Declararea judecătorească a morții. Decizia 92/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 92/
Ședința publică din 23 Ianuarie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Cu participarea d-nei. procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TÂRGU MUREȘ.
Pe rol judecare recursului declarat de reclamanta I, cu domiciliul ales în M C,-,.B,.2, județul H, la familia, împotriva deciziei civile nr.174 din 25 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei constatându-se că recursul este declarat și motivat în termen legal, este timbrat cu suma de 4,00 lei taxă judiciară de timbru( chitanța de la fila 9 dosar) și cu 0,15 lei timbru judiciar (anulat la dosar fila 4), în baza prevederilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă, s-a cerut judecarea în lipsă.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei civile atacate ca fiind legală și temeinică. Învederează faptul că prin cererea de recurs s-a invocat cazul de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, care nu este incident în cauză, iar cu privire la tardivitatea apelului nu s-a dovedit împrejurarea din cauza cărora reclamanta ar fi fost în imposibilitate de a depune în termen cererea de apel.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată sub nr.703/258 la data de 29.03.2007, reclamanta Ias olicitat declararea morții pârâtului.
Prin sentința civil,ă nr.928 din 07.06.2007 a Judecătoriei Miercurea Ciuc, s-a respins cererea formulată de reclamantă, prin care solicita declararea morții numitului, născut la data de 19.03.1948, în localitatea, jud.M, cu ultimul domiciliu în mun.M,-,.B,.1, jud.H, ca inadmisibilă.
În esență, prima instanță a reținut că în speță, nu sunt incidente dispozițiile privitoare la declararea morții, reglementat de Decretul nr.31/1954, deoarece este clar stabilit că pârâtul este mort, certitudinea morții rezultând din întregul probator administrat în cauză, inclusiv certificatele medicale de deces, eliberate de Republica Ucraina.
Prin decizia civilă nr.174 din 25.10.2007 a Tribunalului Harghitas -a respins cererea de repunere în termenul de apel, formulată apelanta I; a admis excepția tardivității formulării apelului, pusă în discuție, din oficiu, de către instanță, și în consecință:
A respins apelul formulat de apelantă, în contradictoriu cu intimatul, împotriva sentinței civile nr.928/07.06.2007 pronunțată de Judecătoria Miercurea Ciuc, în dosarul nr-.
În considerentele hotărârii s-a arătat că apelul a fost înregistrat peste termenul prevăzut de art.284 alin.1 Cod pr.civilă.
Iar potrivit art.103 Cod pr.civilă în cazul cererii de repunere în termen, actul de procedură trebuie îndeplinit în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, termen în care trebuie arătate și motivele împiedicării ceea ce s-a făcut abia la data de 11.10.2007, când reclamanta era deja decăzută din dreptul de aom ai face.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal reclamanta I, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârilor atacate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept, s-au invocat disp.art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
În ceea ce privește apelul declarat peste termen și nemotivarea acestuia în cererea de apel reclamanta a arătat că în fața instanței de fond a fost reprezentată, prin apărător ales, iar hotărârea i-a fost comunicată la data de 05.07.2007, la domiciliul ei din M C, dată la care era plecată în străinătate, la lucru.
În luna august 2007 s-a întors în țară, pe data de 01.08.2007 iar la data de 02.08.-2007 verificat la arhiva Judecătoriei Miercurea Ciuc de ce nu i s-a comunicat hotărârea. I s-a spus că hotărârea i-a fost comunicată cu mențiunea că a fost afișată, hotărâre pe care nu a găsit-
Se invocă nulitatea absolută a sentinței civile nr.928 din 07.06.2007 a Judecătoriei Miercurea Ciuc, deoarece această hotărâre nu a fost comunicată și cu, așa se prevede în art.38 din Decretul nr.32/1954.
La data de 03.08.2007, deci în termenul de 15 zile de la data luării la cunoștință despre hotărârea pronunțată de către instanța de fond, a încheiat contract de asistență juridică cu același apărător ales, care a declarat apel împotriva hotărârii.
Motivele împiedicării nedeclarării apelului în termen, au fost expuse în data de 11.10.2007, deoarece conform art.287 alin.1 pct.3 și art.287 pct.2 Cod pr.civilă, aceste cerințe pot fi îndeplinite până cel târziu la prima zi de înfățișare.
Prima zi de înfățișare a fost data de 25.10.2007, întrucât la termenul de judecată din data de 11.10.2007 procurorul, a cărui prezență este obligatorie, nu a participat la ședința de judecată.
La data de 11.10.2007 a formulat și cereri în cauză, printre care, admiterea probei testimoniale cu un martor pentru a putea dovedit că în tot cursul anului, mai puțin în luna august, este plecată din țară. De asemenea, reclamanta nu a știut că se lucrează și în timpul vacanței judecătorești.
În ceea ce privește fondul cauzei, s-a arătat că organele administrative de la locul de naștere a decedatului din comuna, nu pot elibera certificatul de deces, pentru că decesul se înregistrează la locul unde s-a produs, în drept, acest act ar trebui eliberat de organele de stare civilă din localitatea din Republica Ucraina, ori, acestea nu pot elibera un astfel act, pentru cetățenii străini.
Nu se cunosc împrejurările în care pârâtul a decedat.
Adresa prin care i se aduce la cunoștință că eliberarea actului de deces nu este posibilă decât printr-o hotărâre judecătorească, provine de la MAI.
Din toate aceste împrejurări rezultă că instanța, a interpretat greșit prev.art.16 din Decretul nr.31/1954.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, și din oficiu, în limitele prev.de art.306 alin.2 Cod pr.civilă, instanța constată că recursul declarat este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.103 Cod pr.civilă neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură, în termenul legal, atrage decăderea afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
În acest din urmă caz, actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării, în același termen vor fi arătate și motivele împiedicării.
Aceste prevederi reglementează instituția decăderii și instituția repunerii în termen.
Conform acestui text de lege partea interesată trebuie ca în termen de 15 zile de la data încetării împiedicării să introducă atât calea de atac cât și cererea de repunere în termen.
În speța de față, hotărârea primei instanțe a fost comunicată reclamantei la 05.07.2007.
În data de 03.08.2007, reclamanta a introdus apelul peste termen, fără a solicita prin acel act procedural repunerea în termenul de apel și fără a face vreo referire la cauzele împiedicării.
Doar prin cererea de amânare depusă la dosarul de apel în data de 19.09.2007 (10), reprezentanta reclamantei a solicitat și admiterea probei cu un martor pentru a face dovada declarării apelului în termen.
Ulterior, în ședința publică din 20.- (20) și prin precizările depuse în fața instanței de apel din 24.10.2007 (24) reclamanta, prin reprezentant a arătat că dorește să dovedească faptul că a fost plecată din țară în perioada când i s-a comunicat hotărârea.
Chiar dacă s-ar presupune că apelul a fost declarat în prima zi după ce împiedicarea a încetat - 03.08.2007 - din cele arătate rezultă fără dubiu, că cererea de repunere în termen din 19.09.2007 a fost formulată peste termenul de 15 zile de la data încetării împiedicării, deci tardiv.
În această situație, instanța de apel în mod întemeiat a respins cererea de repunere în termenul de apel.
Prevederile art.287 alin.1 pct.3 și alin.2 nu reglementează instituția repunerii în termen, ci termenul depunerii motivelor de fapt și de drept, a apelului.
Necomunicarea hotărârii cu numitul nu produce nicio vătămare reclamantei și acest aspect poate fi invocat doar de partea față de care s-a săvârșit neregularitatea.
Prin urmare, apelul a fost declarat peste termenul legal de 15 zile prev.de art.284 Cod pr.civilă, termen care are caracter imperativ și se sancționează cu decăderea.
Astfel, instanța de apel, în mod corect a respins apelul declarat ca tardiv introdus.
Acestea având prioritate, aspectele legate de fondul cauzei nu se mai impun a fi analizate.
Văzând că nu este incident vreun motiv de casare sau modificare prev.de art.304 Cod pr.civilă, instanța, în baza art.312 Cod pr.civilă, urmează să respingă recursul declarat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta I, cu domiciliul ales în M C,-,.B,.2, județul H, la familia, împotriva deciziei civile nr.174 din 25 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 Ianuarie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.Sz.
Tehnored.CC/2 exp.
12.02.2008
Jd.fd.
Jd.tr. Sz.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
