Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1043/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1043/
Ședința publică din data de 20 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Romeo Jirlăeanu judecător
JUDECĂTOR 2: George Popa
JUDECĂTOR 3: Gabriela Valentina
Grefier -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de către pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul instituției în B,-, sector 5,CURTEA DE APEL GALAȚI,cu sediul instituției în G,-, și chemata în garanțieCASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în G,- împotriva sentinței civile nr. 940 din 05.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții,toți cu domiciliul ales la sediul Judecătoriei L, loc. L,-, jud. G și pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B cu sediul instituției în B,-, sector 5 și TRIBUNALUL GALAȚI, cu sediul în-, în litigiu de muncă având ca obiect drepturi bănești ale personalului din justiție.
La apelul nominal au răspuns pentru recurenta-chemată în garanție Casa Județeană de Pensii G consilier juridic în baza împuternicirii de reprezentare juridică depusă la dosar, pentru intimatul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei,în sensul că este primul termen de judecată în recurs; recursurile civile sunt motivate; scutite de plata taxei judiciare de timbru; s-a solicitat judecarea cauzei conform art. 242 pct.2 cod procedură civilă.
Reprezentanții recurentei-chemate în garanție și a intimatului-pârât prezenți, declară că nu au cereri de formulat în cauză.
Nefiind cereri de formulat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și respectiv combaterea recursului civil.
Consilier juridic pentru recurenta-chemată în garanție Casa Județeană de Pensii G, susține și dezvoltă oral motivele scrise de recurs, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 6 și 9 cod procedură civilă, și pentru considerentele arătate, solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței civile nr. 940/05.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați, în sensul respingerii cererii de chemare în garanție ca fiind nefondată.
Invocă și practica Curții de APEL GALAȚI în cauze similare, care până la pronunțarea deciziei nr. 104/2009 a Curții Constituționale, a respins ca nefondate cererile de chemare în garanție (sentința civilă nr. 23/f/21.10.2008 - dos-).
Reprezentantul intimatului-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor, solicită admiterea recursurilor formulate.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului Curtea a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată inițial la Tribunalul Galați sub nr-, reclamanții, -, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL GALAȚI, solicitând să se dispună obligarea acestora,în solidar, la plata în favoarea fiecărui reclamant a drepturilor salariale corespunzătoare diminuării fiecăruia a venitului net lunar prin calcularea contribuției de asigurări sociale, începând cu luna august 2007 cât și pe viitor, actualizate cu rata inflației până la data achitării integrale a sumelor datorate.
În fapt, au arătat că, în conformitate cu art.23 al.1 și 2 din Legea nr.19/2000, baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale pentru asigurați o constituie salariile individuale brute realizate lunar,inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă,bază care nu poate depăși plafonul a de 5 ori salariul mediu brut lunar pe economie, potrivit nr.OUG 147/31.10.2002.
Art.183 al.4 din Legea nr.19/2000 stabilește că aplicarea prevederilor referitoare la baza de calcul contribuției individuale de asigurări sociale pentru asigurați nu pot duce la diminuarea venitului net al acestora,astfel că,potrivit alin.5, operațiunea va avea loc prin majorarea drepturilor salariale corespunzător cotei de contribuție la asigurări sociale.
Prin art.2 din Legea nr.250/19.07.2007 a fost modificat al.3 al art.23 din Legea nr.19/2000,în sensul că baza de calcul este venitul brut realizat lunar.
Însă, dispozițiile Legii nr.250/19.07.2007 nu au modificat,completat sau abrogat pe cele ale art.183 din Legea nr.19/2000, în consecință,trebuia să se facă aplicarea acestora la stabilirea noului cuantum al contribuției.
În acest scop, se impunea ca să se majoreze drepturile salariale cu suma reprezentând diferența dintre contribuția datorată anterior și cea datorată după intrarea în vigoare a Legii nr.250/19.07.2007, pentru ca majorarea contribuției să se realizeze în condițiile respectării art.183 al.4 din Legea nr.19/2000.
Prevederile art.183 din Legea nr.19/2000 sunt cuprinse în capitolul,Dispoziții tranzitorii al legii, care în conformitate cu prevederile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă,asigură corelarea normelor succesive.
Potrivit art.60 din Legea nr.24/2000, dispozițiile de modificare și de completare se încorporează de la data intrării în vigoare,în actul normativ de bază.
Prin urmare, art.183 din Legea nr.19/2000,din moment ce nu este abrogat sau modificat,continuă să aibă caracter general în ocrotirea dreptului înscris în conținutul său,referitor la venitul net al asiguraților la majorarea contribuției de asigurări sociale.
Pentru motivele de fapt și de drept invocate au solicitat admiterea acțiunii.
Pârâta Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată pentru următoarele motive.
Reținerea,calcularea și plata drepturilor salariale sunt operațiuni care se supun legislației fiscale. Normele de drept fiscal care au ca obiect de reglementare modalitățile de realizare veniturilor publice la bugetul de stat prin perceperea de taxe și impozite sunt de natură imperativă spre deosebire de normele de drept civil care au caracter dispozitiv sau supletiv.
Același caracter imperativ îl au și normele juridice care reglementează modalitățile de realizare a veniturilor publice la bugetul asigurărilor sociale de stat prin perceperea unor contribuții din care urmează a se achita indemnizații,ajutoare și pensii etc.
Contribuția la asigurările sociale de stat are natură juridică a unei obligații financiar-bugetare întrucât este reglementată în mod asemănător cu alte obligații fiscale, este instituită în scop public iar neplata integrală și la termenele legale ale acestei contribuții atrage aplicarea dispozițiilor privind administrarea impozitelor, taxelor și contribuțiilor prevăzute la art.1 alin.3 din Codul d e procedură fiscală.
Bugetul asigurărilor sociale de stat este parte componentă a bugetului general consolidat,astfel cum a fost definit de art.2 pct.7 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice -,ansamblul bugetelor,componente ale sistemului bugetar agregate și consolidate pentru a forma un întreg - și în aceste condiții îi sunt aplicabile normele de procedură fiscală,potrivit dispozițiilor art.2 alin.2 din nr.OG92/2003 privind Codul d e procedură fiscală:,prezentul cod constituie procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor,taxelor,contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat.
În combaterea susținerilor reclamanților,care au apreciat că le-ar fi aplicabile dispozițiile în vigoare la data nașterii raporturilor juridice,a arătat că potrivit art.5 din Codul d e procedură fiscală, "interpretarea reglementărilor fiscale trebuie să respecte voința legiuitorului așa cum este exprimată în lege.
În sensul celor expuse mai sus,a fost și circulara nr.96272 din 15.08.2007 emisă de Ministerul Justiției către curțile de apel și aparatul propriu în vederea aplicării unitare a legislației fiscale și a celei privind asigurările în care fost reiterată obligativitatea respectării prevederilor actelor normative în vigoare în ceea ce privește modul de calcul, de reținere și de virare a impozitelor și contribuțiilor salariale.
Este adevărat că art.23 alin.3 și 4 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale,în forma în vigoare înainte de modificare, a prevăzut:,(3) Baza de calcul prevăzută la alin.(1) și (2) nu poate depăși plafonul de 5 ori salariul mediu brut. (4) Salariul mediu brut este cel prevăzut la art.5 alin.(3).
Prin Legea nr.250/2007,art.23 alin.3 din Legea nr.19/2000 a fost modificat astfel:,Baza de calcul prevăzută la alin.1 și 2 este venitul brut realizat lunar.
Legea nr.250/2007 a intrat în vigoare la data de 22.07.2007,împrejurare în care angajatorul are obligația de a aplica pentru viitor cota de 9,5 % la noua bază de calcul care este venitul brut realizat lunar.
În acest context legislativ,a solicitat să se observe că modalitatea de determinare a CAS este legală, iar criticile reclamanților sunt vădit nefondate. Ceea ce nu au avut în vedere reclamanții este faptul că prin plata contribuțiilor devin parte în raporturi de drept fiscal, compuse de drepturi și obligații, printre care și obligația de a plăti contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat, obligație ce se naște prin dobândirea periodică, lunară, a drepturilor salariale. sunt calculate, reținute și virate odată cu plata drepturilor salariale,și singura concluzie logică este că li se aplică regimul legal în vigoare la momentul plății.
În acord cu principiul constituțional al neretroactivității legii,pentru plata drepturilor salariale începând cu luna august 2007 angajatorul determinat CAS datorat de angajat folosind baza de calcul aplicabilă,potrivit legii,la data plății,respectiv venitul brut realizat lunar. Folosirea unei baze de calcul plafonată la 5 salarii medii brute pe economie excedează prevederilor legale în vigoare,încălcându-se totodată și principiul neretroactivității legii,potrivit căruia,Legea dispune numai pentru viitor cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Prin urmare principiul retroactivității legii este aplicabil,pe cale de excepție,numai în cazul legii penale sau contravenționale mai favorabile și nu a celei fiscale incidente în prezenta cauză. Soluția propusă de reclamanți este cea a ultra-activității aplicării legii fiscale în timp,în mod selectiv,doar în privința unor dispoziții legale pe care le apreciază ca fiindu-le mai favorabile.
De asemenea, a apreciat că prin soluția propusă de reclamanți se ajunge la o aplicare discriminatorie a legii,prin aceea că persoanelor aflate în situații identice li se aplică un tratament inegal,în ceea ce privește contribuția la bugetul de asigurări sociale de stat. Este vorba de persoane ale căror raporturi de muncă s-au născut înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.250/2007 pe de o parte,iar pe de altă parte, de persoane ale căror raporturi de muncă s-au născut după acest moment la care se raportează reclamanții.
Pârâta Curtea de APEL GALAȚIa solicitat chemarea în garanție a Casei Județene de Pensii și Asigurări Sociale G ca, în cazul în care cade în pretenții, să fie obligată la restituirea sumelor solicitate de către reclamanți.
S-a arătat că beneficiarul acestor sume rezultate din aplicarea cotei de 9,5% la o bază mai mare de calcul, neplafonată, este Casa Județeană de Pensii și Asigurări Sociale
Prin sentința civilă nr. 118 din data de 25.03.2009, Curtea de APEL GALAȚI, în baza dispozițiilor art. I si II alin. 2 din OUG nr. 75/2008, a trimis cauza spre soluționare Tribunalului Galați, unde cauza a fost înregistrată sub numărul -.
În urma analizării probelor administrate prin sentința civilă nr. 940/2009 Tribunalul Galația admis acțiunea reclamanților și a obligat pârâții să restituie acestora diferența de contribuție individuală de asigurări sociale reținute în plus începând cu de 1.08.2007 la zi, actualizată cu indicele de inflație.
A fost admisă și cererea de chemare în garanție a Casei Județene de Pensii G și obligată să restituie pârâtei Curtea de APEL GALAȚI diferența de contribuție încasată în plus.
A reținut instanța de fond încălcarea dispozițiilor art. 183 din Legea nr. 19/2000 de către pârâți situație ce a condus la diminuarea veniturilor nete ale reclamanților.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Curtea de APEL GALAȚI și Casa Județeană de Pensii.
Recurenta a invocat nelegalitatea hotărârii instanței de fond susținând că principiul nediscriminării drepturilor salariale nu a fost încălcat așa cum în mod greșit a reținut instanța de fond.
Recurenta Casa Județeană de Pensii Gai nvocat încălcarea de către instanța de fond a dispozițiilor art. 304 pct. 6 și 9 din Codul d e procedură civilă susținând că art. 183 din Legea nr. 19/2000 se referă la majorarea drepturilor salariale și nu la restituirea contribuției de asigurări sociale, iar față de obiectul acțiunii, neexecutarea obligației de a achita diferențele salariale solicitate nu se datorează acestei instituții.
Analizând susținerile celor două recurente cât și probele administrate în cauză Curtea le consideră nefondate.
Potrivit dispozițiilor art. 23 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 baza de calcul lunară a contribuției individuale de asigurări sociale o constituie salariile individuale brute, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prevăzute în contractul colectiv de muncă.
Inițial potrivit alin. 3 al articolului 23 din Legea nr. 19/2000 s-a prevăzut că baza de calcul nu poate depăși plafonul de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie însă prin nr.OUG 147/2002 acesta a fost majorat la 5 salarii medii brute pe economie.
Potrivit dispozițiilor art. 183 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 sumele reținute cu titlu de contribuție la asigurările sociale nu trebuie să conducă la diminuarea veniturilor asiguraților.
Articolul 2 din Legea nr. 250/2007 stabilește baza de calcul pentru contribuția la asigurările sociale la venitul brut ceea ce conduce la concluzia că dispozițiile art. 183 din Legea nr. 19/2000 nu au fost abrogate însă nu au fost respectate de pârâți.
Apreciem că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 250/2007 întrucât acestea se coroborează cu dispozițiile art. 183 din Legea nr. 19/2000.
Întrucât beneficiara contribuției de asigurări sociale este Casa Județeană de Pensii și Asigurări Sociale în mod legal prima instanță a admis cererea de chemare în garanție.
Pentru considerentele arătate, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 din Codul d e procedură civilă va respinge ca nefondate cele două recursuri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile civile declarate de către pârâțiiMINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul instituției în B,-, sector 5,CURTEA DE APEL GALAȚI,cu sediul instituției în G,-, și chemata în garanție CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în G,- împotriva sentinței civile nr. 940 din 05.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 20.10.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. GP/27.10.2009
decizie VM/
14 ex./27.10.2009
Fond: Tribunalul Galați: judecători - și
Asistenți judiciari:
Com. 12 ex./28.10.2009
-
- Curtea de APEL GALAȚI
- Casa Județeană de Pensii
-
-
-
-
-
- -
-
- MEF
- Tribunalul Galați
Președinte:Romeo JirlăeanuJudecători:Romeo Jirlăeanu, George Popa, Gabriela Valentina
