Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1016/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1016/
Ședința publică din 08 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihail Lohănel
JUDECĂTOR 2: Roxana Maria Trif
JUDECĂTOR 3: Dorina
Grefier
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B și TRIBUNALUL BRAȘOV, în contradictoriu cu intimata și cu intimata Curtea de APEL BRAȘOV, având ca obiect "drepturi bănești", împotriva sentinței civile nr. 1181/M din 15 iulie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa recurenților pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B și TRIBUNALUL BRAȘOV, a intimatei reclamante, precum și a intimatei pârâte Curtea de APEL BRAȘOV.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 1 2009, când instanța, având în vedere actele și lucrările dosarului, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, a rămas în pronunțare, încheierea respectivă făcând parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, a amânat pronunțarea pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise la data de 08.09.2009.
C U RT E
Asupra recursurilor civile de față;
Constată că prin sentința civilă nr. 1181/F din 15.07.2009, TRIBUNALUL BRAȘOVa respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocata de Direcția Generala a Finanțelor Publice B, în calitate de reprezentanta legala a Ministerul Finanțelor Publice, precum și a pârâtului TRIBUNALUL BRAȘOV, ambele invocate prin întâmpinare. A admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției, și Ministerul Finanțelor Publice. A obligat pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească reclamantei diferențele de natură salarială, echivalente cu sporul de risc de 50 % din indemnizația de încadrare bruta lunara începând cu data de 16.05.2008 și în continuare, sume reactualizate conform indicelui de inflație la data plății și cu aplicarea dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000. A obligat paratul Ministerul Finanțelor Publice să vireze fondurile de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natura salariala, reactualizate, menționate anterior. A obligat parata Curtea de APEL BRAȘOV să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei privind acordarea acestor drepturi.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Brașova fost respinsă întrucât pârâtul în calitate de ordonator terțiar de credite și își justifică, în speță, calitatea procesuală pasivă pentru plata drepturilor salariale solicitate în cazul în care acțiunea va fi admisă.
Tribunalul își motivează excepția invocată prin faptul că în perioada cât reclamanta nu a avut calitatea de magistrat în raza sa de competență, acesta nu ar avea calitate procesuală pasivă. Instanța a apreciat că în aceste condiții se pune problema temeiniciei pretențiilor și nicidecum a calității procesuale a pârâtului.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, instanța a constatat că este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 15 din HG 83/2005, instanțele judecătorești și parchetele sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
În conformitate cu art. 28 lit.f din Legea 500/2002, elaborarea bugetelor se realizează de Guvern prin Ministerul Economiei și Finanțelor, pe baza propunerilor de cheltuieli detaliate, ale ordonatorilor principali de credite. Pe baza proiectului de venituri și cheltuieli elaborat de principalul ordonator de credite, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, în temeiul art.18 lit. g din Legea 500/2002 analizează aceste propuneri de buget, avizându-le sau respingându-le. Așadar este esențial ca Ministerul Economiei și Finanțelor să fie parte în proces pentru a avea în vedere pretențiile reclamanților la elaborarea proiectului de buget.
Pentru aceste considerente excepția a fost respinsă.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanta are calitatea de judecător, funcționând în cadrul Tribunalului Brașov.
Potrivit dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/ 1996 (republicată) " pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art.1 pct. 42 din OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001 magistraților, s-a abrogat art.47 din Legea nr.50/1996.
În data de 10 martie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia în interesul legii nr.21/10.03.2008 prin care a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001.
În raport cu această situație, dreptul magistraților și al celorlalte categorii de personal salarizate în baza Legii 50/1996 nu a încetat să existe, putând să fie pretins chiar după apariția legii de abrogare.
Având în vedere cele reținute de Înalta Curte în decizia menționată și raportat la dispozițiile art. 329 alin 3 din Codul d e procedură civilă conform cărora dezlegarea dată problemelor de drept judecate în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, rezultă temeinicia pretențiilor reclamantei, urmând ca instanța să dispună în consecință.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, instanța a admis acțiunea reclamantei.
Cât privește actualizarea creanței, instanța a constatat că potrivit prevederilor art.1084 cod civil creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea pagubei suferite, reprezentând suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit. Pentru o reală despăgubire, se impune actualizarea creanței în raport de indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale, conform art.1084 Cod civil.
A obligat, în temeiul art. 6 din Decretul 92/1976 pe pârâta Curtea de APEL BRAȘOV să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei cu privire la plata sporului solicitat.
În conformitate cu art. 3 alin.1 pct.2 din HG nr. 208/2005, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante.
Față de considerentele de fapt și de drept dezvoltate mai sus, instanța a obligat pe pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să vireze fondurile necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, reactualizate, menționate mai sus.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții: Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, TRIBUNALUL BRAȘOV și Ministerul Justiției și Libertăților.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul TRIBUNALUL BRAȘOV, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost angajată răspunderea sa, reiterând excepția lipsei calității procesuale pasive.
În ceea ce privește fondul cauzei, sentința este criticată pentru faptul că acțiunea a fost admisă în lipsa unui temei legal și făcută prin înfrângerea voinței legiuitorului, întrucât textul de lege care a consacrat sporul de 50 % a fost abrogat expres.
Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, în susținerea acestei excepții fiind depusă Decizia nr. 3522/16.10.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta. Apreciază că aplicarea dobânzii legale și actualizarea cu indicele de inflație pentru sumele constând în spor de 50% nu se justifică.
Ministerul Justiției și Libertăților critică sentința pentru faptul că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare. Prin abrogarea acestui spor nu s-a ajuns la diminuarea salariului ci dimpotrivă s-a dorit crearea unui sistem de salarizare diferit, bazat pe principii noi.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că instanța de fond și-a depășit limitele puterii judecătorești și a consacrat un drept salarial care nu este prevăzut de legislația în vigoare, acest fapt fiind constatat prin Decizia Curții Constituționale privind conflictul juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească și cea executivă și legislativă.
Se critică, de asemenea actualizarea sumelor cu indicele de inflație și acordarea dobânzii legale.
Recursurile declarate de pârâți sunt nefondate.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de recurentul TRIBUNALUL BRAȘOV, pentru perioada în care nu a avut calitatea de ordonator de credite, instanța nu poate primi această critică, întrucât calitatea procesuală activă sau pasivă trebuia analizată prin prisma raportului juridic dedus judecății, sau, dacă acțiunea poate fi promovată sau nu, în contradictoriu cu respectiva parte. Legitimarea procesuală se raportează la dreptul de a reclama în justiție și la obligația de a răspunde față de pretențiile formulate prin cererea de chemare în judecată. Ori în speță, fiind vorba de un litigiu de muncă, este neîndoielnic faptul că angajatorul are calitate procesual pasivă, chiar dacă pentru un anumit interval de timp, nu a avut calitate de ordonator de credite.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamantă și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamantă sunt întemeiat, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție B în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamantă au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.
Criticile recurentului Ministerul Economiei și Finanțelor cu privire la acordarea simultană atât a actualizărilor cât și a dobânzii legale pentru același debit, nu pot fi primite.
Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.
Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.
Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept.
Pentru toate aceste considerente, curtea va respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, TRIBUNALUL BRAȘOV și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B și Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 1181/M/2009 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 08.09.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.: - - /02.10.2009
Dact. /02.10.2009
Jud. fond: -
Președinte:Mihail LohănelJudecători:Mihail Lohănel, Roxana Maria Trif, Dorina
