Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 206/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECTIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 206

Ședința publică de la 16 Mai 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Georgeta Protea

JUDECĂTOR 2: Cristina Văleanu

JUDECĂTOR 3: Mona Maria

Grefier -

Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii de recurs de formulată de LEASING SA împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Iași în ședința publică din 18.12.2007 în dosarul nr- a Tribunalului Iași.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra aspectului privind admisibilitatea recursului și pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 09.05.2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru azi, când:

CURTEA DE APEL:

Asupra recursului civil de față.

Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 18.12.2007, în dosarul nr-, Tribunalul a respins cererea formulată de intimata SC " România" SA având ca obiect despăgubiri, în contradictoriu cu recurenta " " SA.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că SC " România" nu a făcut dovada pretențiilor solicitate și a prejudiciilor cauzate.

" LEASING " Bad eclarat recurs considerând că încheierea tribunalului este nelegală și netemeinică pentru motivele înscrise în art. 304 punctele 5,7 și 9 Cod procedură civilă.

În dezvoltarea motivelor de recurs, se susține că încheierea tribunalului este nulă, deoarece nu cuprinde vreo motivare, contrar art. 261 alin. 1 Cod procedură civilă.

Lipsa motivării în fapt și în drept a hotărârii atrage nulitatea, o nulitate virtuală condiționată de producerea și dovedirea vătămării, care nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii.

Recurenta susține că, pe fondul cauzei, se impune despăgubirea sa din întreaga valoare a cauțiunii consemnate de SC " " conform art. 723 ind. 1 alin. 3 Cod procedură civilă.

Învederează recurenta că executarea silită a fost suspendată pe o perioadă mai mare de un an, iar în perioada suspendării executării, debitoarea a invocat excepția neconstituționalității, care a fost respinsă.

Plata cauțiunii reprezintă una din modalitățile de garantare a recuperării prejudiciilor în cazul exercitării abuzive sau neîntemeiate a drepturilor procesuale de către una din părți.

Recurenta afirmă că, în speță, instanța a dispus obligarea debitoarei la plata unei cauțiuni pentru a garanta creditorului că, în cazul în care, urmare a suspendării executării, ar fi prejudiciat în vreun fel în drepturile sale, el va putea să se despăgubească din valoarea consemnată de debitor la bancă.

Recurenta arată că recursul declarat este inadmisibil, deoarece cererea de despăgubiri are un caracter necontencios, fiind întemeiată pe dispozițiile art. 322 și pe art. 723 ind. 1 al. 3 Cod procedură civilă.

Însă, în speță, s-a făcut aplicarea principiului "accesoriu sequitur principale", întrucât cererea de despăgubiri din valoarea cauțiunii este de competența instanței sesizate cu soluționarea dosarului în care au fost consemnate cauțiunile.

recurenta că cererea de despăgubiri era doar de competența tribunalului pentru că acolo se aflau "valorile aflate în depozitul instanței", dar nu a existat niciun motiv legal pentru care cererea de despăgubire să fie soluționată chiar în cadrul dosarului de recurs în care fuseseră consemnate cauțiunile.

Recurenta consideră că procedura necontencioasă este una specială, ceea ce face ca dispozițiile aer. 336 Cod procedură civilă să fie de strictă interpretare.

Legal citată, intimata SC " " SA I nu a formulat întâmpinare în cauză.

La termenul de judecată din 9.05.2005, Curtea, din oficiu, a invocat și a pus în dezbaterea contradictorie a părților inadmisibilitatea recursului declarat de " Leasing "

În acest sens, Curtea reține că, recurenta " Leasing " a investit tribunalul cu o cerere prin care a solicitat despăgubirea sa din valoarea cauțiunii consemnate de " " SA I în cadrul dosarului nr- ce avea ca obiect recurs împotriva sentinței pronunțate de judecătorie în contestația la executare silită.

Cererea recurentei a fost motivată de faptul că, atât contestația la executare, cât și recursul SC " " SA I au fost respinse, iar ea ar fi fost prejudiciată prin blocarea posibilității de a-și realiza creanța ca urmare a suspendării executării silite pe o perioadă mai mare de un an.

În drept, " Leasing " SA și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 723 ind. 1 alin. 3 Cod procedură civilă, precum și pe cele ale art. 332 din același cod.

Potrivit art. 723 ind. 1 alin. 3 Cod procedură civilă, cauțiunea se eliberează celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit în cauză nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite, până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotărâre irevocabilă, s-a soluționat fondul cauzei.

Astfel, Curtea reține că, instituirea obligației de plată a cauțiunii, ca o condiție a suspendării executării, are o dublă finalitate, și anume, pe de o parte aceea de a constitui o garanție pentru creditor, cât privește acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, și pe de altă parte, de a preveni și limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău platnici.

Însă, simpla exercitare a dreptului constituțional al liberului acces la justiție nu constituie prin ea însăși o faptă ilicită și nu poate conduce, în mod automat, la obligarea debitorului la desdăunări.

În aceste condiții, despăgubirea creditorului care are un caracter reparatoriu se poate dispune numai atunci când se constată că acesta a suferit o pagubă ca urmare a întârzierii executării, iar executarea a fost întârziată de către contestatorul, aflat în culpă procesuală.

Față de cele ce preced, Curtea constată că soluționarea cererii de despăgubiri, formulată de " Leasing " nu se poate realiza fără participarea părților între care s-a ivit litigiul și care trebuie să aibă posibilitatea de a-și administra probele pe care le consideră necesare pentru a-și dovedi paguba și respectiv, pentru a se apăra față de pretențiile formulate.

Articolul 332 Cod procedură civilă, pe care SC " Leasing " SA și-a întemeiat cererea de despăgubire, stabilite că cererile necontencioase care sunt în legătură cu o lucrare sau o pricină în curs la o instanță sau pe care aceasta a dezlegat-o, ori dacă au ca obiect eliberarea unor înscrisuri, titluri sau valori aflate în depozitul unei instanțe, se vor îndrepta la acea instanță.

Conform art. 331 Cod procedură civilă, sunt necontencioase cererile pentru dezlegarea cărora este nevoie de mijlocirea instanței fără, însă, să se urmărească stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, precum și cele privitoare la darea autorizațiilor judecătorești, sau la luarea unor măsuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare.

Raportat la aceste prevederi legale, Curtea reține că cererea creditoarei de despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării silite este grefată pe contestația la executare și urmărește stabilirea unui drept potrivnic față de debitoarea SC " " SA I, astfel că nu putea fi soluționată pe calea procedurii necontencioase, indicată de recurentă.

Atât timp cât cererea creditoarei se află în raporturi de dependență față de contestația la executare, formulată de SC " " SA I, aceasta urmează același regim juridic ca și contestația la executare, în ceea ce privește calea de atac ce se poate exercita împotriva hotărârii prin care a fost soluționată.

Contestația la executare a fost soluționată irevocabil de către tribunal, conform art. 402 raportat la art. 2 alin. 1 pct. 3 Cod procedură civilă, astfel că și cererea accesorie de despăgubire a creditoarei pentru paguba cauzată prin întârzierea executării ca urmare a suspendării executării silite pe perioada soluționării irevocabile a contestației a fost judecată de tribunal ca instanță de recurs, fiind irevocabilă și deci, nesusceptibilă de a fi atacată cu un nou recurs la curtea de apel.

În consecință, față de principiul unicității care funcționează în materia căilor de atac, Curtea apreciază că recursul declarat împotriva încheierii prin care tribunalul ca instanță de recurs a soluționat cererea de reparare a pagubei cauzate prin întârzierea executării silite este inadmisibil, urmând a fi respins, conform art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de LEASING SA împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Iași în ședința publică din 18.12.2007 în dosarul nr- a Tribunalului Iași, încheiere pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi -16.05.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

Grefier

Red.

Tehnored.

2 ex.

17.06.2008

Tribunalul Iași:

-

- -

Președinte:Georgeta Protea
Judecători:Georgeta Protea, Cristina Văleanu, Mona Maria

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 206/2008. Curtea de Apel Iasi