Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 113/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 113/2009
Ședința publică de la 10 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Truță
JUDECĂTOR 2: Mihaela Florentina Cojan
JUDECĂTOR 3: Anca președinte secție
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către contestatoarea SC" PRODUCTION "SRL împotriva Încheierii de ședință din 23 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă, la prima strigare, avocat pentru intimata SC SA B, lipsind contestatoare.
Procedura de citare este viciată cu recurenta, nefiind remisă prin fax dovada de înmânare a citației cu societatea.
Avocat pentru intimata SC SA B depune la dosar împuternicire avocațială.
Față de împrejurarea că recursul a fost redactat prin avocat, instanța lasă cauza la a doua strigare pentru a-i da posibilitate acestuia să se prezinte.
La a doua strigare se prezintă în instanță avocat pentru contestatoarea recurentă SC Production SRL H și avocat pentru intimata SC SA
Procedura de citare este legal îndeplinită, viciul fiind acoperit prin prezenta avocaților părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și netimbrat.
Avocat pentru contestatoarea recurentă depune la dosar împuternicire avocațială, și taxa de timbru aferentă constând în chitanță în cuantum de10 lei și timbre judiciare în sumă de 0,3 lei.
Reprezentanții părților declară că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat pentru contestatoarea recurentă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea încheierii atacate și admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.399 și art.720 ind.8 cod procedură civilă, raportat la prevederile art.16 din Constituția României.
În continuare susține și oral motivele de recurs invocate în scris arătând, în esență, că în mod greșit Tribunalul Hunedoaraa respins cererea contestatoarei de sesizare a Curții Constituționale, motivat de reglementarea expresă de către Legea 47/1992 a unei cauze de inadmisibilitate specială, apreciind că este irelevantă excepției de neconstituționalitate. Învederează că obiectul cauzei este contestație la executarea unei hotărâri comerciale definitive. Arată că ambele articole din codul d e procedură civilă sunt aplicabile în speță, au legătură cu cauza dedusă judecății, și nicio altă instanță decât Curtea Constituțională nu se poate pronunța asupra excepțiilor de neconstituționalitate. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimata SC SA B solicită respingerea recursului și menținerea încheierii prin care s-a respins cererea de trimitere la Curtea Constituțională a excepțiilor de neconstituționalitate. Susține că în mod corect Tribunalul Hunedoaraa respins cererea contestatoarei întrucât prin decizia Curții Constituționale din 2.12.2008 publicată în MO 86/209, această instanță s-a pronunțat asupra neconstituționalității Legii 379 alin.2, 3 și 4. Arată că atât art.399 cât și art.720 ind.8 sunt constituționale, iar legiuitorul a prevăzut și contramăsura executării silite prin varianta întoarcerii executării. Mai arată că între timp hotărârea comercială pusă în executare a devenit irevocabilă, iar contestatoarea a utilizat toate măsurile și dispozițiile legale pentru a tergiversa soluționarea procedurii de executare. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față reține:
Constată că prin sentința civilă nr.2004/28.08.2008 pronunțată în dosar civil nr- Judecătoria Hunedoaraa respins contestația la executare formulată de contestatoarea SC Production SRL H în contradictoriu cu intimata SC SA B, având ca obiect anularea formelor de executare pornite în baza titlului executoriu care-l reprezintă sentința comercială nr.6438/2008 a Tribunalului București, precum și cererea de suspendare a executării silite.
În argumentarea soluției pronunțate, prima instanță a reținut și motivat că societatea contestatoare în raport de cerințele impuse de art.399 cod procedură civilă, nu a indicat actele de executare prin care executorul judecătoresc a încălcat legea, prejudiciind-o pe debitoarea " Production"SRL H.
Ori, împotriva executării silite, ca și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de cei interesați sau vătămați în executare (art.399).
În acest context instanța fondului a conchis că nu poate analiza și nici să se pronunțe cu privire la pretinsa nelegalitate și netemeinicie a sentinței comerciale nr.6438/16.05.2008 a Tribunalului București, care reprezintă în fapt titlu executoriu, acest lucru fiind exclusiv atributul instanței de control judiciar.
Pentru că actele de executare ce s-au îndeplinit de executorul judecătoresc s-au făcut cu stricta respectare a prevederilor legale în materie, nu există nici un temei legal de anulare a acestora, astfel că a stabilit aceeași instanță, contestația cu care a fost investită este neîntemeiată, fiind respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs debitoarea SC Production SRL H, aducându-i critici sub aspectul nelegalității ei, solicitându-se casarea acesteia cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de fond, invocându-se ca temei de drept dispozițiile art.304 pct.5 cod procedură civilă, în sensul că prima instanță a nesocotit formele de procedură prevăzute de art.105 alin.2 cod procedură civilă sub sancțiunea nulității și respectiv art.129 alin.5 cod procedură civilă privind neexercitarea rolului activ al instanței pentru stabilirea obiectului cauzei și cadrului procesual, aspecte raportate în final la dispozițiile art.312 punct 3 teza II - privind nesoluționarea fondului cauzei.
Recursul în prezent se află pe rolul Tribunalului Hunedoara -Secția civilă cu termen de judecată la 10.03.2009.
Se constată că la termenul de judecată din 29.01.2009 la Tribunalul Hunedoara -Secția civilă, instanță investită cu soluționarea căii de atac a recursului exercitat de contestatoare împotriva sentinței civile nr.2004/2008 a Judecătoriei Hunedoara, reprezentantul acesteia a depus în scris cerere susținută și oral, prin care invocă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.399 și 720 indice 8 cod procedură civilă în raport de prevederile art.16 din Constituția României.
În motivarea cererii excepției de neconstituționalitate s-a arătat că potrivit art.16 din Legea fundamentală, cetățenii sunt egali în fața legii și autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
Excepția invocată este admisibilă în contextul art.29 alin.1, 2 și 3 din Legea 47/1992 R, de textele invocate depinzând soluționarea contestației la executare, întemeiată în drept pe dispozițiile art.399 cod procedură civilă împotriva acelei hotărâri judecătorești comerciale ce formează titlul executoriu în baza art.720 indice 8, respectiv fiind vorba de o hotărâre nedefinitivă.
Art.399 cod procedură civilă, susține contestatoarea recurentă prin mandatul său permite celor vătămați prin actele de executare sau interesați să uzeze de calea contestației, doar în legătură exclusivă cu acestea și nu prin apărări de fond împotriva aceluiași titlu, excepție fiind situația reglementată prin alin.3 al aceluiași text de lege, când titlul executoriu nu a fost emis de o instanță judecătorească.
Ca o consecință a modificărilor codului d e procedură civilă aduse prin OUG nr.138/2000 a fost introdus art.720 indice 8 cod procedură civilă, conform căruia hotărârile în materie comercială sunt reglementate diferit față de cele date în materie civilă, acestea fiind executorii și dacă se exercită calea de atac a apelului împotriva lor.
În acest context este vorba de un tratament juridic diferit în privința drepturilor pe care le are în faza de executare silită a unei hotărâri judecătorești după cum este vorba de raport de drept civil sau comercial cu un alt subiect de drept de același fel.
În ședința publică din 23.02.2009 Tribunalul Hunedoara prin încheierea din aceeași dată a respins excepția de neconstituționalitate, argumentându-se în esență că defapt hotărârea comercială ce reprezintă titlul executoriu a rămas definitivă prin decizia comercială nr.47.02.2009 prin respingerea apelului debitoarei recurente. S-a arătat că una din condițiile de exercitare a oricărei acțiuni este și cea a interesului, iar în jurisdicția constituțională aplicarea acestei condiții se face prin reglementarea expresă prin Legea 47/1992 a unei cauze de admisibilitate specială în cadrul controlului de constituționalitate și anume irelevanța excepției. Decizia pronunțată de Curtea Constituțională se impune a fi de natură produce efecte juridice concrete asupra hotărârii ce se va pronunța în litigiul principal, chestiunea relevanței fiind expresia utilității pe care soluționarea excepției o are efectiv în rezolvarea cauzei de fond.
S-a mai arătat că defapt Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul că atunci când aceste excepții se invocă în timpul executării silite, respectiv în cadrul soluționării unei contestații la executare, fază în care nu se mai poate pune în discuție legalitatea titlului, excepția devine inadmisibilă.
În contextul acestor aspecte, excepția de neconstituționalitate a fost respinsă, cu consecința nesesizării Curții Constituționale.
Împotriva Încheierii de ședință din 23.02.2009 a Tribunalului Hunedoara -Secția civilă în termen a declarat recurs debitoarea recurentă SC Production SRL B aducându-i critici sub aspectul nelegalității ei, solicitând admiterea recursului în sensul modificării acesteia și a admiterii cererii de sesizare a Curții Constituționale în legătură cu excepția de neconstituționalitate a art.399 și 720 ind.8 cod procedură civilă.
În expunerea de motive în esență s-a susținut că excepțiile de neconstituționalitate a unor texte de lege reprezintă atributul exclusiv al Curții Constituționale conform Legii 47/1992 -art.1, 2 și 3.
Prin urmare, susține în continuare instanța de recurs putea cel mult să aprecieze dacă acele texte au sau nu legătură cu cauza, respectiv dacă soluția ce se va pronunța depinde sau nu de acele temeiuri de drept invocate.
Dealtfel, sub acest aspect s-a reținut greșit că acele texte nu au legătură cu cauza dedusă judecății în contextul în care au fost invocate ca temeiuri de drept în litigiul de față, pe care instanța de fond și-a argumentat defapt soluția pronunțată, împrejurare ce a impus invocarea neconstituționalității acelor articole ale codului d e procedură civilă.
Mai mult, art.720 ind.8 este incident speței pentru că prin el se permite punerea în executare a unei sentințe pronunțate în raporturi comerciale, chiar și atunci când a fost supusă căii de atac a apelului.
În speță nu sunt incidente prevederile art.29 din Legea 47/1992 care arată expres situațiile în care cererea de sesizare a Curții Constituționale poate fi respinsă de instanță.
În drept s-au invocat dispozițiile art.304 punct 9 cod procedură civilă, art.29 alin.1 și 6 din Legea 47/1992.
Analizând recursul prin prisma acestor aspecte și în raport de temeiurile de drept invocate se constată a fi fondat.
Evident, că în temeiul art.144 lit.c din Constituția României și al art.29 din Legea 47/1992 R, Curtea Constituțională este competentă a se pronunța asupra excepției de neconstituționalitate ridicată în fața instanțelor judecătorești cu privire la neconstituționalitatea unei legi, a unei dispoziții din aceasta sau eventual dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acesteia.
Sesizarea Curții Constituționale se dispune de instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate. Prin urmare Curții Constituționale îi revine competența soluționării unor atari excepții de neconstituționalitate. Conform art.29 alin.3 dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin.1, 2 și 3 din Legea 47/1992, instanța în fața căreia s-a invocat respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale.
În speță, este fără dubiu că textele invocate ca temei de drept al contestației la executare împotriva acelei hotărâri comerciale ce reprezintă titlul executoriu îl reprezintă dispozițiile art.399 și 720 ind.8 cod procedură civilă, primul fiind exercitarea dreptului la contestație, iar cel de-al doilea cu referire expresă la titlul executoriu pus în executare.
În contextul în care soluția instanței de fond s-a fundamentat în esență pe aceste texte de lege, greșit s-a reținut de instanța de control judiciar al fondului cauzei că nu există legătură cu cauza în ce privesc acele texte de lege.
Excepția de neconstituționalitate se raportează desigur la prevederile constituționale ale art.21 privind accesul liber la justiție și respectiv art.53 privind restrângerea exercitării unor drepturi sau libertăți.
În acest context instanța de recurs a fondului cauzei greșit a respins excepția de neconstituționalitate a acelor texte de lege invocată de debitoarea contestatoare cu consecința directă a nesesizării Curții Constituționale în acest sens.
Fiind incidente astfel cerințele art.304 pct.9 cod procedură civilă, recursul este fondat urmând a fi admis în sensul casării încheierii recurate și a trimiterii cauzei aceleiași instanțe în vederea sesizării Curții Constituționale.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de contestatoarea Production SRL H, împotriva Încheierii din 23.02.2009 a Tribunalului Hunedoara -Secția civilă pronunțată în dosarul civil nr- și în consecință:
(continuarea deciziei civile nr.113/2009)
Casează Încheierea civilă susmenționată și dispune trimiterea cauzei aceleiași instanțe în vederea sesizării Curții Constituționale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 Martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Dact.2ex/11.03.2009
Jud.rec.
Președinte:Ioan TruțăJudecători:Ioan Truță, Mihaela Florentina Cojan, Anca
