Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 152/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 152/2008
Ședința publică de la 08 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Truță
JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nicoară
JUDECĂTOR 3: Anca Neamțiu președinte secție
Grefier - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de contestatorul, împotriva deciziei civile nr. 8/2008, pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul și consilier juridic, cu delegație la dosar pentru intimata pârâtă, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Intrucât unuia dintre membrii titulari ai completului de judecată C 2 - recurs civil, respectiv d-nei judecător i-a încetat activitatea de judecător, în conformitate cu prevederile art. 99(1) din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, completul de judecată a fost complinit prin participarea d-nei judecător - - -, desemnată din lista de permanență pentru soluționarea incidentelor procedurale ivite la acest termen de judecată.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Se constată că s-a înregistrat la dosar, prin serviciul registratură al instanței, întâmpinare formulată de intimata pârâtă, din care un exemplar se comunică cu contestatorul.
Contestatorul a depus la dosar taxă judiciară de timbru în sumă de 97 Ron și timbru judiciar de 3,5 Ron.
Contestatorul solicită lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru a avea posibilitatea de a studia și răspunde la întâmpinare.
Reprezentanta intimatei pârâte nu se opune acestei cereri.
Instanța, deliberând, lasă cauza la a doua strigare.
La reluarea cauzei, se pune în discuția părților de către instanța de judecată, cererea de suspendare a prezentei cauze formulată de contestator în cadrul recursului declarat.
Contestatorul declară că nu-și mai menține această cerere de suspendare.
Reprezentanta intimatei pârâte solicită a se lua act de renunțarea contestatorului la cererea de suspendare formulată.
Nefiind alte cereri formulate, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Contestatorul depune la dosar, copie xerox a sentinței civile nr. -443/20.02.2008 pronunțată de Judecătoria Mediaș, în dosar civil nr-, prin care admite în parte acțiunea formulată împotriva pârâtei intimate.
Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru compensarea datoriilor.
Cu cheltuieli de judecată în recurs.
Reprezentanta intimatei pârâte - consilier juridic, solicită respingerea recursului formulat de contestator ca neîntemeiat, întrucât în cauză există pronunțată hotărâre definitivă, de întoarcere a executării. Invocă de asemenea faptul că în speța de față nu este vorba de un litigiu de muncă ci de o executare silită începută în baza unei hotărâri judecătorești definitive și executorii.
Pentru considerentele expuse și arătate pe larg în întâmpinarea depusă la dosar, solicită respingerea recursului.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr. - a Judecătoriei Mediașa fost admisă în parte contestația la executare formulată de către contestatorul în contradictoriu cu intimații și - M, precum și cererea reconvențională formulată de către - M, s-a dispus anularea formelor de executare din dosarul execuțional nr. 5/2007 al executorului judecătoresc, cu privire la imobilul situat în M,-,. 5, s-a constatat că asupra acestui imobil, înscris în CF nr. 11706 M, nr. top. 1007/1/2/7/V sunt coproprietari în cote egale contestatorul și soția, s-a dispus sistarea stării de coproprietate asupra imobilului, prin atribuirea acestuia contestatorului, care a fost obligat să plătească lui suma de 50.000 lei, reprezentând contravaloarea cotei părți a acesteia, urmând ca executarea să continue împotriva contestatorului.
Totodată s-a luat act că numita a renunțat la judecată în contestația formulată împotriva actelor de executare din același dosar.
Pentru a se pronunța această hotărâre, s-au reținut următoarele:
Prin cererea adresată J, la data de 15.01.2007 intimata a solicitat executarea silită a bunurilor aparținând debitorului său, pentru recuperarea sumei de 70.568,38 lei, reprezentând sume încasate necuvenit, dobânda legală aferentă acestei sume până la achitarea integrală și cheltuieli de executare.
In susținerea cererii de executare intimata a depus ca titlu executoriu, sentința civilă nr. 1300/19.04.2006 a Judecătoriei Mediaș, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 740/2006 a Tribunalului Sibiu, prin care debitorul a fost obligat să-i restituie suma respectivă.
Ca urmare, la data de 15.01.2007, executorul judecătoresc emite somația către debitor, solicitând-i să-i plătească suma, urmând ca în caz contrar să se treacă la executarea silită.
Prin procesul verbal de actualizare și stabilire a cheltuielilor de executare din aceiași dată, executorul actualizează suma de 70.568,38 lei la 71.154,09 lei, în raport de rata inflației și stabilește cheltuieli de executare la suma de 7.131,86 lei.
Prin procesul verbal de situație din 31.01.2007 executorul identifică, în vederea executării, imobilul proprietatea debitorului și a soției sale, înscris în CF 11.706 M, iar prin somația din 31.01.2007 îi pune încă o dată în vedere debitorului să plătească în termen de 15 zile suma de 78.285,95 lei, ce reprezintă debitul actualizat și cheltuielile de executare.
Prin cererea adresată Biroului de carte funciară M, executorul solicită notarea în cartea funciară a somației la executare.
Deși în cererile lor atât cât și arată că imobilul este doar proprietatea celei din urmă, care nu este debitoare, aceștia nu au adus nici o dovadă în acest sens.
Faptul că a fost cea care a primit repartiția pentru imobil, că ea a fost titulara contractului de închiriere ori a contractului de împrumut cu Filiala CEC M, ( 5 - 9), nu este de natură să înlăture prezumția de comunitate instituită de prevederile art. 30 codul familiei.
In ce privește actele de executare, instanța a constatat că începerea executării asupra întregului imobil este nelegală câtă vreme, soția debitorului, nu are calitatea de debitor, partea ei de proprietate neputând face obiectul executării.
In consecință, chiar dacă a renunțat la contestație, față de împrejurarea că a invocat lipsa calității sale de proprietar al imobilului, susținere ce s-a dovedit întemeiată doar în parte, pentru că acesta este totuși coproprietar cu soția sa și deține cota de din imobil, contestația acestuia a fost admisă în parte, urmând ca în baza dispozițiilor art. 399 cod procedură civilă, să se dispună anularea formelor de executare cu privire la imobilul înscris în CF nr. 11.706 M, nr. top. 1007/1/2/7/V - apartamentul nr. 5, efectuate până la data prezentei hotărâri, respectiv cererea de înscriere a somației în CF și înscrierea efectivă.
In conformitate cu dispozițiile art. 30 codul familiei, s-a constatat că asupra imobilului de mai sus sunt coproprietari în conte egale contestatorul și soția.
In baza dispozițiilor art. 400/1 cod procedură civilă, s-a admis cererea reconvențională și s-a dispus sistarea indiviziunii asupra imobilului prin atribuirea în întregime către contestatorul, cu obligația acestuia de a plăti intimatei suma de 50.000 lei sultă pentru cota sa de proprietate, urmând ca executarea să continue împotriva debitorului, prin reluarea actelor de executare după ultimul act de executare valid, respectiv somația din 30.01.2007.
La stabilirea sultei s-a avut în vedere raportul de expertiză tehnică ordonat în cauză, potrivit căruia valoarea de circulație a întregului apartament este de 100.000 lei ( fila 81 dosar).
Impotriva acestei hotărâri au formulat apel atât contestatorul cât și pârâta -
Contestatorul a solicitat schimbarea ei în sensul respingerii cererii de sistare a coproprietății asupra imobilului și de continuare a executării silite.
In motivarea apelului, s-a arătat că executarea silită imobiliară este inadmisibilă în raport de dispozițiile art. 272 - 275 codul muncii, având în vedere că sumele solicitate de - M sunt în legătură cu un accident de circulație pe care l-a suferit din cauza angajatului creditoarei în timp ce era în delegație în interesul acesteia, că i se puteau face rețineri lunare din pensia de invaliditate și nu să se treacă la executarea silită imobiliară.
Mai arată că era întemeiată cererea sa de suspendare a executării silite până la judecarea dosarului nr- în care a solicitat despăgubiri de pe urma aceluiași accident, pentru perioada 10.04.2004 până la 01.06.2007, iar acele sume se puteau compensa cu suma încasată necuvenit ce se execută în prezentul dosar.
Un alt motiv de apel se referă la faptul că partajul forțat al apartamentului bun comun este nelegal și imoral, soția sa fiind grav bolnavă și afectată de perspectiva rămânerii fără locuință. A mai arătat că sulta acordată este prea mică, valoarea apartamentului fiind prea mare iar obiecțiunile în acest sens nu au mai fost puse în discuție.
Pârâta - M, a solicitat schimbarea hotărârii în sensul respingerii cererii de anulare a formelor de executare.
In motivarea apelului arată că deși apartamentul este bun comun, nu s-a efectuat nici un act de urmărire asupra acestuia, s-a emis doar somația și s-au făcut unele acte premergătoare, iar notarea somației în cartea funciară era necesară pentru a nu fi înstrăinat imobilul.
Apelurile sunt neîntemeiate.
Prin decizia civilă nr. 8/15.01.2008 a Tribunalului Sibiu - Secția civilă, a fost respinse ca nefondate apelurile declarate de contestatorul și intimata - M, împotriva sentinței civile 2960/17.10.2007 a Judecătoriei Mediaș, în acest mod confirmându-se legalitatea și temeinicia sentinței apelate.
S-a reținut în considerentele deciziei că susținerile contestatorului apelant, în sensul că executarea silită imobiliară este inadmisibilă în raport de cerințele art. 272 - 275 codul muncii, este neîntemeiată, aceste norme fiind aplicabile doar persoanelor angajate în muncă la unitatea care are calitatea de creditoare, ceea ce nu este cazul în speța de față.
Referitor la cererea de suspendare a executării silite până la judecarea dosarului nr- în care același apelant a solicitat, susținând că sumele respective să fie compensate cu cea încasată necuvenit care fac obiectul executării în cadrul dosarului execuțional nr. 5/2007, s-a stabilit că prima instanță a procedat corect, în contextul în care creditoarea intimată are o creanță certă, lichidă și exigibilă, față de apelantul contestator.
Referitor la partaj, s-a stabilit că deși s-a efectuat legal, cu respectarea cerințelor art. 493(1) cod procedură civilă, potrivit căruia creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaș nu vor putea să urmărească parte a acestuia din imobilele aflate în stare de coproprietate comună, ci trebuind în prealabil a se cere împărțeala acestora. Nu au fost nesocotite nici dispozițiile art. 490 cod procedură civilă, creditoarea având dreptul de a solicita și obține împărțeala bunului comun.
S-a conchis astfel, că și apelul intimatei - M este nefondat, chiar dacă somația prevăzută de art. 387 cod procedură civilă nu constituie un act de executare, în speță fiind vorba de o somație înscrisă în CF, emisă în condițiile art. 497 cod procedură civilă, care are un regim juridic diferit de cel prevăzut de art. 387 cod procedură civilă, constituind un act de executare, cu atât mai mult că se emite după întocmirea procesului verbal de situație a imobilului.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul, aducându-i critici sub aspectul nelegalității și netemeiniciei ei, solicitând modificarea acesteia cu consecința admiterii apelului și judecând cauza a-i fi admisă contestația, așa cum a fost investită prima instanță.
In expunerea motivelor de recurs, în esență, s-au reiterat aceleași aspecte critice din apel, susținând că obligația sa de restituire a sumelor primite este limitată la valoarea datorată de la momentul plății - art. 272 codul muncii, fiind evident certă și lichidă dar nu exigibilă pentru urmărirea bunurilor imobile.
Cererea sa de suspendare, de asemenea este întemeiată, iar compensarea putându-se face din despăgubirile cuvenite în urma accidentului suferit.
In considerarea acestor împrejurări, susține în continuare recurentul, se impune fie casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre o nouă rejudecare, fie suspendarea recursului până la soluționarea cauzei ce formează obiectul dosarului civil nr-, ce vizează despăgubirile ce i se cuvin din același accident de muncă.
In drept s-au invocat dispozițiile art. 304 punct 8 cod procedură civilă.
Analizând recursul prin prisma acestor critici dar și din oficiu, în limitele conferite de art. 306 alin. 2 cod procedură civilă, se constată a fi nefondat, în considerarea următoarelor aspecte:
Evident, în speță este vorba de executare silită care are la bază drept titlu o hotărâre judecătorească definitivă și executorie, intrată în puterea lucrului judecat, respectiv sentința civilă nr. 1300/2006 a Judecătoriei Mediaș, prin care intimatei i s-a admis cererea de întoarcere a executării cu privire la suma de 705.683.808 lei, încasată de recurent, în baza sentinței civile nr. 4486/2004.
Prin urmare, susținerile recurentului în sensul că executarea silită imobiliară ar fi inadmisibilă în raport de cerințele art. 272 - 275 codul muncii, sunt neîntemeiate, dispozițiile acestor texte de lege vizând doar persoanele angajate în muncă la unitatea care are calitate de creditor, ceea ce desigur, nu poate fi vorba în litigiul de față.
Creanța intimatei este una certă, lichidă și exigibilă, aceasta putând cere executarea silită, neexistând nici un temei legal care să o împiedice în acest sens.
Criticile sunt nefondate și cu privire la partaj, care s-a făcut cu respectarea cerințelor art. 493 și 400/1 cod procedură civilă, așa cum în mod judicios a stabili și instanța de apel.
Casarea deciziei și a sentinței primei instanțe cu trimitere spre rejudecare nu se justifică cu nimic, nefiind incidente nici una din situațiile limitativ prevăzute de art. 312/5 cod procedură civilă. Suspendarea judecării recursului până la soluționarea cauzei ce formează obiectul dosarului civil nr- al Judecătoriei Mediaș, de asemenea nu se impune în condițiile deja arătate cu privire la creanța intimatei.
Pentru toate aceste considerente, recursul se privește a fi nefondat, urmând ca în condițiile art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, să fie respins.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru aceste motive:
In numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de către contestatorul împotriva deciziei civile nr. 8/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 8.05.2008
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
.
Tehn.
2 ex/09.06.2008
-
- /
Președinte:Ioan TruțăJudecători:Ioan Truță, Cristina Gheorghina Nicoară, Anca Neamțiu
