Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 267/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 267
Ședința publică din 11 martie 2008
PREȘEDINTE: Maria Lăpădat
JUDECĂTOR 2: Ion Graur
JUDECĂTOR: Dr. - -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de contestatoarea Primăria Municipiului Reșița împotriva sentinței civile nr.2035 din 5.12.2007 pronunțată de Tribunalul C- S în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații și Biroul Executorului Judecătoresc, având ca obiect contestație la executare.
dezbaterilor, susținerile și concluziile părților, au fost consemnate în încheierea de ședință din 26.02.2008, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când pentru deliberare, și pentru a se depune concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea cauzei pentru termenul din 4.03.2008, când, față de lipsa unuia dintre membrii completului de judecată, s-a dispus amânarea cauzei pentru termenul de astăzi,
R E A,
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată la Tribunalul C-S sub nr.3009/115/26.09.2007 contestatoarea Primăria municipiului C-S a chemat în judecată pârâții și Biroul Executorului Judecătoresc, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să admită contestația la executare, anularea titlului executoriu și a tuturor actelor emise de către executorul judecătoresc în dosarul execuțional nr.328/2007.
În motivare a invocat în primul rând excepția lipsei calității procesuale active sau pasive a Primăriei municipiului Reșița, în raport de dispozițiile art.21 alin.1 și 2 din Legea nr.215/2001 - republicată, care prevăd că unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat și în raporturile cu alte persoane fizice sau juridice iar în justiție unitățile administrativ teritoriale sunt reprezentate de primar sau președintele consiliului județean.
În susținerea excepției invocate a invocat și dispozițiile art.21 alin.4 din Legea 10/2001 republicată care prevăd că "în cazul imobilelor deținute de unitățile administrativ-teritoriale restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarilor,respectiv a primarului general al municipiului B, ori după caz, a președintelui consiliului județean".
A arătat că potrivit art.16 din titlul VII din Legea 247/2005, măsurile reparatorii ce se vor acorda în compensare sunt titlurile de despăgubire, iar primăria va înainta dispoziția primarului cu întreaga documentație, inclusiv înscrisurile care descriu imobilele construcții demolate și situația juridică actuală a acestora, la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, care va verifica legalitatea respingerii cererii de restituire în natură, inclusiv recalcularea despăgubirilor ce se vor acorda cu aplicarea indicelui de inflație la data efectuării plății.
În consecință a susținut că prin pronunțarea sentinței civile nr.1652/19.05.2004 Tribunalului C-S rămasă irevocabilă, ce constituie titlu executoriu, instanța și-a depășit atribuțiile, întrucât dreptul la despăgubiri al persoanelor fizice proprietari ai imobilelor la data preluării abuzive sau moștenitorilor acestora se aplică în condițiile capitolului V " proceduri administrative pentru acordarea despăgubirilor" reglementat prin Legea 247/2005, pe baza unui raport de evaluare.
În conformitate cu dispozițiile art.403 Cod procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare, solicită suspendarea executării silite până la rămânerea definitivă și irevocabilă a prezentei cereri.
Intimata a formulat întâmpinare în cauză, solicitând respingerea cesteia. În acest sens arată că titlul executor fiind emis în baza unei hotărâri definitive și irevocabile ca urmare a respingerii căilor de atac procedurale, contestatoarea a fost prezentă la toate fazele de judecată fără a invoca în fața vreunei instanțe lipsa de calitate procesuală activă sau pasivă.
Prin sentința civilă nr.2035/5.12.2007 pronunțată în dosar nr-, tribunalul a respins contestația la executare formulată de contestatoarea Primăria municipiului Reșița împotriva pârâtei și Biroul Executorului Judecătoresc, respingând și cererea de suspendare a executării silite pronunțată de contestatoare.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut în esență că prin sentința civilă nr.1652 din 19.05.2004 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr.5956/C/2003 a fost admisă contestația formulată de împotriva dispoziției nr.2029 din 17.09.2003 emisă de municipiul Reșița, prin Primar și a obligat Primăria Reșița să-i plătească reclamantei suma de 1.691.881.000 ROL reprezentând măsuri reparatorii în echivalent bănesc. Această hotărâre a rămas definitivă și irevocabilă, motiv pentru care reclamanta a solicitat Biroul Executorului Judecătoresc să o pună în executare formulând o cerere de executare silită la data de 06.09.2007.
În baza titlului executoriu, executorul judecătoresc a pornit executarea în dosar execuțional nr.328/2007, procedând la poprirea contului pârâtei din Trezoreria Reșița.
Reținând că Primăria municipiului Reșița, contestatoarea din dosarul de față, nu a invocat excepția lipsei calității procesual pasive în fața instanței care a pronunțat, respectiv a menținut hotărârea ce constituie titlu executoriu, tribunalul a respins excepția invocată și pe cale de consecință și contestația la executare precum și cererea de suspendare a executării.
În termen împotriva sentinței civile nr.2035 din 5.12.2007 pronunțată de Tribunalul C-S a declarat recurs contestatoarea Primăria municipiului Reșița care a solicitat modificarea sentinței atacate cu consecința admiterii contestației la executare și anularea formelor de executare silită.
În motivare a arătat că Primăria municipiului Reșița, în fapt, a stat în judecată în calitate de pârâtă în dosar nr.5956/C/2003, deoarece cadrul procesual întotdeauna este stabilit de către reclamant, însă, în drept, aceasta nu poate sta în judecată nici ca pârâtă și nici ca reclamantă, deoarece potrivit art.77 din Legea nr.215/2001, primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită Primăria comunei, orașului sau municipiului.
Arată că verificarea calității procesuale pasive a Primăriei era atributul instanței care a soluționat fondul în virtutea principiului rolului activ al judecătorului.
Mai mult, arată că Primăria nu a avut calitatea de debitor față de foștii proprietari ai imobilelor preluate abuziv de stat, această calitate revenindu-i statului român, în raport de dispozițiile Legii 247/2005 și ale OG nr.81/2007.
În drept invocă dispozițiile art.304 pct.9 și 3041Cod procedură civilă.
Prin concluziile scrise, intimata a solicitat respingerea recursului cu motivarea că motivele de recurs invocate de contestatoare se referă la probleme de fond privind culpa intimatei în calitate de reclamantă de-a nu fi invocat în fața instanțelor lipsa calității procesuale pasive a contestatoarei.
Arată că prezenta contestație la executare are în vedere doar nelegalitatea titlului executoriu or, din dosarul execuțional nu rezultă că acesta s-ar fi emis nelegal.
Examinând sentința civilă recurată în raport de motivele invocate, de probatoriul administrat în cauză sub toate aspectele în raport de dispozițiile art.3041. pr.cic. Curtea constată că recursul este fondat.
Astfel, prin contestația la executare formulată în baza dispozițiilor art.400 alin.2 pr. civ. contestatoarea Primăria municipiului Reșița a solicitat anularea titlului executoriu, constând în sentința civilă nr.1652/19.05.2004 pronunțată de Tribunalul C-S, irevocabilă, învederând în primul rând lipsa calității procesuale a Primăriei în raport de dispozițiile art.21 din Legea nr. 215/2001 și ale art.21 din Legea nr.10/2001, și în al doilea rând a invocat lipsa calității sale de debitor din dosarul execuțional nr.328/2007, în raport de dispozițiile art.16 din titlu VII din Legea nr.247/2005 și de dispozițiile nr.OUG81/2007 (ce modifică titlu VII al Legii nr.247/2005).
Din considerentele sentinței civile atacate, rezultă că tribunalul nu a analizat cel de-al doilea motiv al contestației la executare, respectiv, invocarea lipsei calității de debitor a contestatoarei, raportat la dispozițiile legale mai sus menționate.
Cum instanța nu a soluționat cauza în limitele investirii, încălcând principiul disponibilității ce guvernează procesul civil, respectiv, nu s-a pronunțat cu privire la toate capetele de cerere cu care a fost investit de contestatoare, ci s-a pronunțat doar asupra excepției invocate, fără a intra în cercetarea fondului, Curtea constată că tribunalul a pronunțat o hotărâre nelegală, motiv pentru care în baza art.312 (5) pr.civ. va admite recursul declarat de contestatoarea Primăria Municipiului Reșița împotriva sentinței civile nr.2035 din 5.12.2007 pronunțată de Tribunalul C- S în dosar nr-, va casa sentința civilă atacată și va trimite cauza spre rejudecare Tribunalului C-
Cu ocazia rejudecării, tribunalul urmează să judece cauza cu privire la toate motivele invocate de contestatoare, în sensul că se va pronunța și în raport de dispozițiile legale menționate de contestatoare prin cel de-al doilea capăt al cererii ce face obiectul contestației la executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de contestatoarea Primăria Municipiului Reșița împotriva sentinței civile nr.2035 din 5.12.2007 pronunțată de Tribunalul C- S în dosar nr-.
Casează sentința civilă atacată și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului C-
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Adriana Corhan
- - - - Dr. - -
GREFIER,
- -
Red. 27.03.2008
Tehnored. 2 ex./04.04.2008
Prima instanță:
Președinte:Maria LăpădatJudecători:Maria Lăpădat, Ion Graur, Adriana Corhan
