Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 269/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 269/R/2010
Ședința publică din 3 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos Anca Adriana Pop
JUDECĂTORI:
--- -
--- -
-- -
GREFIER:
TARȚA
S-a luat în examinare recursul declarat de contestatorii și împotriva deciziei civile nr. 82 din 16 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, privind și pe intimații, HG, BIROUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI --, ASIGURĂRI SA - SUCURSALA S, -, BANCA TRANSILVANIA SA, având ca obiect contestație la excutare.
Se constată că la data de 29 ianuarie 2010, contestatorii au depus la dosar concluzii scrise.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 27 ianuarie 2010, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2788 din 1 iulie 2009 pronunțată de Judecătoria Zalău în dosarul nr-s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a contestatorilor și, invocată de intimata, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei BANCA TRANSILVANIA SA, invocată de aceasta și, în consecință, s-a respins contestația la executarea față de aceasta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a admis contestația la executare formulată de contestatorii și, în contradictoriu cu intimații și HG, BANCA TRANSILVANIA SA, Sucursala Z, BCR ASIGURĂRI, Sucursala S, și BIROUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI --.
S-au anulat formele de executare silită a apartamentului nr. 5 din - str. - - din Z, ce face obiectul dosarului execuțional nr. 669/2008 al Biroului Executorilor Judecătorești Asociați --.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut că la data de 03.11.2006 s-a încheiat între intimatul, în calitate de împrumutat și, în calitate de împrumutător, contractul de împrumut nr. 1159 prin care a acordat împrumutatului suma de 36.780 lei pe o perioadă de 3 luni, ce nu a fost garantat prin constituirea vreunei garanții reale imobiliare, deși prin cererea de împrumut împrumutatul s-a obligat să constituie ipotecă asupra imobilului înscris în CF nr. 4881 ind. Z, nr. top. 1863/2/2/2/4 și nr. top. 1864/a/2/2/8/
S-a constatat că prin sentința civilă nr. 762/18.03.2008 a Judecătoriei Zalăus -a reținut că prin acest contract de împrumut s-a acordat împrumutatului suma necesară pentru rambursarea integrală a împrumuturilor acordate prin două contracte anterioare încheiate cu la data de 03.11.2004, respectiv, 16.11.2004. Altfel spus, între părți a avut loc o novație prin schimbare de obiect, în sensul prevăzut de art. 1128, alin. 1.civ. obligațiile vechi decurgând din contractele încheiate în 2004 s-au stins în data de 03.11.2006, concomitent cu nașterea noilor raporturi izvorâte din contractul de împrumut nr. 1159/03.11.2006. Primul contract de împrumut încheiat între părți la data de 03.11.2004 a fost garantat prin constituirea unei ipoteci asupra imobilului înscris în CF nr. 4881 ind. Z, nr. top. 1863/2/2/2/4 și nr. top. 1864/a/2/2/8/V, în schimb celelalte două contracte de împrumut încheiate ulterior nu au fost garantate prin constituirea de garanții reale imobiliare. O dată cu stingerea obligației principale din contractul de împrumut încheiat la data de 03.11.2004 s-a stins și obligația accesorie, respectiv, ipoteca asupra apartamentului proprietatea contestatorilor, potrivit art. 1134.civ.
În dosarul execuțional nr. 669/2008 s-a declanșat executarea silită la cererea creditoarei împotriva debitorilor și pentru suma de 54545 lei în baza titlului executoriu reprezentând contractul de împrumut nr. 11159/2006.
S-a reținut că bunul asupra căruia se efectuează executarea silită îl constituie imobilul înscris în CF nr. 4881 ind. Z, nr. top. 1863/2/2/2/4.1864/a/2/2/8/V pe numele debitorilor și HG, situat în Z,-, -. 5. Acest bun a fost înstrăinat de către debitorii și către HG contestatorii și prin contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, în schimbul sumei de 31.000 Euro. Prin sentința civilă nr. 204/15.01.2009 a Judecătoriei Zalău, rămasă irevocabilă prin anularea ca netimbrate a recursurilor formulate împotriva acesteia de către pârâții și, s-a constatat că, contestatorii și au dobândit de la intimații și HG prin contract sub semnătură privată încheiat la data de 01.11.2004, apartamentul nr. 5 din - str. - -, înscris în CF nr. 4881 ind. Z, nr. top. 1863/2/2/2/4 și nr. top. 1864/a/2/2/8/V și s-a dispus întabularea în cartea funciară a acestui apartament în favoarea contestatorilor. Prin această hotărârea judecătorească s-a reținut că transferul dreptului de proprietate asupra apartamentului a operat la data realizării acordului de voință al părților, în speță, 01.11.2004.
Cererea de executare silită împotriva debitorilor și a HG fost formulată la data de 22.09.2008, dată la care apartamentul se găsea în proprietatea contestatorilor și, iar este un creditor chirografar.
S-a apreciat că apartamentul ce face obiectul urmăririi silite a ieșit din patrimoniul debitorilor la data de 1.11.2004 înainte de data declanșării executării silite. Prin urmare, instanța a constatat că apartamentul sus menționat nu reprezintă un bun care face parte din patrimoniul actual al debitorului astfel că, prin raportare la dispozițiile art. 1718.civ. care prevăd expres că pot fi urmărite doar bunurile prezente și viitoare ale debitorului, astfel că s-a apreciat că creditoarea nupoateurmări acest apartament pentru realizarea creanței sale, în virtutea dreptului de gaj general pe care îl are.
Prin decizia civilă nr. 82 din 16 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr- s-au admis apelurile formulate de către pârâții și împotriva sentinței civile nr. 2788/1.07.2009 a Judecătoriei Zalău, pe care a schimbat-o în tot, iar în urma rejudecării pe fond s-a respins ca nefondată contestația la executare formulată de contestatorii și în contradictoriu cu și HG, Z, Banca Transilvania SA - Sucursala Z, -, privind dosarul execuțional nr. 669/2008 a Biroului Executorilor Judecătorești Asociați --.
Au fost obligați contestatorii și la 402 lei cheltuieli de judecată în ambele instanțe către apelantul pârât și la 1416 lei cheltuieli de judecată către.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că în dosarul execuțional 669/2008 s-a declanșat executarea silită, la cererea creditoarei a salariaților împotriva debitorilor și pentru HG recuperarea sumei de 54.545 lei, iar ipoteca execuțională a fost notată în CF 4881 - proprietari fiind și, notările din CF fiind opozabile terților de la data înscrierii lor.
S-au reținut prevederile art. 20 alin. 1 și 3 din Legea nr. 7/1996 și art. 57, astfel că în ceea ce îi privește pe contestatori antecontractul de vânzare-cumpărare reprezintă doar o promisiune de vânzare-cumpărare, el nefiind încheiat în formă autentică așa cum prevede legea.
La data întocmirii acestuia în CF 4881 Z era deja notată ipoteca - cu interdicțiile corespunzătoare de înstrăinare și grevări - cu încheierea 7793/2004, prin urmare, contestatorii trebuiau să cunoască aceste mențiuni.
S-a apreciat că deși prin Sentința civilă 204/2009 a Judecătoriei Zalăus -a constatat că cei doi reclamanți (contestatorii din prezenta cauză) au dobândit dreptul de proprietate asupra aceluiași imobil, nu mai are relevanță, deoarece ei au dobândit proprietatea ulterior formulării contestației la executare, iar această nouă situație este relevantă pentru viitor nu și pentru trecut, iar în dosarul execuțional 669/2008 executarea silită s-a solicitat împotriva debitorilor nu față de contestatorii și.
S-a reținut că în mod greșit prima instanță a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile art. 399 Cod procedură civilă și că cei doi contestatori au fost prejudiciați prin începerea executării silite, iar prin urmare contestația formulată de aceștia nu este fondată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs contestatorii și solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii apelurilor ca nefondate.
În motivele de recurs s-a apreciat că hotărârea instanței de apel este nelegală prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 7, 8 și 9.proc.civ. hotărârea atacată cuprinzând motive în totală contradicție cu cauza interpretându-se greșit actul dedus judecății și pronunțându-se o hotărâre lipsită de temei legal.
În primul rând, s-a arătat că actele de executare care au avut la bază instituirea ipotecii din anul 2004 ce au făcut obiectul dosarului execuțional nr. 56/2007 au fost anulate prin sentința civilă nr. 762/2008 a Judecătoriei Zalău, hotărâre din care reiese că debitorii au contractat un împrumut de 250.000.000 lei vechi constituind pentru garantarea acestuia o ipotecă execuțională, la data de 16.11.2004 au solicitat un al doilea împrumut tot pentru 250.000.000 lei, iar în data de 3.11.2006 un alt împrumut pentru suma de 36.780 lei, iar în hotărâre se arată că aceste ultime două împrumuturi nu au fost garantate prin constituirea garanției reale imobiliare.
S-a apreciat că anulând actele de executare pornite pentru primele două împrumuturi implicit a fost anulată ipoteca constituită doar pentru garantarea primului împrumut.
În al doilea rând, s-a apreciat că instanța de apel a greșit când a susținut că actul prin care contestatorii au dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului reprezintă doar o promisiune de vânzare - cumpărare nefiind încheiat în formă autentică, întrucât prin sentința civilă nr. 204/20009 a Judecătoriei Zalăus -a reținut că transferul dreptului de proprietate a operat la data realizării acordului de voință al părților, în speță 1.11.2004.
În final, s-a considerat că sentința civilă nr. 2788/2009 a Judecătoriei Zalăua fost legală, iar întreaga procedură de executare declanșată de a fost marcată de rea credință întrucât suma de 36.780 lei nu a fost ridicată niciodată, fiind respinsă cererea de împrumut, făcându-se doar dispoziția de plată dar în aceeași zi s-a eliberat debitorilor chitanță din care reiese restituirea sumei de 36.780 lei, iar înscrierea de către executor a unei somații pentru 60.509,55 lei nu are nici un temei legal.
Pârâții și au formulat întâmpinări, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei atacate.
Analizând actele dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 3713.proc.civ. veniturile și bunurile debitorului pot fi supuse executării silite dacă, potrivit legii, sunt urmăribile și numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor.
Textul stabilește cerințele necesare pentru desfășurarea executării silite în condițiile legii și instituie principiul potrivit căruia toate veniturile și bunurile debitorului pot fi urmărite, dispoziția reprezentând aplicația în plan procesual a regulii conform căreia întreaga avere a debitorului formează gajul general și comun al creditorilor - art. 1718, 1719.civil.
În speță, intimata are calitatea de creditor față de intimații, în temeiul contractului de împrumut nr. 1159/ 3.11.2006 în baza căruia s-a început executarea silită în dosarul execuțional nr. 669/2008, aspecte reținute corect de către tribunal.
Veniturile urmăribile constau în imobilul apartament, ce se afla în proprietatea intimaților debitori și la data de 22.09.2008 când a început executarea silită, dată la care a și fost notată în cartea funciară somația emisă de către executorul judecătoresc.
Într-adevăr, ulterior promovării contestației la executare, prin sentința civilă nr. 204 din 15.01.2009 a Judecătoriei Zalăus -a constatat că recurenții și au dobândit de la intimații și apartamentul nr. 5 prin contract sub semnătură privată încheiat la data de 1.11.2004, hotărârea ținând loc de act autentic de vânzare - cumpărare.
Însă, notarea somației în cartea funciară produce efectul opozabilității față de terți de la data înregistrării cererii de notare, astfel că drepturile reale asupra imobilului urmărit, dobândite după notarea somației nu pot fi opuse creditorului urmăritor, concluzie ce se desprinde din cuprinsul art. 25 alin. 1 din Legea nr. 7/1996.
În același sens sunt și dispozițiile art. 497 alin. 4.pr.civ. care prevăd că drepturile reale înscrise după notarea somației de plată în cartea funciară nu vor putea fi opuse creditorului urmăritor, în afară de cazurile expres prevăzute de lege sau de cazul în care creditorul s-a declarat de acord cu acel act ori s-au consemnat sumele necesare acoperii creanțelor.
Astfel, în mod just s-a apreciat de către tribunal că dobândirea de către recurenți a dreptului de proprietatea asupra imobilului litigios ulterior notării somației execuționale în cartea funciară nu produce efecte deoarece nu este opozabilă creditorilor, chiar și în situația în care dobânditorii și-ar fi înscris dreptul în CF.
Sunt nefondate criticile recurenților potrivit cărora în mod greșit s-a apreciat că nu aveau calitatea de proprietari încă de la data de 1.11.2004 când s-a încheiat contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, deoarece hotărârea ce ține loc de act autentic și suplinește consimțământul părților are doar efect constitutiv, producându-și efectele doar pentru viitor.
În mod corect au fost aplicate de către tribunal dispozițiile art. 57 raportate art. 20 alin. 1 și 3 din Legea nr. 7/1996 potrivit cărora actele juridice privind constituirea sau transmiterea unui drept real imobiliar își produc efectele de la data înscrierii în cartea funciară, astfel că la data demarării executării silite, contractul de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată reprezenta doar o promisiune de vânzare-cumpărare, el nefiind încheiat în formă autentică așa cum prevede legea, nefiind opozabil creditorilor.
Atâta timp cât recurenții nu pot invoca în favoarea lor un drept de proprietate asupra imobilului supus executării silite decât ulterior pronunțării sentinței civile nr. 204/2009, actul de vânzare - cumpărare indicat nefiind susceptibil să transfere proprietatea de la data încheierii lui și care să-l facă opozabil terților prin înscrierea în cartea funciară, Curtea apreciază că criticile recurenților din acest punct de vedere sunt nefondate.
Curtea reține că instanța de apel a soluționat litigiul cu respectarea dispozițiilor înscrise în Legea nr. 7/1996 și în art. 399 și urm. pr.civ. hotărârea atacată fiind legală, întrucât a fost pronunțată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale incidente în cauză.
Recurenții au mai invocat sentința civilă nr. 762/2008 pronunțată de Judecătoria Zalău prin care s-a dispus anularea formelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. 56/2007, însă susținerea reclamanților în sensul că a fost anulată astfel și ipotecă constituită pentru garantarea primului împrumut este irelevantă, deoarece în dosarul execuțional nr. 669/2008, intimata nu are calitatea de creditor ipotecar, ci doar chirografar, calitate confirmată de către aceasta prin întâmpinare.
Pentru aceleași motive nu va fi reținut argumentul tribunalului cu privire la notarea ipotecii în CF 4881 Z, întrucât aceasta a fost accesorie primului contract de împrumut ce a format obiectul unei alte executări silite.
Văzând că executarea silită are la bază un titlu executoriu valabil încheiat, și anume contractul de împrumut nr. 1159/3.11.2006 susținerile de fapt din motivele de recurs cu privire la reaua credință a creditoarei și cu privire la faptul că suma de 36.780 lei nu a fost ridicată exced cadrului procesual și nu sunt de natură să justifice criticile aduse deciziei pronunțate în apel, motiv pentru care vor fi respinse.
Recurenții, deși au mai invocat prevederile art. 304 pct. 7 și 8.pr.civ. nu au indicat considerentele care ar fi străine de natura pricinii, ori care ar fi motivele contradictorii pe care se sprijină hotărârea recurată și nici actele greșit interpretate, împrejurare raportat la care, văzând că hotărârea pronunțată de tribunal este motivată în fapt și în drept, motivele nefiind contradictorii ori străine de natura cauzei, iar instanța a interpretat corect actele deduse judecății fără a schimba natura ori înțelesul lor, Curtea constată că în cauză nu sunt incidente motivele de modificare prevăzute de art. 304 pct. 7, 8.pr.civ.
Pentru toate aceste considerente apreciind ca fiind justă soluția instanței de apel prin care s-a schimbat în tot hotărârea primei instanțe, Curtea în temeiul art. 299 și urm. art. 312.proc.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorii și, în cauză nefiind incidente motivele de recurs prev. de art. 304 pct. 7, 8 și 9.proc.civ.
În temeiul art. 274.proc.civ. va obliga pe recurenți să plătească intimatei suma de 1200 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial potrivit chitanței depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorii și împotriva deciziei civile nr. 82 din 16 octombrie 2009 Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numiți recurenți să îi plătească intimatei suma de 1200 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 3 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
--- - --- - -- -
GREFIER
TARȚA
Red.
Dact./11ex.
Președinte:Marta Carmen Vitos Anca Adriana PopJudecători:Marta Carmen Vitos Anca Adriana Pop
