Constatare nulitate act juridic. Decizia 976/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 976/
Ședința publică din 20 Mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lică Togan JUDECĂTOR 2: Maria Ploscă
JUDECĂTOR 3: Irina Tănase
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâtul, împotriva sentinței civile nr.67/A din data de 10.03.2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: avocat, pentru recurentul-pârât, în baza împuternicirii avocațiale nr.21 din data de 19.05.2009, emisă de Baroul Vâlcea -cabinet individual și avocat, pentru intimatul-reclamant, în baza împuternicirii avocațiale nr.121 din data de 18.05.2009, emisă de Baroul Vâlcea -cabinet individual, lipsind intimații-pârâți, - și
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat, cu taxa judiciară de timbru în sumă de 16 lei, achitată cu chitanța nr.- din data de 18.05.2009, emisă de Primăria Municipiului Pitești și timbru judiciar de 5,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-au depus, prin serviciul de registratură, dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar, din partea recurentul-pârât.
Avocat, pentru recurentul-pârât și avocat, pentru intimatul-reclamant, depun la dosar împuternicirile avocațiale și arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat, pentru recurentul-pârât, solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat, desființarea hotărârilor instanței de fond și instanței de apel și trimiterea cauzei la Judecătoria Rm.V, pentru completarea probatoriului. Arată că, în mod greșit, primele două instanțe au dat eficiență raportului de expertiză grafologică, întrucât acesta a fost efectuat în baza unor scripte de comparație neconcludente. Arată că a solicitat refacerea raportului de expertiză, urmând a fi avute în vedere scripte de comparație clare, respectiv registrul de la poliție. Apreciază că nu s-a dovedit că semnătura în fața notarului public a fost făcută printr-o persoană interpusă.
Avocat, pentru intimatul-reclamant, solicită respingerea recursului, ca fiind inadmisibil, în subsidiar ca nefondat, cu cheltuieli de judecată. Arată că recursul este inadmisibil, întrucât criticile formulate vizează netemeinicia hotărârii. În ceea ce privește fondul cauzei, instanțele au făcut verificări și au admis expertize care au fost întocmite de specialiști, iar aceștia din urmă nu au arătat că dovezile prezentate sunt neconcludente. Precizează că au fost efectuate trei expertize, sub supravegherea atentă a notarului. Mai arată că ordonanța pronunțată în plângerea penală nu a fost atacată.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Constată că, prin acțiunea înregistrată la nr.12.256/2004, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, -, Gh. G și -, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a testamentului autentificat sub nr.1590/22.07.2003, să se constate deschisă succesiunea defunctei și să se dispună ieșirea din indiviziune a părților, asupra bunurilor aflate la masa partajabilă de către moștenitorii legali, colaterali.
În motivarea acțiunii s-a arătat că de pe urma defunctei nu au rămas descendenți, ascendenți sau soț supraviețuitor. Reclamantul și pârâții cu excepția lui sunt descendenți ai fraților autoarei.
De asemenea, s-a mai arătat că după decesul autoarei, reclamantul și pârâții au aflat că autoarea ar fi întocmit un testament în favoarea pârâtului care nu este rudă cu aceasta și pe care nici nu-l cunoștea. Testamentul a fost întocmit fără consimțământul autoarei, el nefiind semnat de către testatoare, ci de către o persoană interpusă care a și semnat în locul acesteia și fiind nul absolut prin lipsa consimțământului autoarei.
În contradictoriu cu susținerile reclamantului, pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, întrucât reclamantul cât și ceilalți pârâți nu sunt moștenitori rezervatari, iar prin testamentul întocmit în favoarea sa, autoarea i-a transmis întreg patrimoniu, acesta fiind întocmit de defunctă, fapt constatat de către notar.
A mai solicitat prin întâmpinare pârâtul respingerea acțiunii, în sensul că reclamantul nu are calitate procesuală activă, deoarece în acțiune nu figurează și mama acestuia ca moștenitoare a defunctului său tată, și de asemenea, a solicitat întregirea masei succesorale cu suprafața de 1052 mp teren situat în Calea Lacului, tarlaua 39.
În motivarea excepției invocate, pârâtul a arătat că reclamantul a renunțat la succesiunea tatălui său, decedat la 15.10.1975, acesta fiind frate cu autoarea, fila 33 dosar.
Cu privire la nulitatea testamentului autentic, același pârât a arătat că potrivit art. 1173 Cod civil, actul autentic are deplină credință, în privirea oricărei persoane, despre dispozițiile și convențiile ce constată, cu alte cuvinte, nu poate fi contestat testamentul autentic cu excepția înscrierii în fals.
Prin sentința civilă nr.5188 din 27 octombrie 2005, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, în dosarul nr.12256/civ/2004, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții, -, G și.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de pârâtul și a fost constatată nulitatea testamentului autentificat sub nr.1590/22 iulie 2003 la BNP.
S-a admis cererea de ieșire din indiviziune asupra succesiunii rămase de pe urma autoarei, decedată la data de 3 octombrie 2004, cu ultim domiciliu în comuna, județul
S-a luat act de învoiala părților și a fost consfințită tranzacția încheiată între reclamantul și pârâții G, și - (118).
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, criticând-o prin aceea că instanța de fond s-a limitat să administreze numai probele cu acte, interogatoriu și expertiza grafoscopică, nu și proba testimonială ce ar fi trebuit să fie administrată pentru clarificarea unor aspecte legate atât de faptul că nu era rudă cu testatoarea, deși exista o strânsă legătură între aceasta și familia sa, motiv pentru care a și fost instituit legatar universal asupra averii sale, cât și în legătură cu prezența acesteia la notar în ziua semnării actului (aceasta fiind însoțită la notar de două persoane care au așteptat-o până a semnat actul și au condus-o înapoi acasă).
De asemenea, expertiza efectuată la Institutul Național de Expertize Criminalistice B nu s-a făcut cu respectarea în totalitate a normelor legale, în sensul că expertul în mod nelegal a analizat și grafia scrisului din cererea adresată de autoare, nedatată, "domnului notar", cerere ce a fost scrisă de numitul și nu numai semnătura (ce-i aparținea testatoarei), cum ar fi fost corect. Cu toate că expertului i-au fost puse la îndemână toate actele medicale, acesta nu a putut să dea o explicație convingătoare despre felul în care vârsta testatoarei și luxația mâinii drepte au influențat modificările caracteristicilor semnăturii.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 10.02.2006, intimații, G, și - au solicitat respingerea apelului ca nefondat, considerând neîntemeiate criticile aduse sentinței de către apelantul-pârât.
Tribunalul Vâlcea, prin decizia civilă nr.67/A/10.03.2009, a respins apelul ca nefondat reținând următoarele:
Reclamanții-intimați, G, și - au solicitat să se constate nulitatea absolută a testamentului autentificat sub nr.1590/22.07.2003, să se constate deschisă succesiunea defunctei și să se dispună ieșirea din indiviziune a părților (descendenți ai fraților autoarei) asupra bunurilor aflate la masa partajabilă de către moștenitorii legali, colaterali.
Instanța de fond a reținut că autoarea a întocmit un testament în favoarea pârâtului, fără consimțământul autoarei, el nefiind semnat de către testatoare, ci de către o persoană interpusă care a și semnat în locul acesteia și fiind nul absolut prin lipsa consimțământului autoarei.
Tribunalul a constatat că soluția instanței de fond este legală și temeinică, reținând că expertiza efectuată la Institutul Național de Expertize Criminalistice s-a făcut cu respectarea normelor legale în materie, conform art.179 Cod procedură civilă, având la bază scripte de comparație (acte autentice) la care apelantul-pârât nu a avut obiecții. În baza acestor documente, expertiza a concluzionat că "cele două exemplare ale testamentului autentificat sub nr.1590 din 22 iulie 2003 de către BNP- din Râmnicu V, nu au fost semnate de numita ".
Având în vedere concluziile raportului de expertiză, în mod corect instanța de fond nu a administrat și proba testimonială, proba nefiind utilă în cauză.
Așa fiind, contestarea de către apelant a actelor sub semnătură privată întocmite de autoarea, anterior și ulterior întocmirii testamentului, nu poate împieta asupra concluziilor din raportul de expertiză grafologică, lucrare de specialitate întocmită în cauză.
Mai mult decât atât, din cercetările penale efectuate în cauză a rezultat faptul că testamentul a cărui nulitate se solicită nu a exprimat voința autoarei, nefiind semnat de către aceasta, motiv pentru care prin Ordonanța din 10.02.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteștis -a dispus continuarea cercetărilor penale față de învinuita, pentru fapte penale comise în legătură cu întocmirea și semnarea acestui înscris.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs, în termen legal, pârâtul - criticând-o pentru nelegalitate sub motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă arătând, în esență, următoarele:
- în mod greșit cele două instanțe, de fond și de apel, au dat eficiență juridică unei expertize grafoscopice întemeiată pe baza unor acte care nu erau edificatoare pentru stabilirea valabilității semnăturii testatoarei, deși recurentul a solicitat, de mai multe ori, să se verifice ca scripte de comparație semnătura din buletinul de identitate al testatoarei sau din Registrul de predare al actelor de identitate, solicitări respinse de instanțe;
- expertul nu a avut în vedere că la momentul semnării testamentului, testatoarea avea mâna dreaptă luxată, potrivit actelor medicale, expertiza fiind întocmită pro causa, astfel că instanța trebuia să admită lămurirea situației prin proba cu martori;
- testamentul a fost încheiat în fața notarului și testatoarea a fost prezentă personal, fiindu-i verificată identitatea de notar, astfel că susținerea privind semnarea actului de către o altă persoană nu poate fi reținută;
- în mod greșit s-a reținut că recurentul nu a avut obiecțiuni la raportul de expertiză, deoarece acesta a solicitat refacerea raportului potrivit scriptelor de comparație menționate în prima critică;
- instanțele au fost părtinitoare, soluționând cauza pe baza unui probatoriu insuficient, stabilindu-se nulitatea testamentului deși actul este autentic, fiind îndeplinite dispozițiile legale, astfel că greșit s-a reținut lipsa consimțământului testatoarei.
Recursul este nefondat.
Criticile privind luarea greșită în considerație a expertizei grafoscopice și efectuarea greșită a acesteia fără verificarea scriptelor de comparație indicate de recurentul-pârât și fără a se avea în vedere starea testatoarei la momentul semnării testamentului, critici față de care se impune administrarea de noi probe, nu pot fi încadrate în motivul de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă și nici în celelalte motive de recurs prevăzute de art.304 pct.1-8 Cod procedură civilă.
Aceste critici privesc netemeinicia și nu nelegalitatea deciziei recurate, fiind astfel inadmisibile.
Tot inadmisibilă, deoarece privește tot netemeinicia hotărârii, este și critica privind obiecțiunile avute de recurentul-pârât la raportul de expertiză grafoscopică efectuat în cauză.
Critica privind aplicarea greșită a legii, încadrată în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, deoarece testamentul a fost încheiat în fața notarului public, care a verificat identitatea testatoarei și aceasta a semnat actul în litigiu, este nefondată.
Astfel cum rezultă din dosarul cauzei, ca urmare a defăimării înscrisului ca fals, acesta a fost înaintat parchetului, în baza art.183 Cod procedură civilă, prin încheierea din 19.05.2006, iar prin Ordonanța din 10.02.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteștis -a aplicat notarului o sancțiune cu caracter administrativ în baza art.181Cod penal și s-a disjuns cauza și s-a trimis cauza la Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea pentru continuarea cercetărilor penale față de învinuiții, - și
Prin aceeași ordonanță s-au dispus și măsuri de înaintare a celor două exemplare ale testamentului autentificat sub nr.1590/22.07.2003 de instanței civile în vederea desființării înscrisului oficial.
În cauză nu s-a făcut nici o dovadă a atacării acestei ordonanțe.
Ca atare, nu se poate reține că instanța a constatat greșit nulitatea testamentului pentru lipsa semnăturii testatoarei, deși era vorba de un înscris autentic, ce nu a fost defăimat ca fals.
În aceste condiții și ultima critică din recurs este nefondată, instanța de apel respingând corect apelul formulat de către pârât.
În consecință, curtea, în baza art.312 al.1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul de față, iar în baza art.274 Cod procedură civilă va obliga pârâtul-recurent la 600 lei cheltuieli de judecată în recurs, intimatului-reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de pârâtul, împotriva sentinței civile nr.67/A/10.03.2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul-pârât să plătească intimatului-reclamant suma de 600 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 mai 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă, pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și pentru Cauze cu Minori și de Familie.
, Pl.,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/11.06.2009.
Jud.apel:.
.
Jud.fond:.
Președinte:Lică ToganJudecători:Lică Togan, Maria Ploscă, Irina Tănase
