Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 177/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.177/
Ședința publică din 12 Mai 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ștefan Badea președinte secție
JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca
JUDECĂTOR 3: Georgiana Nanu
Grefier - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de reclamanții și, domiciliați în Pitești, strada - - -, nr.50, județul A, împotriva deciziei civile nr.319 din 30 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Recursul este legal timbrat, prin anularea timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei, precum și a chitanței nr.- din 02.04.2008, emisă de Primăria Municipiului Pitești, din care rezultă că a fost achitată taxa judiciară de timbru în sumă de 5 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că la dosar s-a depus, prin serviciul de registratură, din partea recurentei-reclamante, concluzii scrise, copie de pe plângerea formulată împotriva Hotărârii Comisiei de Fond Funciar Pitești și copie de pe certificatul nr-, eliberat de Judecătoria Pitești.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 05 mai 2008 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării a fost pronunțată următoarea soluție.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Constată că la data de 21 noiembrie 2006, contestatorii, și au formulat contestație la executare în contradictoriu cu intimații, G, C, și -, împotriva formelor de executare efectuate în dosarul de executare nr.908/2006, prin care au solicitat suspendarea executării silite până la soluționarea contestației, cât și lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea si aplicarea titlului executoriu, respectiv a sentinței civile nr.3726 din 22 octombrie 2003, pronunțată de Judecătoria Pitești, definitivă și irevocabilă.
La data de 03.01.2007, contestatorii au precizat cererea arătând că aceasta este contestație la titlu, invocând dispozițiile art.399 alin.1 Cod procedură civilă.
Prin sentința civilă nr.2971 din 21 mai 2007, pronunțată de Judecătoria Pitești, s-a respins contestația la executare formulată de contestatorii, și în contradictoriu cu intimații, G, C, și -, prin care contestatorii au solicitat suspendarea executării silite efectuată în dosarul nr.908/2006 al Executorului judecătoresc și instanța să lămurească înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, respectiv a sentinței civile nr.3726/22.10.2003 pronunțată de Judecătoria Pitești, definitivă și irevocabilă.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin hotărârea judecătorească mai sus menționată, a fost admisă acțiunea în revendicare formulată de intimații din prezenta cauză în contradictoriu cu contestatorii, care au avut calitatea de pârâți,fiind obligați să le lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață totală de 2171,40 mp situat în Pitești str.- - - nr.50 jud.A, dispozitivul sentinței detaliind în mod amănunțit fiecare lot cuvenit reclamanților, cu arătarea suprafețelor și făcând trimitere la raportul de expertiză efectuat în acea cauză de expertul judiciar și la schița întocmită în acel proces.
A mai reținut că, astfel cum rezultă din procesul verbal (de opunere) încheiat la data de 10.01.2007, cu prilejul punerii în executare a titlului executoriu, creditorii - cei care ar fi putut emite pretenții unul față de celălalt la momentul efectuării măsurătorilor, fiind vecini între ei și existând posibilitatea să le fie știrbită proprietatea - au consimțit la executare în condițiile în titlu, în plus, limitele suprafeței totale de 2171,40 mp fiind precis determinate, neexistând nici un impediment real, la punerea în posesie a intimaților.
A constatat că, potrivit aceluiași înscris, ceea ce a împiedicat executorul judecătoresc să pună în executare hotărârea judecătorească a fost violența contestatorilor care s-au opus la executare și în baza rolului activ, fiind pusă în discuția părților posibilitatea unei expertize tehnice care să stabilească care sunt limitele fiecărui lot, contestatorii au solicitat fixarea ca obiectiv, determinarea de către expert a faptului că terenul pe care urmau să fie puși intimații este proprietatea lor, ceea ce a condus la concluzia, că cererea de față, în realitate, vizează fondul litigiului, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art.399 Cod pr.civilă.
A mai constatat că, prin încheierea din data de 05.03.2007, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de suspendare a executării silite, nefiind depusă de contestatori, cauțiunea fixată de instanță, în sumă de 500 lei.
Împotriva sentinței civile nr.2971/2007 au declarat apel contestatorii și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele motive:
- prima instanță nu a verificat dacă acțiunea în revendicare soluționată prin sentința civilă nr.3726/2003 - titlu executoriu - a fost semnată de toți moștenitorii defunctei R, și nu a observat că, nu toate persoanele care au formulat aceiași acțiune, nu avea calitatea de moștenitori ai aceleiași defuncte, în realitate, fiind străine prin neacceptare.
- prima instanță trebuia să respingă acțiunea în revendicare, reținând autoritatea de lucru judecat, în raport cu sentința civilă nr.4409/1993 pronunțată de Judecătoria Pitești - definitivă și irevocabilă.
- cu ocazia soluționării aceluiași proces, prima instanță nu a manifestat rol activ, a încălcat dreptul la apărare al contestatorilor și nu a dispus administrarea de probatorii, respectiv proba cu interogatoriu și martori.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât expertiza tehnică efectuată nu a lămurit nimic, iar din actele de reconstituire a dreptului de proprietate rezultă cu claritate că terenul în discuție nu a fost proprietatea autoarei R.
- cu ocazia soluționării contestației la executare, prima instanță a ignorat faptul că pe terenul în litigiu este împrejmuit cu gard și este plantat cu pomi fructiferi precum și faptul că imobilul a devenit proprietatea contestatorilor prin uzucapiune, fiind folosit de aceștia, timp de aproximativ 47 ani.
Prin decizia civilă nr.319 din 30 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții și, împotriva sentinței civile nr.2971 din data de 21.05.2007 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr-, intimat-reclamant fiind și intimați-pârâți fiind, G, C, și -.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut următoarele:
Contestatorii au învestit prima instanță cu o contestație la executare, solicitând în baza art.399 alin.1 și art.400 alin.2 Cod procedură civilă, lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării titlului executoriu, respectiv a sentinței civile nr.3726/2003 pronunțată de Judecătoria Pitești - definitivă prin decizia civilă nr.347/2005 și irevocabilă prin decizia civilă nr.34/R/2006 prin care, pârâții, și au fost obligați să lase în deplină proprietate și posesie suprafața totală de 2171,40 mp teren situat în Pitești, str.- - - nr.50 jud.A, astfel: reclamantei - suprafețele de 55,10 mp și 323,32 mp, identificate prin culorile portocaliu și roșu în schița anexă raportului de expertiză întocmit de expertul; reclamantei suprafața de 831,55 mp identificată prin culoare albastră în schița anexă expertizei; reclamantelor G și () suprafața de 323,32 mp identificată prin culoare galbenă în schița raportului de expertiză; reclamanților - și suprafața de 323,32 mp identificată prin culoare; reclamantei suprafața de 299,43 mp identificată prin culoare maro și reclamantei C, suprafața de 15,36 mp identificată în schița raportului de expertiză cu culoare violet.
S-a observat că prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr.1919/1999 la Biroul Notarului public, reclamanții au făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului, în conformitate cu dispozițiile art.480 cod civil, în timp ce pârâții, ce ocupă faptic terenul nu au invocat un titlu de proprietate în acest sens, nefiind nevoie de compararea unor titluri de proprietate.
Contestația la executare este definit ca fiind acel mijloc procedural, specific fazei executării silite, prin care persoana interesată sau procurorul solicită instanței desființarea actelor de executare nelegale sau clarificarea înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului, cu precizarea că în acest din urmă caz, prin contestația la titlu, se urmărește executarea întocmai a dispozitivului hotărârii ce constituie titlu executoriu și această cale vizează numai măsurile luate de instanță și cuprinse în dispozitivul hotărârii.
Or, astfel cum rezultă din petitul cererii de chemare în judecată, contestatorii nu au invocat neregularități ale dispozitivului hotărârii, în sensul că acesta nu ar fi clar, neechivoc, ci faptul că asupra terenului au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile Legii 247/2005, că au devenit proprietarii terenului prin posesia exercitată timp de 30 de ani, și că, pe teren și-au edificat casa și gospodăria.
În mod corect prima instanță a respins contestația la executare.
În primul rând pe calea contestației la executare nu se pot pune în discuție chestiuni de fond, prin care să se reanalizeze o hotărâre judecătorească definitivă, întrucât, s-ar ajunge, pe această cale, la încălcarea puterii de lucru judecat.
În al doilea rând, contestatorii nu au făcut dovada reconstituirii dreptului de proprietate în condițiile Legii 247/2005 ulterior hotărârii privind revendicarea terenului.
Pe de altă parte, și în cadrul contestației la titlu, instanța nu poate să cerceteze și să rețină decât fapte și împrejurări care sunt ulterioare hotărârii ce se execută, deoarece împrejurările anterioare au fost puse sau puteau fi invocate la instanța de fond sau recurs.
Uzucapiunea de 30 de ani nu poate fi invocată direct în contestația la executare, față de dispozițiile art.1842 cod civil, potrivit cu care, prescripția achizitivă "poate fi opusă în cursul unei instanțe până când Curtea de Apel va pronunța definitiva sa decizie".
Or, dacă contestatorii nu au invocat uzucapiunea în procesul finalizat prin titlu executoriu, în cadrul contestației la executare, instanța nu poate analiza îndeplinirea în cauză a condițiilor prescripției achizitive și nici celelalte apărări ce trebuiau invocate în fața instanței de fond, cu atât mai mult cu cât, din expertiza tehnică efectuată de expertul judiciar în dosarul nr.1222/2003, rezultă cu claritate că pe terenul în litigiu nu există construcții, cu excepția împrejmuirii cu gard din plasă de sârmă.
Nu în ultimul rând, câtă vreme s-a pronunțat o sentință definitivă și irevocabilă de revendicare, motivele care au stat la baza pronunțării ei, modalitatea de administrare a probatoriului, respectarea principiului prevăzut de art.129 alin.5 cod pr.civilă, și a dreptului la apărare, precum și orice împrejurări cu privire la modul în care s-a judecat pricina, nu pot constitui motive ale contestației la executare, nemaiputându-se pune în discuție, legalitatea și temeinicia hotărârii ce se execută pe această cale, decât prin exercitarea căilor de atac.
De altfel, viciile de fond ale hotărârii judecătorești și viciile de formă ale cererii de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarului nr.1222/2003 nu au fost invocate în fața primei instanțe, iar în conformitate cu dispozițiile art.294 alin.1 Cod pr.civilă, în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza și obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi.
Față de aceste considerente, instanța de apel a statuat soluția expusă mai sus.
Împotriva acestei decizii civile au declarat recurs recurenții-contestatori și pentru următoarele motive:
Se arată că acțiunea în revendicare ce constituie titlul executoriu a fost semnată doar de reclamanta, celelalte părți nefiind prezente la judecată, iar s-a prezentat o singură dată în instanță, ocazie cu care a precizat că nu înțelege să se judece în acel proces.
Se susține de asemenea că magistrat a soluționat contestația la executare deși a fost recuzată în ședința publică din 30 octombrie 2007.
să critice hotărârea civilă ce constituie titlul executoriu, pentru nelegalitate, în baza art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în sensul că este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, întrucât magistrații ce au soluționat acea pricină nu au intrat în cercetarea fondului.
Stăruie în administrarea de probe pentru stabilirea adevărului,deroarece s- încălcat liberul acces la justiție și a dreptului la apărare prevăzut de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În dezvoltarea acestui motiv se arată că numita a promovat acțiune și în numele celorlalți reclamanți, prin care a solicitat să i se lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 2.456 situată în -. Terenul se află în realitate nu în acest punct, ci pe strada - - -. Nu înțeleg să-i lase acest teren pentru că imobilul a aparținut părinților, teren pe care l-au muncit din anul 1960.
Într-un proces având ca obiect revendicare, trebuiau depuse acte primare și anume: copie registru agricol, cerere formulată în baza Legii nr.18/1991, cerere de intrare în, proces-verbal de punere în posesie, fișe premergătoare, titlu de proprietate.
Se susține că acțiunea în revendicare trebuia respinsă, întrucât partajul succesoral s-a realizat între rudele lui, persoane cu care contestatorii nu au legătură de rudenie.
Referindu-se la aceeași acțiune în revendicare, contestatorii susțin că trebuia respinsă pe excepția existenței autorității de lucru judecat.
Se mai arată că, la instanța de fond judecata s-a realizat cu lipsă de procedură, respectiv în dosarul nr.1222/2003, cauză în care trebuia să li se admită probe cu martori, interogatoriu, acte, fără a se mai impune efectuarea unei expertize tehnice.
Într-un alt motiv de recurs se arată că în mod greșit nu s-a atașat dosarul fondului pentru a da posibilitatea completului de judecată să constate modul în care s-a realizat judecata la Judecătoria Pitești. Terenul contestatorilor nu se regăsește în titlul de proprietate a lui.
Se solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Pitești, cu atașarea dosarului nr.1222/2003 al Judecătoriei Pitești.
Intimatele și au formulat întâmpinare prin care au arătat că atât obiectul recursului, cât și cel al acțiunii contestației la executare exced cadrului prevăzut de art.399 și urm. Cod procedură civilă, tinzându-se în realitate la rejudecarea cauzei.
Se critică în fapt și în drept hotărârea împotriva căreia este îndreptată contestația.
Hotărârea executată nu a creat probleme legate de înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, ci greutățile în executare au fost determinate de violențele manifestate de recurenți,considerente pentru care solicita respingerea recursului ca nefondat.
La data de 9 mai 2008, recurenta-contestatoare a formulat concluzii scrise, prin apărător, prin care se arată următoarele:
1) În mod greșit Tribunalul Argeșa soluționat calea de atac ca apel, obiectul litigiului putând fi atacat numai cu recurs.
2) Intimații din prezentul litigiu nu au calitate procesuală activă, întrucât nu au dovedit calitatea de moștenitori a autoarei lor.
3) Nu s-a verificat dacă acțiunea în revendicare soluționată prin sentința civilă nr.3726/2003, ce constituie titlu executoriu, a fost semnată de toți moștenitorii defunctei și dacă aceștia au sau nu calitate de moștenitori.
În respectiva pricină, prima instanță nu a manifestat rol activ, a încălcat dreptul la apărare al contestatorilor și nu a dispus admiterea și administrarea de probatorii, respectiv proba cu interogatoriu și martori.
Cu ocazia soluționării contestației la executare, instanțele anterioare au ignorat faptul că pe terenul în litigiu se află un gard ce împrejmuiește terenul, este plantat cu pomi fructiferi și că imobilul a devenit proprietatea contestatorilor prin uzucapiune, fiind folosit de aproximativ 47 de ani.
Apreciază că se impuneau proba cu înscrisuri, interogatoriu și martori cu prilejul soluționării contestației la executare, prin care să lămurească situația efectivă a terenului din litigiu.
Eronat s-a respins proba cu expertiză, motiv pentru care se solicită casarea cu trimitere spre rejudecare pentru realizarea acestei probe, cu obiectivele menționate în nota de probatorii de la fila 3.
Există contradicții cu privire la terenul deținut de intimați privind suprafața, vecinătăți, amplasament.
Instanța nu a precizat motivele pentru care s-a respins efectuarea expertizei solicitate, ignorând rolul său activ în sensul de a pune în discuție eventuale obiective ale expertizei în raport cu cele formulate în scris de către contestatori.
4) Se impunea ca acțiunea în revendicare să fi fost respinsă în raport cu sentința civilă nr.4409/1993 a Judecătoriei Pitești, definitivă și irevocabilă.
5) Tribunalul Argeș nu a pus în aplicare dispozițiile legale, respectiv cele prevăzute de art.399 alin.1 și art.400 alin.2 Cod procedură civilă, deși se raportează la acestea.
Se solicită admiterea recursului în principal pentru motivul nr.1 invocat în aceste concluzii, cu consecința casării deciziei Tribunalului Argeș, iar în subsidiar avându-se în vedere celelalte motive invocate să se dispună casarea cu trimitere spre rejudecare pentru completarea probatoriilor, în principal efectuarea expertizei la care s-a referit mai sus.
Aceste concluzii sunt redactate pentru recurenții-contestatori de către apărătorul acestora, avocat (102-103).
Concluziile cu cele formulate de către recurenta-contestatoare (104-105). Întrucât prin aceste concluzii ale contestatoarei-recurente se reiau situații identice din motivele de recurs, referitoare exclusiv la nemulțumirile acesteia asupra modului cum a fost soluționată acțiunea în revendicare în dosarul nr.1222/2003, ce constituie titlul executoriu în acțiunea de față, dezvoltarea acestora este superfluă.
Deși motivele de recurs, cât și concluziile formulate de către recurenții-contestatori nu au fost încadrate în drept, dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor în motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, întrucât se susține că hotărârea pronunțată de către instanța de apel este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Având în vedere că prin concluziile scrise depuse la data de 9 mai 2008, recurenta-contestatoare, prin apărător, a invocat cele două excepții arătate mai sus, instanța urmează ca în baza art.137 (1) Cod procedură civilă să se pronunțe mai întâi asupra acestora, ele făcând eventual de prisos, în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii.
Nici una din cele două excepții nu se verifică.
Astfel, excepția ridicată în sensul că Tribunalul Argeșa soluționat ca apel calea de atac promovată de apelanții-contestatori și împotriva soluției primei instanțe în prezenta contestație la executare, în loc să o soluționeze ca recurs, nu se verifică.
Curtea constată că acțiunea de față având ca obiect contestație la executare,privește sentința civilă nr.3726 din 22.10.2003, pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr.1222/2003, ce a avut ca obiect revendicare, proces desfășurat între aceleași părți, recurenții-contestatori, și fiind pârâți, în respectiva acțiune.
Cât privește contestația la executare de față, în mod corect instanța de fond cât și cea de apel au constatat că aceasta este o contestație la titlu, întrucât se contestă însuși titlul executoriu în privința înțelesului, întinderii și aplicării acestuia, situație fără echivoc ce rezultă din actele și lucrările dosarului(1 și 27-dosar fond).
cu certitudine obiectul contestației la executare și având în vedere dispozițiile art.402 (3) Cod procedură civilă, se constată că "Hotărârea prin care s-a soluționat contestația privind înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea ce se execută".
Prin urmare, cum hotărârea ce se execută este sentința civilă nr.3726/2003, pronunțată de Judecătoria Pitești, care a fost supusă căilor de atac apel și recurs, soluționate prin deciziile nr.347/01.04.2005 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă în dosarul nr.935/Cv/2004 și nr.34/R/13.01.2006 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.1601/CIV/2005, contestația la executare urmează aceleași căi de atac ca și hotărârea ce se execută (55-59 dosar fond).
Nici cea de-a doua excepție ridicată de recurenta-contestatoare, în sensul că intimații din acest litigiu nu au calitate procesuală activă nu se verifică.
Prin calitate procesuală se înțelege interesul îndreptățit al unei persoane de a cere concursul justiției, ce izvorăște din încălcarea unui drept propriu sau dintr-un raport - recunoscut de lege - de conexitate cu acel drept.
De vreme ce titlul executoriu contestat de către recurenții-contestatori și, îl constituie sentința civilă nr.3726/22.10.2003 pronunțată de Judecătoria Pitești, definitivă și irevocabilă, pronunțată între aceleași părți, reclamanți fiind G, G, C, și -, iar pârâți fiind, și, rezultă că intimații din prezentul litigiu (aceiași reclamanți în acțiunea în revendicare ce constituie titlu executoriu), au calitate procesuală pasivă, întrucât contestația la executare se află în raport de conexitate cu dreptul statuat între părți prin acțiunea în revendicare.
Cele două excepții constituie criticile de la nr. curent 1 și 2 din cadrul concluziilor scrise depuse de recurenta-contestatoare, prin avocat (102 dosar recurs).
Trecând la analizarea pe fond a motivelor de recurs ale contestației la executare, Curtea constată că acestea sunt nefondate pentru considerentele ce urmează:
Prin contestația la titlu promovată de recurenții-contestatori și, se contestă însuși titlul executoriu, respectiv sentința civilă nr.3726/2003, definitivă și irevocabilă, situație în care criticile nu trebuiau să privească validitatea sa în fond, ci numai înțelesul, întinderea și aplicarea sa.
Prin urmare, contestația la titlu poate viza numai măsurile luate de instanță și cuprinse în dispozitivul hotărârii, iar nu și soluționarea unor capete de cereri, formulate de părți și rămase nerezolvate.
Indiferent de felul contestației, practica judiciară în mod constant a decis că, pe această cale nu se poate modifica sau anula hotărârea pusă în executare.
Instanța care rezolvă contestația se limitează să cerceteze dacă actele de executare se realizează cu respectarea dispozițiilor legale privind executarea silită sau, când este cazul, stabilește întinderea și înțelesul dispozitivului ce se execută.
Singurele apărări de fond care pot fi invocate sunt cele care vizează cauze de stingere a obligației intervenite după rămânerea definitivă a hotărârii.
Din dezvoltarea motivelor de recurs ale recurenților-contestatori, cât și din motivele nr.3, 4 și 5 din concluziile scrise, rezultă că nu sunt invocate neregularități ale dispozitivului hotărârii, constând în aceea că acesta nu ar fi clar, neechivoc, ci chestiuni legate de fondul cauzei soluționat în dosarul nr.1222/2003 în care s-a pronunțat sentința civilă nr.3726/2003 (titlul executoriu).
În mod corect instanța de apel a reținut că pe calea contestației la executare nu se pot pune în discuție chestiuni de fond, prin care să se reanalizeze o hotărâre judecătorească definitivă, întrucât s-ar ajunge ca pe această cale să fie încălcată puterea lucrului judecat.
Că toate criticile formulate prin motivele de recurs privesc chestiuni de fond legate de titlul executoriu, rezultă din motivarea acestuia în drept, pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, după care, dezvoltarea acestui motiv prin criticile ce urmează, se referă în exclusivitate la procesul având ca obiect revendicare, adică la titlul executoriu ce se contestă (56, 57 dosar recurs).
Se va răspunde în continuare la celelalte aspecte referitoare la motivele de recurs sau precizate prin concluziile scrise depuse prin avocat de către recurenta-contestatoare.
Privitor la proba cu expertiză solicitată de către recurenții-contestatori la instanța de fond, se constată că potrivit practicalei sentinței civile nr.2971/21 mai 2007 a Judecătoriei Pitești (111-112), contestatorii au solicitat proba cu expertiză tehnică de specialitate care să stabilească faptul că terenul pe care urmau să fie puși în posesie intimații, este proprietatea contestatorilor, după care, contestatorii prin apărător au revenit arătând că nu mai au alte cereri de formulat și nici probe de administrat, solicitând acordarea cuvântului în dezbateri pe fond.
În această situație, în mod corect instanța de fond dând dovadă de rol activ a pus în discuția părților posibilitatea efectuării unei expertize prin care să se stabilească care sunt limitele (vecinătățile) fiecărui lot, însă în urma modalității în care s-a formulat obiectivul expertizei de către contestatori prin apărător - acela de a se stabili faptul că terenul este proprietatea contestatorilor - s-a apreciat că se aduce critici fondului litigiului, ceea ce dispozițiile art.399 alin.3 Cod procedură civilă nu permit.
Și chestiunea legată de invocarea uzucapiunii de lungă durată în
privința momentul invocării acestuia, a fost reținută în mod corect de către tribunal, în raport de dispozițiile art.1842 Cod civil.
Problema recuzării magistratului a fost soluționată prin încheierea din 30 octombrie 2007 prin care s-a respins cererea de recuzare formulată de apelanta-reclamantă, așa încât judecătorul în mod corect nu s-a retras de la judecarea pricinii,fiind respectate dispozițiile art.32 cod procedură civilă.
Față de aceste considerente, urmează ca în baza art.312 Cod procedură civilă să fie respins recursul formulat de recurenții-contestatori și, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții-contestatori și, împotriva deciziei civile nr.319 din 30 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă, în dosarul nr-, intimat-contestator fiind și intimați-pârâți fiind, G, C, și .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 mai 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/16.05.2008.
Jud.apel: -.
.
Jud.fond:.
Președinte:Ștefan BadeaJudecători:Ștefan Badea, Ion Rebeca, Georgiana Nanu