORI: Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață Valentin Niță
: - - -
Grefier: - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâtulSC LINE SRL, B,-, județul B, împotriva încheierii din 26 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu intimatul reclamantSF. B,cu sediul în B,-, județul B, intimat pârât MUNICIPIUL B- prin PRIMAR, B, județul B și intimat intervenient SC DO SRL - B,-, județul B
La apelul nominal, făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este îndreptat împotriva încheierii din data de 26.02.2008 prin care s-a sesizat Secția de Contencios Administrativ în vederea soluționării excepției de nelegalitate a HCL B nr. 161/25.08.2005, prin serviciul registratură din cadrul instanței recurentul a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 2 lei potrivit chitanței nr. 3558/27.03.2008 și timbru judiciar de 0,15 lei, solicitând totodată și judecata cauzei în lipsă, prin același serviciu și intimata SF. B depune concluzii scrise, după care,
Curtea, luând act că în cauză nu se formulează alte cererii și că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată sub nr- la Tribunalul Buzău, reclamanta -. Bas olicitat în contradictoriu cu pârâții Municipiul reprezentat prin Primar și SC LINE SRL B, pronunțarea unei sentințe prin care să se constate nulitatea absolută a contractului de concesiune nr. 18557 din 19.11.2003, astfel cum acesta a fost modificat prin actul adițional nr. 12030 din 12.12.2005.
In motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că prin încheierea contractului de concesiune a fost încălcată dispoziția art. 10 din Legea nr. 219/1999 privind regimul concesiunilor, precum și dispoziția art. 13 alin. l din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, modificată și completată.
Inițial concesionarea suprafeței de 214 mp a fost realizată prin licitație publică, iar ulterior, concesionarea suprafeței de 187. s-a făcut prin încredințare directă, contrar legii.
Reclamanta apreciază că intenția reală a pârâtei SC LINE SRL a vizat exclusiv edificarea spațiilor comerciale amplasate pe trotuar și nu amenajarea pasajului subteran, iar față de situația că de la data de 19.11.2003 când a fost concesionată suprafața de 214. nu a fost realizată nici o lucrare privind reabilitarea pasajului pietonal, reclamanta apreciază că au fost încălcate și dispoziția art. 36 alin. l din Legea nr. 50/1991, astfel că în conformitate cu dispoziția art. 36 alin. 2 din lege, contractul de concesiune încheiat își pierde valabilitatea.
Reclamanta consideră că este prejudiciată în mod direct prin concesionarea spațiului de pe trotuar în vederea realizării unei construcții în scopuri comerciale, prin aceea că este afectat simbolul Catedralei -. din punct de vedere arhitectural și spiritual și prin încheierea actelor juridice invocate a fost comisă o fraudă la lege, acestea bazându-se pe o cauză ilicită, încălcându-se astfel o normă legală imperativă ce reglementează regimul concesiunilor.
Prin cererea depusă la 15.10.2007, reclamanta -. din Bai nvocat excepția de necompetența materială a instanței de contencios administrativ, solicitând trimiterea prezentei cauze spre soluționare unui complet de litigii comerciale din cadrul Secției Comerciale și de Contencios Administrativ al Tribunalului Buzău.
Tribunalul Buzău prin sentința 2365/15.10.2007 a admis excepția de necompetență materială și a scos cauza de pe rol în vederea repartizării aleatorii la un complet de fond comercial.
S-a reținut că la data sesizării Tribunalului Buzău dispozițiile legii 219/1998 privind regimul concesiunilor, fuseseră abrogate prin dispozițiile OUG nr. 34/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică.
De asemenea a reținut că prin dispoziția art.5 alin. 2 din Legea nr. 213/17.11.1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia s-a prevăzut că dreptul de proprietate privată al statului sau al unităților administrativ- teritoriale asupra bunurilor din domeniul privat este suspus regimului juridic de drept comun, dacă legea nu dispuse altfel.
Față de situația că acțiunea formulată privește un contract de concesiune cu obiect un teren aflat în domeniul privat al municipiului B, tribunalul a constatat că nu se aplică în speță dispoziția art. 2 alin. l lit. d, teza a II- a din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, modificată prin Legea nr. 262/19.-.
Cauza a fost înregistrată sub nr-.
Societatea DO SRL a formulat cerere de intervenție în interes propriu prin care a solicitat admiterea cererii și constatarea nulității contractului de concesiune nr. 18557/2003.
În esență intervenienta a arătat că din condițiile, împrejurările și succesiunea actelor de concesiune încheiate de pârâte reiese în mod evident că scopul concesionării suprafeței de 214 mp aferenți pasajului subteran, nu a fost de fapt reamenajarea acestuia, ci pretextul în baza căruia societatea LINE SRL a avut posibilitatea ulterioară de a dobândi prin încredințare directă suprafața de 187 mp, ce excede pasajului subteran.
Pârâta SC LINE SRL a formulat întâmpinare și cerere reconvențională solicitând respingerea cererii de chemare în judecată și să se constate că are calitatea de constructor de bună credință.
A precizat că după perfectarea contractului de concesionare a procedat la întocmirea documentației tehnice, cu o firmă de specialitate, pentru edificarea lucrărilor de construcție, ceea ce dovedește buna credință.
Reclamanta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reconvenționale.
De asemenea a invocat excepția de nelegalitate a HCL 161/2005 prin care s-a dispus trecerea din proprietatea publică în proprietatea privată a Municipiului a suprafeței de 214 mp.
S-a susținut că această hotărâre a fost emisă cu încălcarea art. 10 din legea 219/1999 privind regimul concesiunilor, a art. 13 al. 1 și art. 15 din legea 50/1991 precum și a dispozițiilor Ordinului nr. 1943/200.
Prin încheierea din 26.02.2008 Tribunalul Buzău a admis cererea reclamantei și a sesizat secția de Contencios Administrativ din cadrul Tribunalului Buzău în vederea soluționării excepției de nelegalitate a HCL 161/2005 sub aspectul concesionării prin încredințare directă pârâtei SC LINE SRL a unui teren în suprafață de 187 mp din domeniul privat al Municipiului
Împotriva încheierii a declarat recurs pârâta reclamantă SC LINE SRL susținând că încheierea este nelegală, întrucât instanța investită cu fondul era obligată să se pronunțe pe excepția de nelegalitate, nu să-și decline competența pentru a fi rezolvată de instanța de contencios administrativ.
Se susține că numai în situația admiterii excepției de nelegalitate instanța putea să suspende fondul și să sesizeze instanța de contencios administrativ și pentru verificarea legalității HCL 161/2005.
Reclamanta a formulat concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată recursul nefondat, urmând să-l respingă în temeiul art. 312 Cod proced. civ. și a următoarelor considerente:
Potrivit art. 4 al.1 din Legea 554/2004 legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea persoanei interesate.
În acest caz, instanța, constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, va sesiza prin încheiere motivată instanța de contencios administrativ competentă, suspendând cauza.
Față de aceste dispoziții legale, instanța de fond a reținut că de hotărârea 161/2005 depinde soluționarea cererii de chemare în judecată având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de concesiune, motiv pentru acre, a aplicat corect dispoziția legală menționată anterior, atunci când a sesizat Tribunalul Buzău - secția de contencios pentru soluționarea excepției de nelegalitate.
În același timp, a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea excepției.
Constatând că nu este afectată legalitatea încheierii recurate, recursul se va respinge ca nefondat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâtulSC LINE SRL, B,-, județul B, împotriva încheierii din 26 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu intimatul reclamantSF. B,cu sediul în B,-, județul B, intimat pârât MUNICIPIUL B- prin PRIMAR, B, județul B și intimat intervenient SC DO SRL - B,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 24 aprilie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață Valentin Niță
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact. /2 ex/08.05.2008
Dosar fond - al Tribunalului Buzău
Jud. Fond -
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
Președinte:Alexandrina UrlețeanuJudecători:Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață Valentin Niță
