Desene și modele industriale. Decizia 186/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.186
Ședința publică din data de: 12.11.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ileana Ruxandra Dănăilă
JUDECĂTOR 2: Georgeta Stegaru
GREFIER -- -
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelantul reclamant împotriva sentinței civile nr. 800/26.05.2009 pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul pârât SC SA prin avocat care depune împuternicirea avocațială nr.-/11.11.2009, lipsind apelantul reclamant.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, care învederează Curții că la fila 3 din dosar se află dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei și timbru judiciar de 0,30 lei. Totodată se arată că cererea de apel nu este motivată.
Reprezentantul intimatei pârâte SC SA învederează Curții că nu mai sunt alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cererii de apel.
Reprezentantul intimatei pârâte SC SA solicită respingerea apelului ca nefondat, cu motivarea că în mod corect a fost anulată acțiunea ca insuficient timbrată. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra apelului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă la data de 06.01.2009, precizată ulterior, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SA, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să interzică pârâtei fabricarea, comercializarea, reproducerea și folosirea spre vânzare a desenului industrial model 2 reprezentând balustrade de protecție pietonală pentru care s-a constituit la OSIM depozitul național reglementar nr.-/21.06.2006 și s-a eliberat certificatul de înregistrare cu același număr în favoarea reclamantului, precum și obligarea pârâtei la repararea prejudiciului patrimonial în sensul remiterii încasărilor realizate prin actele ilicite al căror cuantum va fi indicat ulterior, și a prejudiciului nepatrimonial - daune morale - prin plata sumei de 200.000 lei.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile Legii nr.129/1992 republicată.
Prin sentința civilă nr.800/26.05.2009, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis excepția insuficientei timbrări și a anulat cererea de chemare în judecată ca insuficient timbrată.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că acțiunea reclamantului are ca obiect două capete de cerere, primul în "obligația de a nu face", iar al doilea are ca obiect pretenția reclamantului de a i se plăti suma de 200.000 lei cu titlu de daune morale fără a se face dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar și pentru cel de-al doilea capăt de cerere la valoarea prevăzută de Legea nr. 146/1997, art.2 alin.1 lit.
Tribunalul a reținut și dispozițiile art.14 și art.20 din Legea nr. 146/1997 modificată și completată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a IX-a Civilă și pentru Cauze privind Proprietatea Intelectuală la data de 31.08.2009 sub nr-.
Cererea de apel, legal timbrată, nu a fost motivată în fapt și în drept.
În apel nu au fost administrate probe.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate în conformitate cu prevederile art.292 alin.2 Cod Proc.Civ. curtea constată că apelul este fondat.
Potrivit dispozițiilor art.14 din Legea nr. 146/1997, evocate de însăși prima instanță, " Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel."
Prin urmare, în cazul în care reclamantul a învestit instanța cu mai multe pretenții concrete cu finalitate diferită (de regulă, izvorâte din același raport juridic dedus judecății), fiecare dintre acestea are un regim juridic distinct sub aspectul obligației de timbraj, respectiv taxa de timbru va fi datorată distinct în funcție de obiectul pretenției (după caz, conform regulilor stabilite de art.2 și următoarele din lege).
În speță textul citat este aplicabil deoarece reclamantul urmărește prin primul capăt al cererii sale protecția pentru viitor a drepturilor izvorâte din certificatul de înregistrare a desenului industrial de care se prevalează, iar prin cea de-a doua solicitare urmărește repararea prejudiciului pretins a fi suferit prin fapta ilicită pusă de reclamant în sarcina pârâtei, constând în folosirea fără drept a desenului industrial în discuție.
Prin urmare, fiecare capăt de cerere era supus unei taxe de timbru distincte, respectiv solicitarea de a interzice pârâtei fabricarea, comercializarea, reproducerea și folosirea spre vânzare a desenului industrial, calificată corect de prima instanță ca fiind o obligație de a nu face, atrăgea obligația reclamantului de plată a unei taxe judiciare de timbru în cuantum fix de 8 lei, conform art.13 din Legea nr. 146/1997 republicată.
Totodată, pretenția evaluabilă în bani având ca obiect repararea prejudiciului moral suferit era supusă taxei de timbru calculată conform art.2 alin.1 lit.g din același act normativ de tribunal la suma de 5186,52 lei.
Se impune a consemna că nu sunt aplicabile prevederile art.5 din Legea nr. 146/1997 republicată, deoarece acestea privesc numai anumite drepturi din materia proprietății intelectuale, textul prevăzând că: "Cererile formulate în domeniul drepturilor de autor și de inventator se taxează după cum urmează: a) cereri pentru recunoașterea dreptului de autor și a celor conexe, pentru constatarea încălcării acestora și repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de autor și a sumelor cuvenite pentru opere de artă, precum și pentru luarea de măsuri în scopul prevenirii producerii unor pagube iminente sau pentru asigurarea reparării acestora - 39 lei; b) cereri pentru recunoașterea calității de inventator, de titular de brevet, a drepturilor născute din brevetul de invenție, din contractele de cesiune și licență, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului".
În consecință, aplicarea textului la alte cereri din aceeași materie, respectiv pentru protecția desenului industrial, fără o dispoziție expresă în acest sens, nu poate fi primită.
Reclamantul a achitat o taxă de timbru în cuantum de 40 lei, conform chitanței depusă la fila 3 și un timbru judiciar de 0,3 lei.
În privința sancțiunii pentru neîndeplinirea obligației de timbraj, din interpretarea prevederilor art.14 din lege rezultă că aceasta (anularea cererii) se aplică distinct, numai în măsura în care pentru unul sau mai multe dintre capetele de cerere nu a fost îndeplinită obligația.
Această interpretare are în vedere tocmai mențiunea din text în sensul că este vorba despre capete de cerere cu finalitate diferită, astfel încât, pe de o parte, taxa de timbru poate fi stabilită distinct pentru fiecare din ele și, pe de altă parte, capetele de cerere nu sunt atât de strâns legate încât soluționarea lor separată să fie posibilă.
Or, cererea evaluabilă de reparare a prejudiciului moral era o consecință a susținerilor reclamantului că pârâta îi încalcă drepturile izvorâte din certificatul de înregistrare a desenului industrial, astfel că era necesar ca, în prealabil, instanța să verifice existența încălcării, după care putea dispune cu privire la cele două modalități concrete în care reclamantul solicita acordarea protecției (interzicere folosirii desenului, respectiv plata sumei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul suferit).
Rezultă că reclamantul putea învesti instanța fie numai cu una dintre cele două solicitări analizate, fie cu ambele, fără ca soluția dată uneia să fie indisolubil legată de cealaltă.
În concluzia raționamentului expus, curtea consideră că în mod greșit tribunalul a anulat întreaga acțiune ca insuficient timbrată, deși taxa de timbru pentru primul capăt de cerere, neevaluabil în bani, era acoperită prin chitanța depusă la dosar, lipsind numai dovada achitării integrale a sumei de 5186,52 lei reprezentând taxa de timbru pentru cererea în pretenții.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.292 alin.2 și art.297 alin.1 Cod Proc.Civ. curtea va admite apelul, va desființa în parte sentința apelată și va trimite cauza aceleiași instanțe spre rejudecarea primului capăt al cererii precizate a reclamantului.
Văzând și dispozițiile art.299 Cod Proc.Civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul-reclamant, cu domiciliul ales în P,-, județul A,împotriva sentinței civile nr. 800/26.05.2009 pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA, cu sediul în B,- bis, sectorul 5.
Desființează în parte sentința apelată și trimite cauza spre rejudecarea primului capăt al cererii precizate către aceeași instanță.
Menține dispoziția privind anularea celorlalte capete de cerere.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică,a zi, 12.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
Red./th./4 ex.
Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă - jud.
Președinte:Ileana Ruxandra DănăilăJudecători:Ileana Ruxandra Dănăilă, Georgeta Stegaru
