Contestație la legea electorală. Speță. Decizia 689/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(934/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.689
Ședința publică de 24 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Vlad
JUDECĂTOR 2: Ioana Aurora Herold Petre
JUDECATOR - - -
GREFIER -
***** *****
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de d-na procuror.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul-contestator PARTIDUL, împotriva sentinței civile nr.6 din 22.04.2004, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr.6//2009.
are ca obiect - contestație Lege electorală.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă, avocat, în calitate de reprezentant al recurentului-contestator PARTIDUL, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/24.04.2009, emisă de Baroul București - Cabinet de avocat, pe care o depune la dosar, fiind reprezentant și de secretarul general.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează împrejurarea că s-a atașat dosarul de fond, cu nr.6//2009 al Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă și respectiv 3 cutii (numerotate de la I-III), ce conțin listele alegătorilor, susținători ai candidaților ce fac parte din Partidul, la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2009 (nesigilate).
Avocatul recurentului-contestator Partidul declară că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Avocatul recurentului-contestator Partidul, susținând oral motivele de recurs depuse în scris la dosar solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, anularea sentinței instanței de fond și a deciziei nr.20/13.04.2009 emisă de Biroul Electoral Central, admiterea listelor alegătorilor ce susțin candidații Partidului la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2009.
Consideră că sentința pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă este nelegală și netemeinică, arătând că au depus un număr important de liste cu semnăturile alegătorilor care susțin candidații Partidului, deși instanța nu a avut în vedere această împrejurare și Biroul Electoral Central le-a declarat ca fiind inexistente. De asemenea, s-a contestat faptul că au fost anulate semnături prin alte metode, proceduri și prin alte justificări decât cele din decizia; consideră că nu se poate ataca decât decizia și se poate raporta decât la motivarea acesteia, astfel că orice altă susținere de a anula semnăturile nu se justifică, instanța constatând și acest aspect.
Instanța a constatat existența unui număr de cel puțin 147 de semnături, deși Biroul Electoral Central a negat această împrejurare.
Tribunalul Bucureștia constatat, prin sondaj, că un număr mare de semnături, care au fost declarate ca fiind fotocopii, se regăsesc în original, (aceste liste fiind semnate cu pixul negru și instanța le-a reținut ca fiind fotocopii).
Dacă instanța ar fi luat în considerare propriile constatări privind invalidarea nelegală și neprocedurală a unui număr mare de semnături și ar fi făcut o însumare a acestora, prin raportare la solicitarea contestatorului de a pune în balanță numărul mic de semnături invalide în raport cu cele valide și a ținut cont totodată și de faptul că foarte puține semnături din cele declarate invalide de Biroul Electoral Central s-ar fi dovedit ca dublură a altora, persistând astfel dubiul asupra celorlalte așa-zise copii.
La interpelarea instanței, în sensul că în județul s-a constatat o diferență mare de voturi față de împrejurarea reținută de contestator, avocatul recurentului arată că nu au avut posibilitatea să facă această verificare (întrucât a fost timpul foarte scurt), decât prin sondaj, fiind un număr foarte mare de liste cu semnături.
Avocatul recurentului-contestator arată că s-au prezentat la Biroul Electoral Central și li s-a adus la cunoștință faptul că sunt foarte multe liste cu semnături în fotocopii și nu în original. Biroul Electoral Central a efectuat un referat prin care au găsit alte nereguli care să vină să acopere cele 37.000 de semnături, pe care le anulase formal; decizia emisă de Biroul Electoral Central ar fi trebuit să aibă la bază acel referat și urmează a se observa că ceea ce se menționează în referatul respectiv nu coincide cu decizia dată.
La interpelarea instanței, avocatul recurentului-contestator consideră că au întrunit cele 200 de semnături valide, dar nu au avut posibilitatea să le verifice.
Avocatul recurentului-contestator prezintă o decizie emisă de Biroul Electoral Central, ca practică judiciară din care reiese faptul că se anulează semnăturile care sunt date de persoane minore sau sunt alte nereguli, semnături în fotocopii și nu în original.
Menționează faptul că la momentul depunerii semnăturilor pe listele de susținători ale Partidului la sediul Biroului Electoral Central, li s-a refuzat înmânarea unui proces-verbal de predare-primire al acestora, dar li s-a confirmat primirea acestora prin semnarea listei de candidați a partidului și de către președintele Biroului Electoral Central; au depus aceste liste cu semnături cu respectarea dispozițiilor art.12 alin.1 din Legea nr.33/2007.
La data predării-recepției nu s-a procedat în mod legal la sigilarea listelor și nici a cutiilor în care au fost aduse, fiind astfel depozitate mai multe zile în condiții neconforme, comisia de verificare trecând doar ulterior la verificarea acestora (adică a unor documente asupra cărora nu a avut controlul pe perioada depozitării totodată nefiind recepționate procedural și nici sigilate) pentru ca mai apoi să fie desigilate-verificate în prezența unor reprezentanți legali cum ar fi trebuit; a constatat că au dispărut dosare ale candidaților.
Solicită a se reține situația de fapt menționată în vederea aprecierii că raportul proporționalității între dreptul de a participa la alegeri și îndeplinirea unei condiții formale nu ar mai exista în cazul în care dubiul asupra unui număr de semnături arătate ca fiind copiate pe baza unei aprecieri empirice (fără a exista o tehnică) din totalul celor depuse ar atrage respingerea candidaturilor.
Menționează că nu este în măsură să explice cum au dispărut dosarele candidaților.
Invocă dispozițiile art.38 din Constituție, care prevede clar în condițiile de aderare a României la Uniunea Europeană că cetățenii români au dreptul de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European, coroborat cu art.53 care prevede că exercițiul unor drepturi sau libertăți poate fi restrâns numai prin și numai dacă se impune sau după caz. În art.38 se specifică clar că nu există condiții sau că vor fi puse condiții și consideră că este mai important să participe la alegeri decât a pune în discuție lipsa unor semnături.
Mai mult, există șansa ca datorită dubiului care reiese din contextul deciziei nr.20 a Biroului Electoral Central de respingere a participării acestui partid, la aceste alegeri euro-parlamentare, Partidul European- Europeni (al 4-lea grup parlamentar din Parlamentul European), reprezentant în România de Partidul (membru cu drepturi depline), să fie pus în imposibilitatea de a fi reprezentat la aceste alegeri, contrar prevederilor europene dar și dispozițiilor Constituției României.
La interpelarea instanței, secretarul general al Partidului, prezenta în sala de judecată, arată că acest centralizator aflat la fila 15 dosar le aparține.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca neîntemeiat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică, arătând cu au fost încălcate dispozițiile art.12 al.4 din Legea nr.33/2007.
Avocatul recurentului-contestator, având cuvântul, în replică arată că dispozițiile art.12 din Legea nr.33/2007 nu prevede depunerea în original a dosarelor, deși le-a înregistrat la Tribunalul București; prezintă instanței un dosar cu semnăturile în original.
Curtea reține cauza spre deliberare, urmând a pronunța soluția în ședință publică, astăzi la orele 1400.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față:
Pe rolul Tribunalului București - Secția a IV a Civilă, la data de 21 aprilie 2009, orele 1230, contestatorul Partidul a înregistrat contestația împotriva deciziei nr. 20 din 13 aprilie 2009 emisă de Biroul Electoral Central prin care a respins lista de candidaturi a Partidului motivat de nerespectarea prevederilor art. 1 alin. 2 lit. f din Decizia nr. 2 din 02 martie 2009 Biroului Electoral Central reținându-se incidente și dispozițiile art.12 alin. 4 din Legea nr. 33/2007.
Tribunalul București - Secția a IV a Civilă, prin sentința civilă nr. 6 din 22 aprilie 2009, pronunțată în dosarul nr. 6//2009, a respins ca nefondată contestația.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că:
Prin decizia nr. 20 din 13 aprilie 2009, emisă de Biroul Electoral Central, decizie ce face obiectul prezentei contestații, s-au respins toate candidaturile cuprinse în lista de candidați depusă de Partidul la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2009, motivat de faptul că din numărul de semnături de susținere a candidaților Partidului doar 169.529 pot fi considerate semnături de susținere depuse cu respectarea prevederilor legale, număr care este inferior celui de 200.000 prevăzut de art. 12 alin. 4 din Legea nr. 33/2007.
Potrivit art. 12 alin. 4 din Legea nr. 33/2007 cu modificările și completările ulteriore, pentru a fi înregistrate la Biroul Electoral Central, listele de candidați propuse de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau alianțele electorale trebuie însoțite de o listă cuprinzând cel puțin 200.000 de susținători. Lista susținătorilor se depune într-un singur exemplar.
Prin Decizia nr. 2 din 25 martie 2009, emisă de Biroul Electoral Central, privind documentele pe care trebuie să le depună în vederea admiterii candidaturilor, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și candidații independenți, s-a stabilit la art. 1 alin. 2 lit. f că în vederea admiterii candidaturilor trebuie depus un dosar care să cuprindă și lista cu cel puțin 200.000 de susținători conform modelului stabilit în anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 222/2009, în original.
Analizând înscrisurile comunicate de Biroul Electoral Central, respectiv listele de susținători depuse în original de Partidul, grupate în 3 cutii de carton, numerotate de la la III, tribunalul a apreciat că în mod corect s-au analizat susținerile valabile și cele nevalabile, în număr de 37.171 semnături identificate și care au determinat scăderea numărului de susținători sub limita prevăzută de art. 12 alin. 4 din Legea nr. 33/2007.
Referatul din 13 aprilie 2009, privind analiza dosarului de candidatură depus de Partidul, cuprinde în mod detaliat numărul de semnături validate și cele anulate, referat care a fost aprobat de președintele Biroului Electoral Central.
A mai reținut tribunalul că:
Deși numărul real al semnăturilor de pe listele de susținători este de 206.847 cum se găsește în centralizatorul listei de susținători ai candidaților Partidului (fila 15) și nu 206.700 cum a reținut Biroul Electoral Central, aceasta nu are influență asupra soluției, întrucât, chiar dacă s-ar reține că diferența de 147 reprezintă susțineri valabile, contestatorul nu întrunește pragul prevăzut de lege și nu se poate admite contestația cu consecința admiterii tuturor candidaturilor cuprinse în lista de candidați depusă de Partidul.
În urma verificărilor listelor de susținători, tribunalul a constatat că în listele de susținători prezentate pentru fiecare județ în parte și pentru Municipiul B, sunt identificate liste în fotocopie ale unor originale ale listelor de susținători depuse la dosar, ceea ce demonstrează evidenta intenție a partidului de a multiplica cu nerespectarea dispozițiilor legale numărul de semnături de susținere pentru a se putea atinge pragul legal.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat recurs contestatorul Partidul.
Prin motivele de recurs se arată că hotărârea este netemeinică și nelegală întrucât:
- Instanța, deși a constatat cel puțin parțial, temeinicia criticilor formulate, respectiv că:
- au fost depuse un număr important de semnături pe care comisia Biroului Electoral Central le-a declarat inexistente (un număr de 147 de semnături);
- au fost anulate un număr important de semnături pe criterii ce nu au fost trecute în cadrul motivării deciziei Biroului Electoral Central atacate;
- au fost identificate prin sondaj un număr semnificativ de semnături anulate ca fiind fotocopii, cu toate că erau originale, cu toate acestea, nu a modificate măcar parțial decizia Biroului Electoral Central atacată.
- În cazul în care instanța ar fi luat în considerare măcar propriile constatări privind invalidarea nelegală și neprocedurală a unui număr important de semnături, ar fi putut să facă o însumare a acestora și o apreciere privind solicitarea recurentului-contestator de a pune în balanță numărul mic de semnături invalide în raport cu cele valide, ținând cont totodată și de faptul că foarte puține semnături din cele declarate invalide de Biroul Electoral Central au putut fi dovedite ca dublură a altora, persistând astfel dubiul asupra celorlalte așa-zise copii.
- De asemenea, instanța nu ia în considerare faptul că procedura de predare-primire, păstrare, sigilare-desigilare nu a existat, astfel nimeni nu poate să garanteze în mod legal inviolabilitatea actelor depuse de către recurentul - contestator.
Astfel, susține recurentul, în mod fals s-a reținut de către Biroul Electoral Central, prin decizia atacată, că nu s-au respectat dispozițiile art. 12 alin. 4 din Legea nr. 33/2007, în sensul în care Biroul Electoral Central susține că Partidul a depus 206.770 semnături pe liste de susținători din care s-au identificat un număr 37.171 semnături ca fiind copii făcute pe un copiator color și prin urmare doar un număr de 169.529 semnături de susținere pot fi considerate conforme cu prevederile legale, fiind anulate cele ce se pretind a fi făcute pe liste copiate color.
În realitate, Partidul a procedat legal, conform art. 12 alin. 1 din Legea nr. 33/2007 și a depus pe data de 08 aprilie 2009, la sediul Biroului Electoral Central, un număr de 206.847 semnături pe liste de susținători și nu un număr de 206.700, așa cum în mod fals se pretinde; că în același timp s-a depus și OPIS-ul centralizator cu suma totală a semnăturilor, respectiv 206.847, deci un număr important mai mare față de cel menționat prin decizia atacată (206.700).
Recurentul - contestator mai arată că la momentul depunerii semnăturilor pe listele de susținători ale Partidului la sediul Biroului Electoral Central, i s-a refuzat întocmirea unui proces - verbal de predare - primire al acestora, fiindu-i confirmată primirea prin semnarea listei de candidați a partidului de către președintele Biroului Electoral Central.
Întrucât la data predării-recepției nu s-a procedat în mod legal la sigilarea listelor și nici a cutiilor în care au fost aduse, fiind astfel depozitate mai multe zile în condiții neconforme, comisia de verificare trecând doar ulterior la verificarea acestora (adică a unor documente asupra cărora nu a avut controlul pe perioada depozitării, totodată nefiind recepționate procedural și nici măcar sigilate), ar duce la concluzia că nimeni nu poate să garanteze insolvabilitatea actelor depuse.
- Biroul Electoral Central nu justifică în nici un fel aserțiunea că listele cu cele 37.171 semnături au fost cuprinse în copie și nu în original, bazându-se doar pe elemente empirice neavând la bază nici un element științific.
Caracterul subiectiv al motivării reținute în Decizia nr. 20 din 13 aprilie 2009 Biroului Electoral Central, este, evident, în condițiile în care nu se precizează cum s-a stabilit dacă cele 37.171 semnături pe liste sunt copii sau originale, ținând cont că cei care au verificat nu au calificarea tehnică în domeniu.
- Pe de altă parte, Legea specială nr. 33/2007, revizuită și completată, care reglementează această materie, nu prevede în dispozițiile sale ca semnăturile să fie depuse în original. Orice modificare a art. 12 alin. 4 din Legea nr. 33/2007, nu poate fi decât ilegală/abuzivă și, prin urmare, neaplicabilă, atâta timp cât este făcută prin norme care nu au putere de lege (inferioare legii).
- Față de dispozițiile art. 53 și 38 din Constituția României, se impune ca: instanța să apere dreptul recurentului de a participa la aceste alegeri, ținând cont că, în raport cu acest drept, dubiul (sau chiar incertitudinea) asupra nelegalității unui număr relativ mic de semnături devine excesiv, cu consecința afectării totale a dreptului, ceea ce ar crea un prejudiciu mai mare și de neînlăturat, în raport de prejudiciul eventual rezultat din încălcarea deciziei nr. 2 Biroului Electoral Central și a dispozițiilor legale privind existența numărului de semnături.
Mai mult, exista șansa ca datorită dubiului care reiese din contextul deciziei nr. 20 Biroului Electoral Central de respingere a participării recurentului-contestator (motivat de aprecieri subiective), la aceste alegeri euro-parlamentare, Partidul European - Europeni (al 4-lea grup parlamentar din Parlamentul European), reprezentat în România de Partidul (membru cu drepturi depline),să fie pus în imposibilitatea de a fi reprezentat la aceste alegeri, contrar prevederilor europene, dar și dispozițiilor Constituției României care dau dreptul cetățenilor țărilor Uniunii Europene de a fi aleși în forul de conducere al acesteia fără îngrădiri și aplicări discriminatorii între partidele politice din România, dar și indirect între grupurile politice din Parlamentul European.
În finalul motivelor de recurs se arată că în Biroul Electoral Central nu este reprezentat nici un partid politic care nu are membrii în Parlamentul European, motivat de art. 14 alin. 4 din Ordonanța nr. 11/2009, astfel încât se urmărește interesul subiectiv al partidelor politice cu membrii în Parlamentul European, iar partidele care nu au reprezentanți, dar au depus lista de candidați, să fie lipsite de posibilitatea de a-și exprima măcar opiniile în cadrul Biroului Electoral Central.
În consecință, recurentul - contestator solicită să se constatate că Decizia nr. 20 Biroului Electoral Central, este netemeinică, nefondată și nesusținută, având în vedere că Partidul a depus, în termen legal, un număr de 206.847 semnături în original, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. 1 și 4 din Legea nr. 33/2007 și, prin urmare, admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței civile atacate și, pe fond, admiterea tuturor candidaturilor cuprinse în lista de candidați depusă de Partidul.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 37, art. 38 și art. 53 din Constituția României, art. 12 și următoarele din Legea nr. 33/2007.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, potrivit art. 3041Cod de procedură civilă, Curtea apreciază prezentul recurs ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Legea nr. 33/2007, pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European stabilește cadrul juridic general pentru organizarea și desfășurarea alegerii membrilor din România în Parlamentul European.
Procedura depunerii listelor de candidați și a documentelor anexate, dar și a listei de susțineri, precum și primirea acestora de către Biroul Electoral Central este reglementată expres în art. 12 din Lege.
Din analiza acestor dispoziții legale, rezultă că președintele Biroului Electoral Central este obligat să certifice prin semnătură și aplicarea ștampilei pe două exemplare ale listei de candidați și ale declarațiilor de acceptare a candidaturilor (alin. 7).
Prin urmare nu este obligatorie certificarea de către președintele Biroului Electoral Central, sau de un reprezentant al acestuia, a listelor de susținători și cu atât mai mult întocmirea unui proces - verbal de predare - primire, sau sigilarea listelor și cutiilor în care au fost aduse.
Aceste obligații - de sigilare și numerotare a listelor incumbau recurentului - petent, art. 122alin. 2 teza a II-a stipulând că "în finalul listei, persoana care a întocmit-o este obligată să facă declarație pe proprie răspundere, prin care să ateste veridicitatea semnăturilor".
De altfel din examinarea numărului de semnături depuse, defalcat pe fiecare județ se constată că numărul indicat de recurenți ca fiind aferent fiecărui județ coincide cu cel reținut de Biroul Electoral Central, mai puțin în trei situații respectiv în cazul Municipiului B - în minus reținut de Biroul Electoral Central, în cazul județului I - în plus reținut de Biroul Electoral Central, în cazul județul A - unde Biroul Electoral Central nu a reținut nimic la declarație, dar în care au fost validate un număr mai mare de semnături, astfel că nu prezintă nici o relevanță susținerea nesigilării acestor documente, în condițiile în care datele sunt identice.
Criteriile de eligibilitate sunt stabilite în concret în art. 5, art. 12, art. 121din lege.
Astfel, în cadrul art. 12 din lege, se prevede că în ceea ce privește partidele politice, alianțele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, legal constituite, alianțele electorale, listele de candidați trebuie să fie însoțite de o listă cuprinzând cel puțin 200.000 de semnături. Această listă de susținători se depune într-un singur exemplar.
Potrivit art. 122din lege, "Lista susținătorilor constituie un act public, sub sancțiunea prevăzută deart. 292din Codul penal. În finalul listei, persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declarație pe propria răspundere, prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susținătorilor. Modelul listei susținătorilor și cel al declarației pe propria răspundere sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului".
Modelul acestor liste este stabilit prin anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 222/2009.
Or, având în vedere conținutul legal al listei, în care o rubrică distinctă este cea asemnăturilorsusținătorului, având în vedere obligația legală a depunerii listei într-unsingur exemplar,având în vedere caracterul deact public sancționabil conform art. 292 Cod penal (fals în declarații),ca și din coroborarea acestor elemente cu prevederile art. 121alin. 1 din lege, care stipulează paralel, posibilitatea de a candida independent, a cetățeanului ce este susținut de cel puțin 100.000 alegători, Curtea constată pe de o parte, faptul obligativității prezentării listei de susținători în original, la momentul înregistrării candidaturii, numai astfel putându-se atesta în mod incontestabil, prin semnătură, susținerea din partea unei persoane cu drept de vot, și întrucât numai un înscris original poate constitui act public, sub sancțiunea prevăzută de art. 292 Cod penal. Pe de altă parte, în baza acelorași elemente, Curtea constată caracterul de condiție de fond, al cerinței existenței unui număr de minim 200.000 de susținători, pentru listele de candidați ale partidelor politice, cerință a cărei nerespectare, ca urmare a caracterului său de condiție de fond, esențială, determină nevalabilitatea candidaturilor propuse, cu consecința respingerii lor.
Prin prisma acestor considerente, Curtea constată faptul că într-adevăr, obligația depunerii listei de susținători în original și nu în copie, incumba recurentului - contestator, în baza dispozițiilor legale însăși, anterior precizate, potrivit metodelor de interpretare logică, sistematică, teleologică amintite, dar și gramaticală a textelor legale enunțate, texte ale căror interpretare și aplicare corecte și unitare s-au realizat de Biroul Electoral Central, prin Decizia nr.2 din 25 martie 2009 sa, privind documentele pe care trebuie să le depună în vederea admiterii candidaturilor, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și candidații independenți. Această decizie a fost elaborată în baza prerogativei legale expres conferite în acest sens, Biroului Electoral Central, prin art. 141alin. 1 și 5 din Legea nr. 33/2007"(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuții:
a) asigură aplicarea și interpretarea unitară a dispozițiilor prezentei legi; asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei cuprinzând denumirea și semnele electorale ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale legal constituite, care au dreptul să participe la alegeri;
b) constată îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi;-
(5) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii și hotărâri. Hotărârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea unitară a prezentei legi și sunt general obligatorii. Deciziile Biroului Electoral Central se dau pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi, precum și în soluționarea întâmpinărilor și contestațiilor care sunt de competența sa. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală. Deciziile se aduc la cunoștință prin afișare și prin orice mijloc de publicitate, iar hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea".
Într-adevăr, prin art. 1 alin. 2 lit. f din Decizia nr.2 din 25 martie 2009, Biroului Electoral Central, emisă anterior începerii depunerii candidaturilor, se confirmă obligația depunerii listei de susținători în original.
Pentru considerentele enunțate, nu se poate invoca în mod întemeiat, faptul că obligația de a depune toate listele în original, nu era o obligație legală, ci derivând dintr-o decizie a Biroului Electoral Central, astfel încât recurentul nu ar putea fi sancționat pentru nerespectarea acestei obligații.
În consecință, în mod corect, atât Biroul Electoral Central, cât și tribunalul au considerat nevalabile invocatele semnături de susținere existente în copiile xerox depuse printre listele originale, cu consecința firească a diminuării numărului de susțineri, declarat de contestatorul recurent.
Mai mult, Curtea, verificând prin sondaj mapele de susținători a constat că în fiecare dintre acesta (cu excepția județului C și T) aceleași liste originale se regăseau în copie la un interval de câteva pagini.
Exemplu:
- Județul Aceeași lista de susținători de la la se află atât la fila 80 cât și la fila 88, dar întocmite de alte persoane ( și ).
- Județul Aceeași listă de susținători (15) începând cu până la se află la filele 14, 56 și 77, la fel lista de la filele 67 și 68 se regăsește și la filele 78 și 79.
- Județul Lista întocmită de, ce cuprinde 15 susținători, începând cu și până la este în original la fila 2 și în copie la filele 3, 14 și 4.
- Județul Lista de susținători întocmită de ce cuprinde un număr de 15 susținători începând cu - se află la fila 4, în original și la fila 51 în copie.
Lista de susținători întocmită de, ce cuprinde un număr de 15 susținători - începând cu până la se află în original pag. 8, iar în copie la pag. 52.
- Județul Lista de susținători întocmită de, ce cuprinde un număr de 15 susținători începând cu G până la se află în original la fila 3 și în copie la fila 16.
- Județul Lista întocmită de, cu un număr de 15 susținători, începând cu și până la se află în original la fila 9 și în copie la fila 24.
- Județul Lista întocmită de, cu un număr de 15 susținători, începând cu, până la se află în original la fila 10 și în copie la fila 135.
- Județul Lista întocmită de, cuprinzând 15 susținători, începând cu și până la se află în original al fila 2 și în copie la fila 7.
- Județul C Lista întocmită de, cu un număr de 15 susținători, începând cu G și până la se află în original la fila 8 și în copie la fila 15.
- Județul Lista de alegători întocmită de (15), începând cu până la se află la filele 63, 70 și 75; idem lista începând cu - se regăsește atât la fila 71 cât și la fila 76.
- Județul Lista întocmită de, care cuprinde 15 susținători, începând cu susținătorii până la se află la fila 1 din volum, în original și în copie la fila 16.
Lista întocmită de aceeași persoană care cuprinde 15 susținători începând cu până la se găsește în original la pagina 13 și în copie la pagina 14.
- Județul Lista de 15 susținători întocmită de, începând uap ână la se află la fila 1 în original și în copie la fila 18.
Lista de 15 susținători, întocmită de G, începând cu până la se află la fila 14 în original și în copie la fila 10.
au fost descoperite chiar și la județul Aici nu mai sunt copii, dar, aceeași persoană identificată cu aceeași dată de naștere și adresă apare de mai multe ori, diferența fiind dată de exemplu: născut la 17 august 1957, cu domiciliul în- apare identificat o dată cu eliberat de poliția T sub nr. - și a doua oară cu nr. -, născută la 05 ianuarie 1977 cu domiciliul în- apare identificată cu seria nr. -, născută la 09 ianuarie 1977 cu domiciliul în- apare identificată cu seria nr. -, născută la 15 aprilie 1950 cu domiciliul în- apare identificată cu seria nr. - și născută la 15 aprilie 1950 cu domiciliul în- apare identificată cu seria nr. -.
Nu este nevoie de cunoștințe speciale pentru a constat că aceeași listă de susținători, apare în aceeași mapă atât în original cât și în una sau mai multe copii, întrucât verificând prin sondaj listele de susținători aferente fiecărui județ, Curtea a constatat că acestea sunt identice, cuprinzând aceleași persoane cu aceleași date și în aceeași ordine înscrisă pe listă, iar în unele cazuri a fost modificată doar data de întocmire a listei, deși lista în sine era aceeași.
De asemenea, coroborând art. 12 alin. 4, art. 122din lege cu prevederile art. 5 alin. 5, 6 din lege: "Cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua de referință inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European. Nu au drept de vot debilii și alienații mintal puși sub interdicție și persoanele care, în ziua de referință, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale", care reprezintă o transpunere a prevederilor constituționale ale art.36 din actul normativ fundamental român, rezultă în mod evident că o altă condiție de fond a candidaturilor propuse, este aceea ca cele minim 200.000 susțineri să fi fost realizate de persoane cu drept de vot în ziua de referință, a alegerilor, adică de persoane care la data alegerilor, 07 iunie 2009, inclusiv, să împlinească sau să fi împlinit deja, 18 ani.
Această condiție de fond, esențială, prevăzută și constituțional, este destinată scopului prioritar, al realizării unor alegeri libere, prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, doar o persoană cu discernământ deplin format, putând să-și aleagă reprezentanții în corpul legislativ, alegerea impunând o evidentă maturitate a persoanei alegător. Nerespectarea acestei condiții este de natură să atragă nevalabilitatea susținerii exprimate astfel.
În speță, din verificări se constată că această condiție de fond nu a fost îndeplinită (D - fila 6, poziția 6 - lista întocmită de C, născură la 15 aprilie 1994, C - fila 18, poziția 4 -, născut șa 30 august 1981, fila 19, poziția 1 -, născută la 08 aprilie 2009).
Toate aceste aspecte conduc la concluzia că soluția de respingere a contestației este temeinică și legală.
Chiar dacă numărul de semnături de pe listele de susținători reținut de Biroul Electoral Central este mai mic decât cel consemnat în centralizatorul întocmit de Partidul, aceasta nu este de natură să conducă la admiterea recursului și în consecință a contestației, întrucât, așa cum a reținut în mod corect tribunalul, această diferență de 147 semnături, nu este suficientă pentru a se atinge pragul prevăzut de lege, în condițiile în care necesarul de susțineri nevalide reținute de către Biroul Electoral Central este de 37.171 de semnături.
Cu acești 147 de susținători, numărul total al susținerilor ar fi de 169.276, cu mult sub pragul de 200.000, impus de art. 12 alin. 4, din Legea nr. 33/2007, prag care nu reprezintă o limitare neproporțională a dreptului la eligibilitate, prin raportare la scopul urmărit prin instituirea sa. Dimpotrivă, dacă am aprecia că acest număr total de susțineri valabile (169.276), inferior pragului minim legal, ar fi suficient, atunci cu siguranță, am afecta unul din cele trei drepturi fundamentale proclamate în art. 21 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, respectiv dreptul fiecărei persoane de a accede în condiții de egalitate, la funcțiile publice din țara sa, aducând în acest mod, atingere și principiului egalității de tratament, a tuturor cetățenilor în exercițiul dreptului de a se prezenta în calitate de candidați în alegeri. Într-adevăr, se poate ca, dacă ar fi apreciat sau știut că un număr total de circa 169.276 susțineri ar fi fost considerat suficient, atunci și alte partide sau organizații ale minorităților sau alianțe politice sau electorale, care nu au reușit să 200.000 susțineri, ci doar 169.276, să își fi depus candidaturile, fapt care însă, nu s-a întâmplat, pentru că toate aceste asociații au plecat de la premisa că numărul minim de susțineri, trebuie să fie 200.000 și nu unul mai mic.
Pe de altă parte, Curtea reține că nu era obligația Tribunului să numere în totalitate semnăturile valide pentru a verifica dacă este îndeplinit pragul de 200.000 de susțineri, instanța având doar obligația de a verifica prin sondaj dacă concluziile reținute de Biroul Electoral Central în hotărârea contestată corespund sau nu realității.
Având în vedere că suntem în soluționarea contestației formulate de petent și a recursului aceleiași părți, dispozițiile art. 1169 Cod civil, privind sarcina probei rămân de deplin aplicabile.
Și ca atare acesta (contestatorul - recurent) avea obligația să dovedească că din cele 37.171 de semnături invalide un anumit număr precizat expres ar fi valid și pe cale de consecință, respectă dispozițiile art. 12 alin. 4 din lege.
Or, instanța de recurs a constat că recurentul nici măcar nu a fost în măsură să precizeze ce număr de semnături ar fi valid din cele nevalidate de Biroul Electoral Central.
În concluzie, Curtea apreciază că hotărârea Biroului Electoral Central corespunde realității, întrucât nu a fost făcută dovada contrară privind validarea acestor semnături.
De asemenea, faptul că în motivarea deciziei nu au fost trecute și alte criterii ce au fost avute în vedere la invalidarea semnăturilor respectiv starea de minoritate, lipsa datelor de identificare, nu constituie un motiv de nelegalitate al acesteia, în considerente reținându-se un număr total de 169.129 semnături valabile și 37.171 semnături invalide, acestea din urmă cuprinzând atât semnăturile identificate ca fiind copii, cât și restul neregularităților constatate.
Nici argumentul recurentului, în sensul că, în cauză ar trebui să se aplice principiul"in dubio pro reo", nu este întemeiat, deoarece dubiul ar fi existat dacă nu ar fi existat listele de susținători la dosar.
Nici susținerea recurentului în sensul că i s-au încălcat drepturile prevăzute de art. 37, 38 și 53 din Constituția României nu este întemeiată, întrucât, drepturile subiective care exprimă conținutul "dreptului la alegeri libere", nu sunt absolute, ele putând face obiectul unor limitări care nu trebuie însă să fie de natură a le atinge însăși substanța lor, substanță dată de necesitatea asigurării "liberei exprimări a opiniei poporului în alegerea corpului legislativ".
Or, din acest punct de vedere, s-a arătat deseori, că un sistem electoral care fixează un prag privitor spre exemplu, la numărul semnăturilor necesare pentru prezentarea unei candidaturi, nu va fi considerat ca instituind limitări de natură a depăși marja de apreciere recunoscută statelor în materie, chiar dacă ar fi vorba și despre un prag relativ ridicat, întrucât scopul urmărit prin instituirea acestui prag legal, este chiar asigurarea liberei exprimări a opiniei poporului în alegerea corpului legislativ, curentele de opinie ale populației țării, în cazul partidelor politice, fiind prezumate de legiuitor, în cauza pendinte, prin art. 12 alin. 4 din Legea nr. 33/2007, ca emanând de la cel puțin 200.000 persoane.
Totodată, faptul că din Biroul Electoral Central nu face parte și câte un reprezentant din partea fiecărui partid care participă la alegeri, dar care în prezent nu are reprezentant în Parlamentul European, nu este de natură să conducă la concluzia că se urmărește în vreun fel ca aceste partide să fie dezavantajate, mai ales că nu au fost făcute dovezi în sensul dezavantajării acestor partide. A verifica dacă sunt sau nu respectate toate dispozițiile legale cu privire la partidele care depun liste de candidați constituie una dintre atribuțiile Biroului Electoral Central, conform art. 14 alin. 1 și 5 din Legea nr. 33/2007.
În speță, respingerea candidaturilor cuprinse în lista de candidați a Partidului s-a datorat nu acestui aspect, ci modului ilicit în care s-a procedat pentru a se asigura aparența existenței numărului minim de susținători, legal cerut pentru admiterea candidaturilor, modalități incompatibile cu exercitarea dreptului la eligibilitate.
Față de cele reținute, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod de procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul - contestator PARTIDUL, împotriva sentinței civile nr.6/22.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă, în dosarul nr.6//2009.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
ia
Red.
Dact. /
2 ex.12.05.2009
- Secția a IV-a Civ. -
Președinte:Elena VladJudecători:Elena Vlad, Ioana Aurora Herold Petre
