Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 206/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIE NR. 206/R-CM

Ședința publică din 10 Februarie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu judecător

JUDECĂTOR 2: Laura Ioniță

JUDECĂTOR 3: Teodora Gheorghe G-

Grefier

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de intimatul SPITALUL DE OBSTETRICĂ ȘI GINECOLOGIE RÂMNICU, împotriva sentinței civile nr.1088 din 4 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat pentru intimata-contestatoare, în baza delegației de substituire a doamnei avocat, emisă de Cabinet individual- Baroul Vâlcea, lipsind recurentul-intimat.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul intimatei-contestatoare depune la dosar concluzii scrise și arată că nu are alte cereri de formulat.

Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.

Apărătorul intimatei-contestatoare, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat pentru motivele invocate în concluziile scrise depuse la dosar și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțată de instanța de fond, cu cheltuieli de judecată ocazionate de proces.

Arată că, în cazul intimatei-contestatoare pe care o reprezintă, s-a dovedit cu prisosință faptul că munca sistematică peste programul normal de lucru a fost justificată de volumul foarte mare de lucru raportat la personalul cu care este încadrat Laboratorul de Patologică.

Cu privire la motivul 2 de recurs, arată că încadrarea în norma de personal este nerelevantă, câtă vreme volumul efectiv de muncă este cu mult mai mare decât cel pe care îl poate presta personalul angajat în programul normal de lucru. Mai mult, norma de personal este și irelevantă, având în vedere dispozițiile art.101din nr.OUG115/2004, care se aplică tocmai în aceste cazuri.

Arată că și critica din motivul 3 de recurs este nefondată, învederând instanței că între cele două spitale se compară numărul de posturi raportat la numărul de paturi și nu volumele de activitate ale celor două laboratoare. Datele menționate în statistica Spitalului Județean, depuse la dosar de recurent, nu au nici o legătură cu activitatea Laboratorului de Patologică în care își desfășoară activitatea contestatoarea și care aparține Spitalului de Obstetrică și Ginecologie.

Mai mult, dovezile administrate în cauză au răsturnat susținerile recurentei cu privire la reducerea volumului de activitate.

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

La data de 11.08.2008 a formulat contestație împotriva deciziei nr.49/9.06.2008 emisă de intimatul Spitalul de Obstetrică și Ginecologie Râmnicu V, solicitând anularea acesteia ca nelegală, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea contestației, aceasta arată că este medic primar, șef Serviciu Patologică în cadrul Spitalului de Obstetrică și Ginecologie Râmnicu Potrivit art.6 din Legea nr.104/2003, serviciul de anatomie patologică este constituit din trei compartimente: citologie, histopatologie și prosectură. Fiecare dintre examinările specifice celor trei compartimente și pe care le efectuează contestatoarea, are o procedură standard și o durată în timp obligatorie, iar rezultatul pe care îl stabilește pentru fiecare examinare depinde în primul rând de respectarea procedurilor. Ca urmare, s-a susținut de către contestatoare că nu poate scurta durata procedurilor și nici nu poate selecta ori refuza lucrările care îi sunt trimise.

S-a învederat că serviciul în care este încadrată contestatoarea are angajat un singur medic și o singură asistentă medicală, personal absolut insuficient pentru a asigura, în cadrul programului normal de lucru de șase ore, îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

În anul 2003, s-a emis decizia nr.65/07.10.2003 prin care s-a stabilit că se vor efectua de către contestatoare ore suplimentare, decizia fiind rezultatul faptului că se efectuau astfel de ore suplimentare, însă contestatoarea nu era plătită pentru ele.

S-a criticat decizia nr.49/9.06.2008, deoarece s-a invocat faptul că volumul de muncă în cadrul Serviciului de Patologică este foarte mare și, dată fiind încadrarea cu un singur medic, efectuarea orelor suplimentare este obligatorie pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, iar conducerea spitalului cunoaște acest aspect.

Decizia urmărește, de fapt, doar reducerea drepturilor salariale pentru munca pe care, oricum, contestatoarea o prestează peste programul normal de lucru, ceea ce încalcă atât contractul colectiv de muncă, cât și dispozițiile art.120 Codul muncii și ale art.10/1 din nr.OUG115/2004.

Decizia contestată este nelegală deoarece nu dispune că nu se vor mai efectua ore suplimentare, ci doar că nu se vor mai acorda ore suplimentare.

S-au invocat dispozițiile art.10 alin.2 din G nr.115/2004, potrivit cărora munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată și sporurile prevăzute la alin.1 se pot plăti numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de șeful ierarhic.

În condițiile în care prin decizia nr.65/2003 s-a dispus să se efectueze de către contestatoare ore suplimentare, decizia dedusă prezentei judecăți ar fi trebuit să dispună, eventual, să nu se mai efectueze ore suplimentare și nu să nu se mai acorde ore suplimentare, ceea ce echivalează a nu se mai plăti orele suplimentare.

A fost învederat și aspectul că decizia încalcă prevederile art.41 din Codul muncii, deoarece timpul de muncă a fost modificat unilateral.

Contestatoarea a susținut că, potrivit volumului de muncă în cadrul Serviciului de anatomie patologică, timpul necesar pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu este din durata normală de muncă de șase ore și din munca suplimentară de două ore, iar în condițiile existenței unui singur medic încadrat în acest serviciu, era necesar ca înlăturarea dispoziției de efectuare a orelor suplimentare să fie făcută și cu acordul contestatoarei.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, arătând că la baza măsurii dispuse a stat atât referatul întocmit de directorul medical al spitalului, cât și situația statistică ce rezulta din actele unității spitalicești referitoare la activitatea Laboratorului de anatomie patologică, situație din care reiese scăderea numărului de operații, de analize și de internări în decursul ultimilor ani.

În acest context, comitetul director al intimatului a apreciat că activitatea Laboratorului de anatomie patologică se poate desfășura în cele șase ore ale programului normal de lucru stabilit prin regulamentul de ordine interioară aprobat la data de 24.07.2007, program ce respectă dispozițiile art.109 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară.

În raport de datele statistice din care rezultă reducerea numărului de operații ginecologice, de internări și de analize în cadrul Laboratorului de anatomie patologică, contestația apare ca fiind neîntemeiată.

În urma probelor administrate în cauză, Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr.1088 din 04 decembrie 2008, a admis contestația formulată și a dispus anularea deciziei nr.49 din 09 iulie 2008 emisă de intimat.

S-a reținut de instanța de fond, la pronunțarea acestei sentințe, că în cadrul Serviciului de anatomie patologică al Spitalului de Obstetrică și Ginecologie Râmnicu V, contestatoarea a fost încadrată ca medic primar, fiind singurul medic care desfășoară activitatea în acest serviciu.

Prin decizia nr.49/9.07.2008 emisă de intimat, s-a hotărât ca, începând cu data de 09.07.2008, să nu se mai acorde ore suplimentare contestatoarei, motivându-se că măsura a fost determinată de scăderea continuă a numărului de operații efectuate și de necesitatea încadrării în bugetul de venituri și cheltuieli al unității spitalicești.

Prin aceeași decizie s-a hotărât ca să se desfășoare activitate de către contestatoare prin organizarea acesteia astfel încât să se încadreze în programul de lucru de șase ore.

Anterior emiterii acestei decizii, prin decizia nr.65/07.10.2003 emisă de intimat s-a hotărât ca începând cu data de 07.10.2003 contestatoarea să efectueze două ore suplimentare zilnic, după programul normal de lucru, în conformitate cu dispozițiile art.118 alin.1 și 2 și art.120 alin.1 și 2 din Codul muncii.

Din declarația martorei audiată în cauză, martoră care a declarat că lucrează în cadrul Laboratorului de anatomie patologică și prosectură încă din anul 1988, desfășurând activitate în același loc de muncă cu contestatoarea, tribunalul a reținut că în ultimii 2-3 ani volumul de activitate în laboratorul menționat a crescut foarte mult și, în aceste condiții, munca desfășurată este aproape dublă pentru cât ar fi trebuit să lucreze în mod normal o singură persoană, iar programul de lucru de șase ore stabilit pentru respectivul laborator este insuficient pentru efectuarea tuturor investigațiilor medicale care trebuie să fie realizate.

Declarația martorei menționate este coroborată de tribunal cu adresa Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare în domeniul patologiei și științelor biomedicale " " (114 dosar), adresă din care rezultă că datorită decesului biologului care efectua examene citologice, activitățile desfășurate de către acesta i-au revenit ulterior contestatoarei, fără ca să fie remunerată, iar în aceste condiții s-a solicitat Spitalului de Obstetrică și Ginecologie Râmnicu V să dispună plata pentru activitatea de citodiagnostic efectuată de către contestatoare pentru volumul de muncă ce depășește o normă de anatomo-patolog.

Situația orelor suplimentare efectuate de către contestatoare este cunoscută nu doar de către intimat, ci și de forurile de conducere ale acestuia, astfel cum rezultă din referatul întocmit de Comitetul director în ședința din data de 08.07.2008.

În ceea ce privește volumul de muncă în cadrul Laboratorului de anatomie patologică în care desfășoară activitatea contestatoarea, tribunalul a reținut, din referatele depuse la dosar și întocmite de către conducerea spitalului, că personalul angajat în acest laborator este insuficient, situație care este de natură a proba susținerea contestatoarei în sensul că desfășoară activitate peste programul de șase ore, normal, care i-a fost stabilit de către intimată.

Din înscrisurile depuse la filele 73 - 75 ale dosarului, emise de intimat, tribunalul a constatat că în perioada anilor 2005 - 2008 contestatoarea a efectuat un număr important de ore suplimentare, peste cele șase ore de program normal.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, intimatul Spitalul de Obstetrică și Ginecologie Râmnicu

Se arată, în motivarea recursului formulat, că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică, față de motivul de casare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.

1. Instanța trebuia să facă aplicarea dispozițiilor cuprinse în nr.OUG115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, care la art.10 alin.3 prevede că locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă potrivit legii sub 8 ore pe zi, depășirea programului de lucru se poate face numai temporar, în situații deosebite, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător.

Se arată astfel că depășirea programului de lucru al contestatoarei timp de 5 zile cu câte 2 ore pe zi nu este justificată de situații deosebite, iar contestatoarea nu a solicitat compensarea orelor suplimentare cu timp liber.

2. Instanța de fond nu a dat eficiență dispozițiilor cuprinse în Ordinul nr.1778/2006 al Ministerului Sănătății Publice privind aprobarea normativelor de personal, anexa 2, unde la pct.8 se arată că la un spital de până la 200 de paturi se alocă un post de medic de anatomie patologică, iar Spitalul de Obstetrică Ginecologie Râmnicu V are un număr de 193 de paturi.

3. Instanța de fond nu a avut în vedere susținerile intimatului, în sensul că de-a lungul timpului s-au redus numărul de internări și numărul de intervenții ginecologice la acest spital, cât și datele comparative cu Spitalul Județean de Urgență V, la care pentru 1203 paturi funcționează un singur medic de anatomie patologică, fără acordarea de ore suplimentare.

Și susținerea contestatoarei că încărcarea sa cu activitate suplimentară s-a datorat preluării examenelor citologice de la fostul biolog al spitalului este neîntemeiată, întrucât citologiile revin Laboratorului de anatomie patologică și intră în atribuțiile de serviciu ale medicului anatomo-patolog.

Față de cele arătate solicită admiterea recursului și modificarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii contestației formulate.

Recursul declarat de intimat este nefondat.

Referitor la primul motiv de recurs, se constată că, într-adevăr, potrivit art.10 alin.3 din nr.OUG115/2004, depășirea programului de lucru se poate face numai temporar, în situații cu totul deosebite, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător.

Art.101din aceeași ordonanță prevede că personalul contractual încadrat cu funcții de execuție sau de conducere, care prin natura atribuțiilor de serviciu prestează în mod sistematic activități peste durata normală a timpului de lucru sau desfășoară sistematic activități în zilele nelucrătoare și căruia nu i se poate acorda timp liber corespunzător și nu beneficiază de prevederile art.10, are dreptul la acordarea unui spor de până la 25% calculat la salariul de bază. Categoriile de personal și locurile de muncă se stabilesc de ordonatorul de credite, la propunerea șefilor ierarhici.

În speță, contestatoarea a fost încadrată la Spitalul de Obstetrică și Ginecologie Râmnicu V ca medic primar șef al Serviciului de anatomie patologică, fiind de altfel și singurul medic al acestui serviciu.

Prin decizia nr.65/07 octombrie 2003, recurentul a hotărât ca începând cu data de 07 octombrie 2003 aceasta să efectueze două ore suplimentare zilnic, după programul normal de lucru, conform art.118 alin.1 și 2 și art.120 alin.1 și 2 din Codul muncii.

S-a apreciat astfel că intimata-contestatoare nu-și poate desfășura activitatea numai în cele șase ore de lucru.

Ulterior, prin decizia nr.49 din 09 iulie 2008, care formează obiectul dosarului de față, recurentul a precizat că nu se vor mai acorda ore suplimentare pentru contestatoare datorită numărului de operații efectuate și necesității încadrării în bugetul de venituri și cheltuieli.

Din situația depusă la dosar, și anume statistica întocmită cu privire la activitatea Laboratorului de anatomie patologică pentru anii 2006-2008 (80 și urm.), rezultă că volumul de muncă al laboratorului a crescut în ultimii 3 ani, în sensul că la cap., în anul 2006 au fost un număr de 6496, în 2007 - 30.788 și în semestrul I 2008 - 16.220; la cap., în 2006 - 1329, în 2007 - 2350 și numai în semestrul I 2008 - 1270.

Susținerea recurentului că s-ar putea cere acordarea în compensare a unui timp liber corespunzător sunt contrazise chiar de adresa acestuia nr.3159 din 08 august 2008, în care se arată în mod expres "că nu există posibilitatea acordării acestor libere", întrucât nu există un alt medic de specialitate care să efectueze lucrările în locul contestatoarei.

De asemenea, la dosar s-au depus mai multe adrese privind rechemarea contestatoarei din concediul de odihnă, tot ca urmare a faptului că nu mai există personal medical de specialitate care să poată efectua lucrările.

C de-al doilea motiv de recurs vizează neaplicarea dispozițiilor cuprinse în Ordinul nr.1778/2006 al Ministerului Sănătății Publice privind aprobarea normativelor de personal, care arată că la un spital de până la 200 de paturi se acordă un post de medic de anatomie patologică.

Instanța de fond a reținut că din referatele depuse la dosar și întocmite de conducerea spitalului rezultă că în perioada anilor 2005-2008 contestatoarea a efectuat un număr important de ore suplimentare peste cele șase ore de program normal, deoarece volumul de muncă în cadrul Laboratorului de anatomie patologică a crescut, munca desfășurată fiind aproape dublă.

Din declarația martorei, asistent medical în cadrul aceluiași laborator, rezultă că volumul de activitate a crescut mult în ultimii 2-3 ani, întreg personalul din laborator fiind nevoit să lucreze în medie 8 ore, iar dacă ar efectua toate analizele care i se aduc zilnic, ar fi necesar un program de lucru dublu față de cel stabilit.

Este drept că i s-a pus în vedere contestatoarei să-și restrângă activitatea la numărul normal de ore de lucru, așa cum se arată în interogatoriul luat, însă în condițiile în care volumul de muncă nu poate fi acoperit în cele șase ore de program normal și aceasta răspunde pentru efectuarea la timp a investigațiilor și în conformitate cu procedurile legale, rezultă că trebuie efectuate ore suplimentare.

În cel de-al treilea motiv de recurs se susține că instanța de fond a ignorat susținerile recurentului referitoare la reducerea numărului de internări și a numărului de intervenții ginecologice dovedite cu date statistice și cu date comparative ale altei unități spitalicești, respectiv Spitalul Județean.

Se constată însă că, din actele dosarului, respectiv înscrisurile de la filele 73-75 emise de recurent, rezultă că în perioada 2005-2008, pentru a-și putea îndeplini obligațiile de serviciu, contestatoarea a efectuat ore suplimentare.

De asemenea, aceasta a depus la dosar mai multe referate înaintate către conducerea spitalului, prin care atrage atenția cu privire la personalul insuficient din cadrul laboratorului pentru desfășurarea activității în bune condiții.

Contestatoarea a intervenit și la Prefectura V în vederea soluționării crizei de personal din cadrul laboratorului, pentru a-și putea realiza în bune condiții activitatea desfășurată.

În referatul respectiv precizează că activitatea laboratorului a crescut în perioada 2004-2007 datorită faptului că numărul de medici ginecologi a crescut, determinând creșterea numărului de pacienți, a rulajului de paturi și a complexității cauzelor, precum și datorită introducerii necropsiei obligatorie la toți produșii de concepție prin Legea nr.104/2003, întocmirii obligatorii în trei exemplare a buletinelor histo-patologice, laboratorul nefiind dotat cu aparat automat, totul efectuându-se manual.

Așa cum rezultă din răspunsul la întrebarea nr.3 a interogatoriului propus de contestatoare intimatului-recurent, acesta a depus la dosar o statistică a Spitalului Județean, care reprezintă fluxul pacienților între secțiile acestuia, date care nu pot fi neapărat comparate cu activitatea Laboratorului de anatomie patologică în care lucrează contestatoarea și care aparțin Spitalului de Obstetrică și Ginecologie.

Din mesajul Comisiei de anatomie patologică a Ministerului Sănătății rezultă care ar trebui să fie volumul de activitate considerat maxim rezonabil pentru un anatomo-patolog într-un an, după ce se scad zilele libere legale, zilele de concediu de odihnă și 5 zile pregătire profesională și anume, 175 histologii, 400 citologii și 20 necropsii, volum care este cu mult depășit de activitatea contestatoarei, așa cum s-a arătat mai sus.

Față de cele arătate, cele trei motive de recurs formulate de intimat sunt nefondate, sentința instanței de fond fiind legală și temeinică, motiv pentru care, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul formulat.

La cererea intimatei-contestatoare, va fi obligat recurentul la plata către aceasta a sumei de 952 lei cheltuieli de judecată, ce reprezintă onorariu de avocat și se acordă în baza art.274 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de intimatul SPITALUL DE OBSTETRICĂ ȘI GINECOLOGIE RÂMNICU, împotriva sentinței civile nr.1088 din 4 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimată fiind contestatoarea .

Obligă pe recurentul-intimat Spitalul de Obstetrică și Ginecologie Râmnicu să plătească contestatoarei suma de 952 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10 februarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.

, Gh.

Grefier,

Red.

Tehnored.

2 ex./12.02.2009

Jud.fond: /

Președinte:Paulina Ghimișliu
Judecători:Paulina Ghimișliu, Laura Ioniță, Teodora Gheorghe

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 206/2009. Curtea de Apel Pitesti