Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 168/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA Nr.168
Ședința publică din data 25 februarie 2010
PREȘEDINTE: Panait Marilena
JUDECĂTORI: Panait Marilena, Radu Adriana Maria Pană
--
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de contestatoarea SC SRL prin reprezentant domiciliat în B, Cartier 2, -.1, județul B, împotriva deciziei civile nr. 672 din 20 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta contestatoare SC SRL și intimata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care: se învederează că recursul este netimbrat.
S-a mai învederat că prin intermediul Serviciului Registratură s-a depus din partea intimatei, întâmpinare prin care a invocat atât excepția netimbrării recursului precum și excepția inadmisibilității recursului, întâmpinare înregistrată sub nr.3112/25.02.2010. De asemenea a solicitat și judecarea în lipsă.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și deliberând a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Buzău sub nr-, contestatoarea, Baf ormulat, în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor Publice B, contestație la executare, solicitând anularea somației nr.10/30.01.2009/3646 și titlului executoriu din dosarul de executare nr.1/06.03.2009, cu respectarea executării silite până la soluționarea fondului cauzei.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că sunt cuprinse în raportul de inspecție fiscală nr.4879/2009 creanțele și a contestat acest raport în termen legal.
A mai arătat contestatoarea ca inspecția s-a efectuat in perioada 26.01.2009-4.02.2009 si a cuprins perioada 1.07.2004-30.11.2008, obiectivele acesteia fiind înregistrarea, calcularea si virarea in cuantumurile si la termenele legale a obligațiilor societății fata de bugetul consolidat al statului, implicațiile fiscale la care se refera comisarii Garzii financiare sunt neîntemeiate întrucât la acea data era plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor, diminuarea masei impozabile ar fi avut efect dacă societatea ar fi fost plătitoare de impozit pe profit, în contabilitate aprovizionarea mărfurilor se înregistrează în contul 371 - cont care nu este un cont de cheltuiala, cheltuiala devine exigibila în momentul vânzării mărfii - prin operațiunea de descărcare de gestiune - dar în același timp se creează si un venit care este mai mare decât cheltuiala cu contravaloarea adaosului comercial aplicat, in anul 2006 contestatoarea a devenit plătitor de impozit pe profit, marfa a fost vânduta după ce s-a aplicat un adaos comercial către firma SRL.
In ceea ce privește relația cu SC SRL în legătură cu baza de impozitare a impozitului pe profit si a deducerii TVA-ului care daca este aplicat si înțeles corect duce la cu totul alte implicații fiscale, marfa a fost vânduta mai departe aplicându-se un adaos comercial, baza de impozitare a fost calculata la suma de 5108 lei iar impozitul pe profit la suma de 828,8 lei, marfa înregistrata direct pe cheltuieli care nu se reflecta in stoc, inventarierea la sfârșitul anului fără marfa implica o abordare a inventarierii pe cheltuieli, venituri inexistente atâta timp cât nu exista marfa.
In drept, au fost invocate dispozițiile Legii 571/2003, OG 92/2003. cu Normele Metodologice de aplicare aprobata prin OG 1050/2004,
Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestației, invocând și excepția netimbrării acțiunii.
Ulterior, prin cererea aflată la fila 57-62 dosar, contestatoarea a precizat obiectul cererii ca fiind contestație împotriva titlului executoriu nr.1/2009, întemeindu-și cererea pe dispozițiile art.172 punctul3 din nr.OG92/2003.
A fost administrată în cauză proba cu înscrisuri.
Raportat la probatoriul administrat, prin sentința civilă nr.4125/10.06.2009 a Judecătoriei Buzăus -a luat act de renunțarea contestatoarei la capătul de cerere privind suspendarea executării silite până la soluționarea fondului cauzei și a fost respinsă contestația.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin raportul de inspecție fiscală încheiat de către inspectori din cadrul B la data de 04.02.2009 s-au stabilit în sarcina contestatoarei obligații fiscale suplimentare și accesorii aferente, fiind emisă pe cale de consecință Decizia de impunere nr 67/06.02.2009 ( filele 26-36 și 46-48 dosar)
Întrucât debitoarea nu a stins creanța fiscală în vreuna din modalitățile prevăzute în capitolul II din Codul d e procedură fiscală, organul de executare silită B, în temeiul art 141.fiscală Cod Penal, a emis somația nr -/3646 din 06.03.2009 și titlul executoriu nr 1/06.03.2009 pentru suma de - lei ( filele 6-7 dosar), acte comunicate contestatoarei conform confirmării de primire aflată la fila 8 dosar, cu respectarea art 145 al 1 din același act normativ.
Examinând somația în litigiu, instanța apreciază pe de o parte că aceasta cuprinde toate mențiunile prevăzute de art 145 alin 1 și art 43 alin 2 din nr OG 92/2003 iar pe de altă parte eroarea materială referitoare la numărul acesteia (-/3646) poate fi îndreptată potrivit dispozițiilor art 48.fiscală Cod Penal ținând cont și de faptul că a fost înscrisă data emiterii acesteia, respectiv 06.03.2009, nefiind întrunite în cauză condițiile care atrag nulitatea acesteia.
Cât privește contestația la titlul executoriu în litigiu, instanța va avea în vedere art. 136 din Codul d e procedură fiscală, potrivit căruia, în cazul în care debitorul nu își plătește de bunăvoie obligațiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, vor proceda la acțiuni de executare silită, conform acestui cod.
Titlul executoriu a fost emis pentru suma înscrisă în Decizia de impunere nr 67/06.02.2009, act care nu a fost anulat. Potrivit art 205 din nr OG 92/2003 împotriva acestei decizii și a raportului fiscal debitoarea putea formula contestație administrativă în termen de 30 zile de la comunicare pe care să o depună la intimata, urmând ca ulterior decizia dată în soluționarea contestației de intimată să fie atacată la instanța de contencios administrativ-fiscal conform art 218 alin 2 din OG92/2003 și art 10 din Legea nr 554/2004.
Examinând titlul executoriu de la fila 7 dosar contestat, instanța a constatat că acesta cuprinde sumele datorate, pentru ce anume sunt datorate respectivele sume, termenul de plată a acestora, termenul de contestare potrivit art 172-173 din nr OG 92/2003.
Instanța a apreciat că și în situația în care contestatoarea a formulat contestație împotriva raportului de inspecție fiscală și a deciziei aferente la organul fiscal, aceasta nu este un impediment la executare întrucât art 215 alin 1 din fiscală Cod Penal stipulează că introducerea contestației pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal. Legalitatea și temeinicia raportului de inspecție fiscală și a deciziei aferente nu pot fi cenzurate pe calea contestației la executare, în această procedură verificându-se doar dacă procedura de executare pornită respectă normele legale.
Împotriva sentinței a declarat recurs contestatoarea, B arătând că instanța de fond se pronunță, în mod neîntemeiat, asupra cererii considerând că legalitatea și temeinicia raportului de inspecție fiscală, implicit a deciziei, nu pot fi cenzurate pe calea contestației la executare, în această procedură verificându-se doar dacă perioada de executare pornită respectă normele legale.
Cererea a fost însă întemeiată pe dispozițiile art.172 punctul 3 din nr.OG92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, potrivit căruia, contestația la executare poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță de judecată sau de alt organ de jurisdicție și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Sunt întrunite toate condițiile acestui articol, iar instanța de fond se pronunță, în mod eronat, că legalitatea și temeinicia Raportului de inspecție fiscală și a deciziei aferente nu pot fi cenzurate pe calea contestației la executare, deși art.174 punctul 4 din nr.OG32/2003 prevede că instanța poate dispune atât anularea titlului executoriu, cât și anularea actelor de executare contestate și încetarea executării însăși.
La dosarul cauzei se află dovezi, respectiv facturi de aprovizionare, note de intrare recepție, facturi de livrare în care au susținut că pentru toate produsele există facturi de aprovizionare, facturi înregistrate în evidența primară a societății.
Se solicită să se constate dubla măsură a pârâtei ce nu ia în considerare aceste facturi la calculul impozitului pe profit și al TVA, pe considerentul că sunt emise de firme,fantomă,
Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei instanței competente să soluționeze contestația la executare sau modificarea sentinței și admiterea contestației la executare.
Intimata Administrația Finanțelor Publice Baf ormulat întâmpinare solicitând respingerea recursului.
Prin decizia civilă nr. 672 din 20 octombrie 2009 Tribunalul Buzăua respins ca nefondat recursul declarat de contestatoarea SC SRL -prin reprezentant.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit art.172 alin.3 din nr.OG92/2003, Codul d e Procedură Fiscală, contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
În cauză, titlul executoriu contestat a fost emis în baza deciziei de impunere nr.67/2009 și a Raportului de inspecție fiscală din 04.02.2009, contestatoarea având posibilitatea contestării în condițiile art.205, 207 din Codul d e Procedură Fiscală.
Astfel, legea prevăzând o altă posibilitate de contestare, nu era posibilă contestația contra titlului executoriu, conform art.172 alin.3 Cod Procedură Fiscală.
În acest sens sunt și dispozițiile Deciziei XIV din 05.02.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, privind recursul în interesul legii, conform căreia, judecătoria este competentă să soluționeze contestația, atât împotriva executării silite însăși, a unui act sau măsuri de executare, a refuzului organelor de executare fiscală de a îndeplini un act de executare în condițiile legii, cât și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorescă sau de un alt organ jurisdicțional, dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Recursul în interesul legii a fost în aplicarea dispozițiilor art.169 alin.4 (actualul art.172 alin.3) din Codul d e Procedură Fiscală și este obligatoriu conform art.329 alin.3 Cod Procedură Fiscală.
Astfel, instanța de fond, în mod corect a respins contestația la executare.
Celelalte motive de recurs privind critica titlului de creanță fiscală, nu vor fi analizate, raportat la dispozițiile Deciziei XIV /2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, contestatoarea având anterior posibilitatea invocării lor, pe calea contestației prevăzută de lege, cum de altfel a și formulat, la filele 37-43 dosar, fiind în copie contestația la raportul de inspecție fiscală, datată 09.03.2009.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatoarea SC SRL -prin reprezentant.
La termenul de judecată din data de 25 februarie 2010, intimata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Bad epus întâmpinare care a invocat atât excepția netimbrării recursului precum și excepția inadmisibilității recursului.
Potrivit art. 20 al. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, acestea se plătesc anticipat.
Alineatul 2 al aceluiași text de lege dispune că dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantum legal în momentul înregistrării acțiunii sau a cererii instanța va dispune petentului să achite suma datorată până la termenul fixat.
În lumina dispozițiilor art. 20 al. 3 din același act normativ neîndeplinierea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
În același sens sunt și Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, precum și cele ale art. 9 din OG nr. 32/1995 privind timbru judiciar.
Ori, în speța dedusă judecății, recurentul - contestator nu a achitat taxa judiciară de timbru cu 100 lei și timbru judiciar de 3,00 lei, deși a fost citat cu mențiunea referitoare la timbraj, punându-i-se în vedere cuantumul,așa cum rezultă din dovada de citare aflată la fila 7 dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția de netimbrare invocată de intimată pe cale de întâmpinare.
Anulează recursul ca netimbrat declarat de contestatoarea SC SRL prin reprezentant domiciliat în B, Cartier 2, -.1, județul B, împotriva deciziei civile nr. 672 din 20 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 25 februarie 2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Panait Marilena, Radu Adriana Maria Pană
- - - ---, -
Grefier,
Red.CN
4 expl./2.03.2010
nr- JUDECĂTORI: Panait Marilena, Radu Adriana Maria Pană
nr- Tribunalul Buzău
; -
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Panait MarilenaJudecători:Panait Marilena, Radu Adriana Maria Pană
