Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 1001/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.8871/2008
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1001/
Ședința publică de la 18 februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 2: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 3: Uță
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr.4903/R din data de 05.12.2008 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- (5964/2008), în contradictoriu cu intimațiiCompania Națională "Administrația Porturilor Fluviale" G SA, Oficiul Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Călărași, și.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns: contestatorul și intimațiiCompania Națională "Administrația Porturilor Fluviale" G SA, Oficiul Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Călărași, și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 18.02.2009, ora 1055, concluzii scrise din partea contestatorului.
Curtea, în ședință publică, constată că intimatul Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Călărași, nu are calitate de parte în cauza dedusă judecății, dat fiind faptul că această instituție nu figurează în conținutul deciziei contestate.
Totodată, Curtea, având în vedere împrejurarea că, contestatorul prin contestația dedusă judecății a solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform art.242 pct.2 pr.civ. și constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată la această instanță, la 19.12.2008, contestatorul a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 4903 din 5.12.2008, în contradictoriu cu intimații Compania Națională "Administrația Porturilor Fluviale" SA G și.
În motivarea contestației, întemeiată pe dispozițiile art. 318 al.1 Cod pr.civilă, contestatorul a înfățișat situația de fapt dedusă judecății și istoricul litigiilor existente între părți și a susținut că instanța de recurs a omis să cerceteze motive determinante pentru modificarea sau casarea sentinței nr. 2898 din 21.12.2007 a Tribunalului Călărași.
Astfel, instanța de recurs nu analizat motivul potrivit căruia nulitatea absolută a redistribuirii din funcția de șef birou mecano-energetic din Sucursala C în funcția de inginer la G este cauzată de necomunicarea deciziei de modificare a contractului individual de muncă. Această împrejurare atrage nulitatea absolută a tuturor actelor juridice ce urmează datei de 1.08.2000 emise de angajator.
Instanța de recurs a omis să cerceteze motivul potrivit căruia nulitatea absolută a desființării postului este cauzată de necomunicarea unei notificări din partea angajatorului și a unei decizii de desființare a acestui post, încălcându-se dreptul la informare și dreptul de a se adresa justiției în termenul legal de 30 de zile.
Instanța de recurs nu a cercetat motivul invocat de recurent, conform căruia nulitățile absolute invocate de reclamant se bazează pe necomunicarea de către angajator a vreunei decizii, alt act ori înștiințare privind desființarea postului, redistribuirea cu schimbarea locului de muncă, schimbarea salariului lunar.
De asemenea, instanța de recurs nu a cercetat motivul potrivit căruia recurentul reclamant nu a înaintat niciodată angajatorului o demisie și nu a împuternicit o altă persoană să depună la angajator această demisie, aceasta nefiind comunicată, pe de o parte și lovită de nulitate pe de altă parte, întrucât nulitatea redistribuirii nu poate fi acoperită și nici confirmată. În cauză, a susținut contestatorul, lipsește intenția reclamantului de a demisiona, la data înregistrării demisiei la angajator, fiind bolnav și în concediu medical, astfel că nu își amintește în ce condiții a scris cererea de demisie și nici nu cunoaște cine a depus-o la angajator.
S-a atașat prezentei cauze dosarul nr- în care s-a pronunțat decizia contestată.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin decizia nr. 4903 din 5.12.2008 a fost respins recursul contestatorului ca nefondat, instanța de recurs reținând pe fondul cauzei, că în mod corect a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune, pentru pretențiile anterioare datei de 24.01.2003, având în vedere prevederile art. 166 Codul muncii, conform cărora dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale se prescriu în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate. Împrejurarea că nulitatea absolută a unui act juridic poate fi invocată oricând de cel interesat, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție, nu se extinde și asupra cererilor cu caracter patrimonial, Atâta vreme cât hotărârea AGA nr. 6/27.07.2000 și decizia nr.17/18.08.2000, în baza căreia a fost schimbat din funcție, nu au fost anulate, nu se poate reține nulitatea absolută a desființării postului său de șef birou mecano - energetic și a măsurii trecerii în funcția de inginer.
Instanța de recurs a mai constatat că recurentul a recunoscut că a scris cererea de demisie aflată în posesia angajatorului, susținând doar că nu el este cel care a depus-o la angajator, nici personal nici prin împuternicit. Esențial, a apreciat instanța, este faptul că reclamantul a uzat de posibilitatea denunțării unilaterale a contractului de muncă, manifestarea de voință a salariatului cu privire la încetarea, din inițiativa sa, a contractului individual de muncă, începând cu data de 09.10.2000, materializată în cererea de demisie înregistrată la angajator sub nr. 1917/10.10.2000, fiind irevocabilă. Întrucât demisia nu trebuie aprobată de către angajator, acesta a emis dispoziția nr.30/10.10.2000, privind încetarea contractului de muncă al recurentului-reclamant, începând cu data de 09.10.2000, în conformitate cu prevederile art.134 din vechiul Cod al muncii (Legea nr.10/1972).
Raportat la considerentele instanței de recurs, expuse anterior, Curtea apreciază că aceasta a analizat sintetic toate criticile formulate de contestatorul recurent, atât cele referitoare la comunicarea deciziilor contestate, distingând, în acest sens, atât asupra celor ce au atras competența materială de soluționare a instanțelor comerciale cât și cu privire la prescripția dreptului material la acțiune pentru pretențiile patrimoniale. De asemenea, instanța de recurs a reținut împrejurările în care contractul de muncă al contestatorului a încetat prin demisie.
În consecință Curtea reține că instanța de recurs a analizat motivele de recurs dezvoltate de către recurentul contestator, împrejurare ce nu presupune a răspunde fiecărei afirmații din petitul cererii în condițiile în care instanța de control judiciar a grupat și a analizat criticile aduse hotărârii fondului în raport de instituțiile juridice și dispozițiile legale aplicabile.
Față de aceste considerente Curtea constată că în cauză nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 318 alin. 1 teza 2 cod proc. civilă motiv pentru care va respinge contestația în anulare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, contestația în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei civile nr.4903/R din data de 05.12.2008 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- (5964/2008), în contradictoriu cu intimații COMPANIA NAȚIONALĂ #. " G SA, OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI și .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red.
Tehnored.
2.ex./13.03.2009
Jud.fond:
Președinte:Cristescu SimonaJudecători:Cristescu Simona, Rotaru Florentina Gabriela, Uță
