Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 577/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 577
Ședința publică de la 24 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 3: Costinela Sălan
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 14 din 23 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 9692 din 21.11.2006, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul contestator reprezentat de avocat și intimata reprezentată de avocat, lipsind recurentul intimatul
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Avocat, pentru recurentul contestator, arată că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 401 alin. 2 Cod procedură civilă, deoarece partea pe care o reprezintă este proprietarul unei părți a terenului ce face obiectul executării silite pornite la cererea creditoarei, prin această executare, fiindu-i încălcat dreptul de proprietate.
Arată că recurentul a îngrădit o suprafață de teren mai mică decât terenul care îi aparține în realitate, prin actele de executare întocmite de BEJ în cadrul dosarului nr. 381/E/2004, fiindu-i luată o suprafață de teren care îi aparține.
Solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru efectuarea unei expertize tehnice, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru.
Avocat, pentru intimata, arată că executarea nu a putut fi definitivată pe toată suprafața de 3011 mp, pentru că o parte din teren este ocupată de contestator.
Susține că s-a efectuat expertiză de identificare a terenurilor, cu ocazia intabulării.
Pune concluzii de respingere a recursului, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
La data de 11 aprilie 2005, contestatorul chemat în judecată pe intimata, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună suspendarea executării silite și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, contestatorul a arătat că este proprietarul terenului în suprafață de 5000., situat în C, Tarlaua 83, parcela 11, conform titlului de proprietate nr. 193- 14955 din 23 iulie 2003 și că, prin sentința civilă nr. 17076 a Judecătoriei Craiova, rămasă definitivă și irevocabilă, prin decizia civilă nr. 6437/2000 a Curții de Apel Craiova, i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra acestei suprafețe, pârâții și fiind obligați să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul menționat.
A precizat că titlul executoriu în baza căruia s- efectuat executarea, respectiv decizia nr. 2744 din 6 septembrie 2004 Curții de Apel Craiova, a fost hotărârea de partaj bunuri comune dobândite în timpul căsătoriei, că terenul acordat pârâtei se suprapune cu terenul pe care acesta îl deține atât intimata, cât și debitorul, fiind obligați să-i lase terenul în deplină proprietate și liniștită posesie.
Intimata formulat întâmpinare prin care solicitat respingerea contestației cu cheltuieli de judecată, arătând că prin decizia civilă nr. 419/2001 s-a constatat atât dreptul de proprietate pentru cei 5000 situați în Calea, zona "Hanul doctorului", cât și nulitatea absolută contractului de vânzare-cumpărare încheiat între și pentru o suprafață mai mică inclusă în cei 5000
Prin sentința civilă nr. 4686 /6 mai 2005, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 9220/2005, s-a respins contestația la executare formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata .
Împotriva acestei sentințe, contestatorul formulat apel, iar prin decizia civilă nr.1078/2005 a Tribunalului Dolj, s-a admis apelul formulat de contestator,cu desființarea sentinței atacate și trimiterea pentru rejudecare pe fond la Judecătoria Craiova.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimata, solicitând casarea ei ca nelegală cu respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond, susținând că instanța a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale și nu a ținut cont de apărările formulate de intimată.
Prin decizia civilă nr.1940 din 29 mai 2006, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, a fost respins recursul formulat de intimata.
În rejudecare, cauza fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. 10481/C/RJ/2006.
În ședința publică de la 27 iunie 2006 instanța a dispus introducerea în cauză, în calitate de intimat, a debitorului.
La data de 5 septembrie 2006, intimatul formulat întâmpinare, prin care solicitat să se aibă în vedere faptul că suprafața de teren ce face obiectul partajului cu este în realitate de 3172, și nu de 6021., pe cale reconvențională solicitând să se instituie un drept de retenție cu privire la bunurile imobile proprietatea sa existente pe terenul numitei, să se dispună suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare și până la plata despăgubirilor asupra bunurilor imobile aflate pe terenul pârâtei.
Prin sentința civilă nr.9692 din 21 noiembrie 2006, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr.10481/C/2006, a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimații și, fiind anulată ca netimbrată cererea formulată de intimatul împotriva intimatei.
S-a reținut netemeinicia contestației la executare, întrucât contestatorul nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului ce a făcut obiectul executării, situat în tarlaua 89, parcela 10, ci asupra unui teren învecinat de 5000. din tarlaua 89, parcela 11.
S-a mai reținut că, în cursul executării silite pornite de creditoarea în dosarul nr. 381/E/2004 al BEJ, în temeiul Deciziei nr. 2744 din 6 septembrie 2004 a Curții de Apel Craiova, s-a constatat că o parte din terenul ce făcea obiectul acestei executări este ocupat de contestator, însă organul de executare nu luat nici o măsură cu privire la această suprafață, creditoarea solicitând continuarea executării numai pentru terenul ocupat de debitorul.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatorul, apel ce fost anulat ca netimbrat prin decizia civilă nr. 223/9 mai 2007, pronunțată de Tribunalului Dolj, în dosarul nr-.
Prin decizia civilă nr. 1014 din 19 septembrie 2007 Curții de Apel Craiovas -a admis recursul contestatorului împotriva deciziei civile nr. 223 din 9 Mai 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații și, s- casat decizia menționată și s- trimis cauza în rejudecare la Tribunalul Dolj.
S-a reținut că apelantul nu a fost citat cu mențiunea obligației de achitare taxei de timbru la domiciliul indicat.
În rejudecarea apelului, s-au depus la dosar motive de apel prin care s- criticat sentința primei instanțe, învederându-se că în mod greșit s-a reținut că apelantul nu ar fi fost afectat de executarea silită.
Apelantul arătat că terenul acordat intimatei prin hotărârea de partaj bunuri comune se suprapune cu terenul pe care îl deține; că, hotărârea respectivă nu-i este opozabilă; că intimații au fost obligați să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren de 1487. și că aceștia au dobândit de la autoarea suprafața de teren de 3172, reieșită din documentația cadastrală, astfel încât, era imposibil să fie partajată suprafață de teren de 6021.
Prin decizia civilă nr.14 din 23 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a respins apelul declarat de apelantul contestator, în contradictoriu cu intimații pârâți și.
A fost obligat apelantul reclamant la 800 lei cheltuieli de judecată, către intimata pârâtă.
S-a reținut că prin sentința civilă nr. 17076/1997 a Judecătoriei Craiova pârâtul a fost obligat să-i lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren de 1487, celălalt pârât din același dosar, numitul, fiind obligat să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 2272
Titlul executoriu în baza căruia s- declanșat executarea silită în cadrul dosarului de executare nr. 381/E/2004 al BEJ este reprezentat de decizia civilă nr.2744 din 6 septembrie 2004 a Curții de Apel Craiova, prin care s-a realizat un partaj suplimentar de bunuri comune între și, primului fiindu- atribuită suprafața de teren de 3010. iar celei de-a doua 3011.
-, în motivarea în fapt contestației la executare introduse la prima instanță, apelantul a arătat că intimatul i-a lăsat terenul în deplină proprietate și liniștită posesie, sentința în revendicare fiind executată voluntar de către acesta, iar apelantul procedând la îngrădirea terenului.
Această susținere neechivocă a apelantului contestator privind executarea voluntară sentinței civile nr. 17076/1994 de către intimatul, coroborată cu împrejurarea că față de celălalt pârât din același dosar de revendicare imobiliară, apelantul a declanșat executarea silită( procesul-verbal întocmit la 22 martie 2005 în dosarul de executare 194/E/2004-fila 13 dosar Judecătorie ), duce la concluzia că apelantul și- recâștigat posesia asupra terenului cu privire la care dreptul său fost recunoscut prin hotărâre judecătorească irevocabilă, în contradictoriu cu intimatul .
-, susținerile referitoare la starea de fapt făcute de apelant prin actele procedurale scrise - contestația introductivă, motivele de apel -sunt contradictorii și denotă inconsecvența poziției sale procesuale, însă o asemenea împrejurare nu face decât să denote culpa procesuală părții care a declanșat prezentul proces civil.
S-a reținut totodată,că apelantul contestator nu a indicat, în condițiile art. 112, alin.1, pct. 3 pr.civ., ce suprafață de teren consideră că i-a fost încălcată prin executarea silită și care sunt actele sau actul de executare, prin care i-ar fi fost vătămat dreptul său.
Împotriva ambelor hotărâri, în termen legal a declarat recurs contestatorul, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că, în mod greșit instanțele anterioare nu au dispus efectuarea unei expertize de specialitate care să identifice terenul din hotărârea de partaj și terenul din hotărârea judecătorească dată în revendicare, să verifice gradul de suprapunere a celor două terenuri și să concluzioneze cu privire la suprafața de teren din proprietatea sa, ce a fost efectiv executată.
A arătat că aceasta este singura probă prin care se putea lămuri pe deplin situația terenului în litigiu și singur aprobă prin care contestatorul putea să demonstreze că a fost vătămat cu ocazia executării pornită la cererea creditoarei.
A susținut că în speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 401 alin. 2 Cod pr. civilă, contestatorul fiind proprietarul unei părți din terenul ce face obiectul executării silite, în cadrul dosarul de executare nr.381/E/2004 al BEJ.
A învederat că, nu poate să stabilească suprafața de teren ce i-a fost acaparată prin executare și că, tocmai de aceea în cauză se impunea efectuarea unei expertize de specialitate.
A mai arătat că hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se sprijină și că în raport de această situație, dar și în lipsa expertizei topometrice de specialitate, este incontestabil că în speță nu s-a făcut o cercetare pe fond a cauzei, motiv pentru care se impune trimiterea dosarului la instanța de fond, în vederea rejudecării.
A invocat în drept, dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod pr. civilă.
Recursul este fondat.
Examinând lucrările dosarului, Curtea constată că instanțele anterioare nu au făcut o cercetare a fondului cauzei, pronunțând astfel hotărâri afectate de nelegalitate, ce fac imposibil de exercitat controlul judiciar.
În speță, își găsesc incidența dispozițiile art. 312 alin. 5 Teza I Cod pr. civilă, consecința aplicării acestor prevederi legale fiind casarea hotărârilor recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.
Contestatorul a contestat formele de executare silită întocmite în dosarul nr.381/E/2004 al BEJ, susținând că prin punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr.2744/6 septembrie 2004 Curții de APEL CRAIOVA, i-a fost acaparată o suprafață de teren, proprietatea sa.
Pentru dovedirea dreptului său de proprietate, contestatorul s-a prevalat de titlul definitiv de proprietate nr.193 - 14955 din 23 iulie 2003 și sentința civilă nr.17076 din 5 noiembrie 1997, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr.20644/1994, rămasă definitivă și irevocabilă sub aspectul cererii în revendicare prin decizia civilă nr.6437 din 15 iunie 2000, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr.8253/CIV/1999.
Contestația formulată de contestatorul are ca temei legal prevederile art. 401 alin. 2 Cod pr. civilă, acesta fiind terț în raport cu titlul executoriu contestat.
O asemenea contestație reprezintă în realitate o veritabilă acțiune în revendicare terțul contestator, invocând un drept exclusiv de proprietate asupra unei porțiuni din terenul supus executării silite.
Fiind investită cu o astfel de acțiune, instanța de fond trebuia să facă aplicarea dispozițiilor art. 129 alin. 5 Cod pr. civilă și să depună diligențele necesare pentru stabilirea unei situații de fapt conformă cu realitatea, pentru ca ulterior, pe baza acestei situații de fapt să pronunțe o hotărâre legală și temeinică.
În speță, stabilirea unei situații reale de fapt presupunea în mod incontestabil administrarea probei cu o expertiză de specialitate, aceasta fiind singura probă prin care se putea identifica terenul în litigiu.
În condițiile în care atât contestatorul, cât și intimații s-au prevalat de faptul că dețin acte de proprietate pentru o parte din terenul ce a format obiectul executării silite, instanțele aveau obligația să lămurească toate aspectele legate de identificarea porțiunii de teren în litigiu, existența sau inexistența unei suprapuneri de teren și în final, să concluzioneze asupra dreptului de proprietate pretins de contestator.
Neprocedând astfel, instanțele anterioare nu au făcut o cercetare pe fond a litigiului, pronunțând hotărâri afectate de nelegalitate.
Față de considerentele expuse, Curtea constată că recursul declarat de reclamant este fondat și în baza art. 312 alin. 5 raportat la art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, urmează a fi admis.
În vederea respectării triplului grad de jurisdicție, cât și a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, vor fi casate ambele hotărâri, urmând a fi trimisă cauza spre rejudecare la Judecătoria Craiova.
Cu ocazia rejudecării, vor fi administrate probe suplimentare, în principal o expertiză în specialitatea topografie, pentru a fi identificat atât terenul menționat în titlul executoriu al intimatei, cât și terenul înscris în titlul de proprietate al contestatorului ( teren ce a format obiectul sentinței civile nr.17076 din 5 noiembrie 1997 Judecătoriei Craiova ).
După identificarea terenurilor, expertul urmează să stabilească dacă există suprapunere pentru o suprafață de teren, să menționeze care este întinderea acestei suprafețe, precum și dimensiunile și vecinătățile porțiunii suprapuse, întocmindu-se în acest sens și o schiță anexă la raportul de expertiză.
Numai după administrarea acestei probe, deosebit de utilă și concludentă pentru lămurirea situației juridice a terenului în litigiu, instanța de fond va putea să-și formeze propria-i convingere, în raport de care ulterior să pronunțe o hotărâre legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 14 din 23 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 9692 din 21 noiembrie 2006, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații și.
Casează ambele hotărâri și trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Craiova.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.Judec.-
Tehn./4 ex.
02.07.2008
Jud.fond
Jud.apel
Președinte:Oana GhițăJudecători:Oana Ghiță, Maria Cumpănașu, Costinela Sălan
