Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 111/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 111/A/2008
Ședința publică de la 06 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Augustin Mândroc
JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de către creditoarea împotriva sentinței civile nr.17 din 25 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar cu nr.unic - având ca obiect contestație la executare, în contradictoriu cu intimații - -, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE, PRIMĂRIA și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este motivat și timbrat iar cauza a fost amânată de la termenul anterior la cererea av.-apărătoarea intimatei.
Se constată că la dosar a fost depus prin registratură concluzii scrise din partea recurentei.
Având în vedere actele și lucrările dosarului, față de împrejurarea că recurenta a solicitat în motivele de apel și judecarea cauzei în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față reține:
Prin sentința civilă nr.17/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr.- a fost admisă contestația la executare formulată de - - în contradictoriu cu creditoarea și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP H și în consecință s-a interpretat alineatul trei al dispozitivului sentinței civile nr.110/2005 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr.5331/2004 în sensul că pârâta - - nu este obligată direct la plata sumei de 430.608.630 lei către reclamanta.
A fost anulată executarea silită înaintată împotriva contestatoarei în dosarul execuțional nr.87/2007 al Biroului Executorului judecătoresc.
În considerentele sentinței s-a reținut că potrivit Legii 10/2001 unitatea deținătoare nu este titulara obligației de plată a măsurilor reparatorii prin echivalent nici în procedura anterioară modificării legii prin Legea nr.247/2005 și nici ulterior, astfel că pârâta nu poate fi urmărită direct pentru suma reținută în sentință.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel creditoarea solicitând respingerea contestației ca netemeinică și nelegală.
În expunerea motivelor de apel se arată că din conținutul sentinței nr.110/2005 pronunțată de Tribunalul Hunedoara rezultă fără putință de tăgadă că obligația de plată a măsurilor reparatorii revine pârâtei - - și nu Statului Român.
Consideră că urmare a admiterii contestației, prin sentința apelată se modifică total conținutul hotărârii instanței de fond iar poziția contestatoarei care prin decizia nr.28/2006 face răspunzător de despăgubiri Statul Român, este în contradicție cu toate probele existente la dosar.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, contestatoarea a solicitat respingerea apelului precizând că în temeiul dispozițiilor Legii 10/2001 plata despre care face vorbire dispozitivul sentinței civile nr.110/2005 nu înseamnă obligarea societății la plata sumei de bani, aceasta acordându-se de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor în baza deciziei emise de Consiliul de administrație al societății.
Verificând sentința apelată prin prisma motivelor invocate și în raport cu normele legale incidente, Curtea constată că apelul este nefondat.
Potrivit art.16 alin.2 din Cap.V din titlul VII al Legii nr.247/2005, notificările formulate potrivit prevederilor Legii nr.10/2001 care nu au fost soluționate în sensul arătat la alin.1 până la data intrării în vigoare a legii de modificare și completare, se predau pe bază de proces-verbal de predare primire Secretariatului Comisiei Centrale însoțite de deciziile /dispozițiile emise de entitățile investite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, a ordinelor conducătorilor administrației publice centrale cât și de întreaga documentație aferentă acestora, în termen de 10 zile de la data adoptării deciziilor/dispozițiilor sau ordinelor.
Rezultă din textul enunțat că după intrarea în vigoare a Legii 247/2005, modalitatea de acordare a despăgubirilor este cea menționată de prevederile amintite, acestea excluzând plata directă a despăgubirilor de către unitățile deținătoare.
Decizia emisă de contestatoare este ulterioară intrării în vigoare a Legii nr.147/2005, astfel că acordarea de despăgubiri poate fi realizată doar în procedura reglementată de aceasta.
Prin urmare, în mod corect prima instanță admițând contestația debitoarei a stabilit că acesteia nu îi incumbă obligația de plată a despăgubirilor, aceasta revenind Comisiei Centrale de Stabilire a Despăgubirilor.
Neputând fi primite criticile de netemeinicie și nelegalitate aduse de apelantă, Curtea, în baza art.296 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat apelul declarat de aceasta.
Deși a solicitat cheltuieli de judecată, intimata - - nu a probat efectuarea acestora astfel că nu se va face aplicarea art.274 Cod procedură civilă în beneficiul acesteia.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de intimata împotriva sentinței civile nr.17/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr.-.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 06.06.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact.7ex/24.06.2008
Jud.fond
Președinte:Augustin MândrocJudecători:Augustin Mândroc, Daniela Mărginean
