Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 128/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 128/
Ședința publică de la 09 Iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Irina Alexandra Boldea Vicepreședinte Curtea de Apel
JUDECĂTOR 2: Ioan Ioneci
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea apelului declarat de STATUL ROMÂN - prin Ministerul Economiei și Finanțelor B, cu sediul în sector 5,-, și în F, prin V, împotriva sentinței civile nr. 375/20.05.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA MUNICIPIULUI FOCȘANI,- bis, județul V, intimați contestatori, cu domiciliul în F,-,. 1,. 6, județul V și, domiciliat în F,-,. 21, județul V, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimații contestatori, personal, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că apelul dedus judecății este la primul termen de judecată, prin cererea formulată, apelanta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit disp. art. 242 alin. 2.pr.civ. lipsesc întâmpinările, după care:
Intimații contestatori depun un set de înscrisuri, reprezentând decizii, și note de concluzii.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, acordând cuvântul în combaterea apelului.
Intimații contestatori arată că la instanța de fond nu s-a prezentat nimeni, că Ministerul Economiei și Finanțelor a căzut de acord, în final, cu despăgubirile și solicită respingerea apelului și menținerea sentinței civile apelate așa cum a fost pronunțată la instanța de fond.
CURTEA
Asupra apelului civil de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vrancea sub nr-, reclamanții și au solicitat în contradictoriu cu intimații Primăria Municipiului F și Statul Român prin Ministarul Finanțelor Publice anularea dispoziției nr. 657 din 16.01.2008 și reactualizarea despăgubirilor propuse spre a fi acordate în cuantum de 1.241.562.096 lei cu începere de la 07.11.2003 și până la data introducerii acțiunii.
În subsidiar, au solicitat ca în condițiile în care se va aprecia ca fiind neîntemeiată contestația formulată sub aspectul stabilirii cuantumului actualizat al despăgubirilor, față de competența instanței după modificarea Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2004, au solicitat calificarea obiectului cererii ca fiind reactualizarea despăgubirilor de la data pronunțării sentinței civile nr. 270/07.11.2003 la zi.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că prin sentința civilă nr. 270 din 07.11.2003 a Tribunalului Vrancea definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1008 din 06.12.2006 a ÎCCJ, s-a stabilit că reclamanții au dreptul la despăgubiri în cuantumul mai sus arătat pentru casa cu 7 camere și anexe în suprafață de 357,10 mp situată în F,-. deoarece hotărârea a fost atacată de pârâte, cauza a parcurs două cicluri de judecată fiind trimisă la ÎCCJ în august 2007.
Reclamanții au mai arătat că dispoziția este parțial nelegală deoarece pârâta nu a procedat la reactualizarea sumelor cu indicele de inflație din luna noiembrie 2003 până la zi, numai astfel putând fi respectate dispozițiile art. 4 cap. I Titlul VII din Legea nr. 247/2004.
Prin sentința civilă nr. 375 din 20.05.2008 a Tribunalului Vranceaa fost admisă contestația formulată de reclamanți și a fost anulată în parte dispoziția nr. 657 din 16.01.2008 în sensul că a fost modificat art. 1 stabilindu-se cuantumul despăgubirilor ce se cuvin reclamanților la suma de 957.215.609,77 lei pentru construcție și la 735.157.683,29 lei pentru teren. Au fost menținute celelalte măsuri dispuse.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut în esență că dispoziția emisă de Primar în baza hotărârilor judecătorești pronunțate în cadrul acțiunii formulate de reclamanți în temeiul Legii nr. 10/2001 este nelegală în condițiile în care aceasta a avut în vedere cuantumul despăgubirilor stabilit printr-o expertiză efectuată în anul 2003, nivelul acestora fiind în mod evident mult inferior celui actual, ceea ce încalcă principiul prevăzut în art. 4 lit. a cap. I Titlul VII din Legea nr. 247/2005 potrivit căruia acordarea despăgubirilor trebuie să fie justă și echitabilă.
S-a mai reținut că dispoziția este nelegală și față de dispozițiile art. 10 alin. 8,9 din Legea nr. 10/2001 potrivit cărora valoarea construcției și a terenului trebuie să fie stabilită potrivit valorii de piață de la data soluționării notificării, respectiv luna februarie 2008 și nu noiembrie 2003. față de incidența acestor reglementări legale instanța de fond a apreciat ca fiind utilă și a dispus efectuarea unei expertize de specialitate care a stabilit valoarea actualizată a despăgubirilor ce se cuvin reclamanților, reținându-se în acest sens că despăgubirea justă la valoarea la zi guvernează toate normele de drept intern și european iar pe de altă parte în materia executării silite a obligațiilor având ca obiect plata unor sume de bani însuși executorul judecătoresc este obligat, potrivit art. 371 indice 1 Cod procedură civilă, să procedeze la actualizarea sumei cuprinse în titlul executoriu la momentul plății efective.
Împotriva sentinței civile nr. 375/2008 a Tribunalului Vranceaa declarat apel Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice criticând-o pe motive de nelegalitate în condițiile în care, susține apelantul, instanța de fond a lăsat nesoluționate excepțiile invocate de acesta. Apelantul a reiterat excepțiile inadmisibilității acțiunii, a lipsei de interes, a prematurității și a lipsei calității procesuale pasive solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță în vederea soluționării acestora sau, în subsidiar, schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamanților ca nefondată.
Apelul este nefondat.
Verificând actele și lucrările dosarului de fond Curtea constată că, deși cu ocazia judecării cauzei în primă instanță au fost acordate patru termene de judecată, ultimul la data de 20.05.2008 când cauza a și fost soluționată, iar pârâtul Statul Român a fost legal citat la fiecare dintre acestea, abia la data de 21.05.2008, deci după pronunțarea hotărârii, Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, depune o întâmpinare prin care invocă cele patru excepții mai sus menționate.
În aceste condiții nu i se poate imputa primei instanțe faptul că nu s-ar fi pronunțat pe excepțiile invocate în condițiile în care pârâtului îi revine culpa exclusivă pentru faptul că nu a formulat întâmpinarea în termenul prevăzut de art. 114 indice 1 alin. 2 Cod procedură civilă, adică cel mai târziu cu 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecată, și nu și-a formulat toate apărările pe care le aprecia ca fiind utile în cauză.
Ca urmare, solicitarea apelantului în sensul de a se desființa sentința atacată cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la prima instanță pentru soluționarea excepțiilor invocate apare ca fiind lipsită de orice temei legal, neputând fi primită.
Pe de altă parte, C constată că oricum excepțiile invocate de apelant sunt nefondate.
Astfel, cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii rezultând din aceea că procedura administrativă, la data soluționării prezentei cauze, nu era epuizată, nu poate fi primită întrucât nu există nici o prevedere legală în cuprinsul Legii nr. 10/2001 și al Legii nr. 247/2005 care să stabilească o asemenea regulă, partea interesată având posibilitatea de a se adresa unei instanțe judecătorești pentru recunoașterea sau valorificarea drepturilor ce i se cuvin.
Cât privește interesul în promovarea unei asemenea acțiuni, a cărui existență este contestată de către apelantă, Curtea constată că reclamanții justifică pe deplin un interes prin aceea că urmăresc stabilirea valorii reale, actualizate, în concordanță cu prevederile legale în vigoare și cu principiul justei și echitabile despăgubiri, a măsurilor reparatorii ce li se cuvin pentru imobilul ce a aparținut autorilor lor.
Nu poate fi reținută nici excepția prematurității introducerii acțiunii întrucât legea nu condiționează promovarea unei asemenea acțiuni de pronunțarea în prealabil a unei decizii de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor aceasta cu atât mai mult cu cât reclamanții sunt în posesia unei dispoziții emise de Primar, prin care s-a stabilit un anumit cuantum al despăgubirilor ce li se cuvin, cuantum cu care aceștia nu sunt de acord, existând riscul ca dispoziția să fie pusă în aplicare chiar în această formă. Reclamanții sunt pe deplin îndreptățiți să atace dispoziția ce le-a fost comunicată, chiar în cuprinsul acesteia precizându-se faptul că ea poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare, fără nici un fel de alte condiții.
În sfârșit, în ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a Statului Român, Curtea apreciază că aceasta este justificată față de obiectul cererii de chemare în judecată și pentru ca hotărârea să fie opozabilă și acestuia.
Pentru considerentele arătate, constatând că nu sunt motive care să justifice schimbarea hotărârii atacate, Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă, va respinge apelul declarat de pârât ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN - prin Ministerul Economiei și Finanțelor B, cu sediul în sector 5,-, și în F, prin V, împotriva sentinței civile nr. 375/20.05.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 09 Iulie 2008.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, |
Grefier,
//7 ex/18.07.2008
Fond:
Președinte:Irina Alexandra BoldeaJudecători:Irina Alexandra Boldea, Ioan Ioneci
