Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1063/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1063/
Ședința publică din 6 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif judecător
- - - - judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea
- - grefier
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin B și TRIBUNALUL BRAȘOV în contradictoriu cu intimatele și, având ca obiect: "drepturi bănești, împotriva sentinței civile nr. 952/M din 29 mai 2009, pronunțate de TRIBUNALUL BRAȘOV în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 29 septembrie 2009, când instanța a rămas în pronunțare asupra actelor și lucrările dosarului, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, încheierea respectivă făcând parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 06.10.2009.
C U RT E
Asupra recursurilor civile de față;
Constată că prin decizia civilă nr. 952/29.05.2009, TRIBUNALUL BRAȘOVa respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV și Ministerul Justiției și Libertăților, invocată de acești pârâți prin întâmpinare. A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, invocată de acest pârât prin întâmpinare. A admis acțiunea formulată de reclamantele și - în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice și în consecință: a obligat pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției și Libertăților să calculeze și să plătească reclamantelor diferențele de drepturi de natură salarială, echivalente cu sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu data de 01.04.2009 și în continuare, sume ce vor fi actualizate conform indicelui de inflație la data plății și cu aplicarea dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000. A obligat pârâta Curtea de APEL BRAȘOV să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantelor cu privire la plata acestor drepturi. A obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să vireze fondurile de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, reactualizate, menționate anterior.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, invocată de acest pârât prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, instanța a constatat că este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat, iar cel care coordonează, potrivit legii, acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, printre care și elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale și ale legilor de rectificare, este Ministerul Finanțelor Publice, care este responsabil de constituirea bugetelor fiecărui minister inclusiv în ceea ce privește drepturile salariale.
În consecință, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, invocată de acest pârât prin întâmpinare.
Excepția inadmisibilității acțiunii formulate, invocată de pârâtul TRIBUNALUL BRAȘOV este neîntemeiată, întrucât, din motivele invocate, rezultă ca aceasta reprezintă de fapt o apărare de fond, solicitându-se respingerea acțiunii formulată de reclamante pe perioada cât acestea nu au avut calitatea de angajate ale unei instanțe din raza de competență a Tribunalului Brașov.
Tribunalul își motivează excepția invocată prin faptul că în perioada cât reclamantele nu au avut calitatea de grefier în raza sa de competență, acțiunea acestora ar fi inadmisibilă. Instanța apreciază că în aceste condiții se pune problema temeiniciei pretențiilor formulate și nicidecum a inadmisibilității acțiunii.
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin 1 din OG 137/2007, invocată de același pârât prin întâmpinare, instanța constată de asemenea faptul că motivarea excepției reprezintă de fapt o apărare pe fondul cauzei, în condițiile în care se arată inițial că "în ședința din 3 iulie 2008, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și constatat că aceste prevederi sunt neconstituționale, apoi se solicită respingerea acțiunii, invocându-se excepția de neconstituționalitate pentru aceleași prevederi legislative pentru care Curtea Constituțională s-a pronunțat deja.
Cum motivarea privitoare la această excepție este echivocă, instanța a apreciat că simplul termen "invocăm excepția" nu echivalează cu invocarea unei excepții, întrucât din motivarea acesteia rezultă că este vorba de o apărare de fond, prin care se solicită respingerea acțiunii tocmai datorită faptului că aceste dispoziții legale au fost declarate neconstituționale.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamantele au calitatea de grefier - personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Brașov, iar prin cererea de chemare în judecată, solicită obligarea pârâților la plata unor diferențe salariale constând în sporul de confidențialitate în procent de 15% începând cu luna aprilie 2009 și în continuare.
Asupra acestei chestiuni Înalta Curte de Justiție și Casație s-a pronunțat în soluționarea unui recurs în interesul legii declarat de procurorul general al României.
Astfel, prin decizia nr. 46 pronunțată la data de 15.12.2008 s-a admis recursul în interesul legii, stabilindu-se următoarele:,în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din Codul d eontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din Codul d eontologic al acestora, constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar".
Având în vedere cele reținute de Înalta Curte în decizia menționată și raportat la dispozițiile art. 329 alin 3 din Codul d e procedură civilă conform cărora dezlegarea dată problemelor de drept judecate în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, rezultă temeinicia pretențiilor reclamantelor cu privire la plata sporului de 15%, urmând ca instanța să dispună în consecință.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, instanța a admis acțiunea reclamantelor.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții: Ministerul Justiției și Libertăților, TRIBUNALUL BRAȘOV și Ministerul Finanțelor Publice.
În dezvoltarea motivelor de recurs, TRIBUNALUL BRAȘOV învederează excepția inadmisibilității acțiunii pentru perioada 01.04.2009 - 14.04.2009 - întrucât în această perioadă reclamantele nu aveau calitatea de salariați la Judecătoria Brașov. iar pe fond invocă lipsa discriminării deoarece principiul egalității nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoanele care se află în situații diferite.
Ministerul Justiției și Libertăților invocă în temeiul art. 304 pct. 4 Cod procedură civilă depășirea atribuțiilor puterii judecătorești și în acest sens menționează decizia Curtea Constituționale pronunțată la data de 27.05.2009 și în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă lipsa de temei legal a hotărârii având în vedere că în speță nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi spor de confidențialitate categoriei profesionale a magistraților sau categoriei profesionale a personalului auxiliar de specialitate.
apare ca o atribuție de serviciu normală, compensarea salariatului nefiind o condiție de validitate a acestei obligații.
Se critică și acordarea dreptului în continuare în condițiile în care ele sunt eventuale, nenăscute și actuale.
Ministerul Finanțelor Publice reiterează lipsa excepției calității procesual pasive, iar pe fond nelegalitatea hotărârii.
Recursurile nu sunt fondate.
În ceea ce privește excepțiile invocate, în temeiul art. 137 Cod procedură civilă, ele au fost corect soluționate așa cum corect s-a reținut în considerentele hotărârii atacate.
Excepția inadmisibilității acțiunii pentru perioada 01.04.2009 - 14.04.2009 - întrucât în această perioadă reclamantele nu aveau calitatea de salariați la Judecătoria Brașova fost corect soluționată de TRIBUNALUL BRAȘOV.
Excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Finanțelor Publice a fost corect soluționată având în vedere că potrivit nr.HG 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
Cât privește decizia Curții Constituționale invocată de Ministerul Justiției și Libertăților, aceasta are efecte numai pentru viitor și numai față de părțile în litigiu.
De altfel, în legătură cu interpretarea normelor juridice interne raportat la tratatele internaționale și la practica CEDO este de menționat necesitatea respectării principiului previzibilității și cele ale echității și egalității armelor, principii care impun deciziei Curții Constituționale numai raporturile juridice care se vor naște după publicarea sa.
Instanța nu și-a depășit puterile cu care a fost învestită întrucât decizia 48/2008 a ÎCCJ care statua că, "judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%,calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar", este obligatorie în temeiul art. 329 al. 3 Cod procedură civilă, iar dispozițiile art. 21 și 20 ale Constituției care dispun asupra accesului liber la justiție, prevăd modul de soluționare în conformitate cu legile interne, dar și a tratatelor internaționale, cu precădere.
În ceea ce privește actualizarea sumelor cu indicele de inflație, se constată că, în cazul neexecutării sau executării cu întârziere a obligațiilor bănești, creditorul este îndreptățit să solicite repararea prejudiciului prin obligarea debitorului la plata de daune interese, ce vor cuprinde atât suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit.
Prin urmare, în temeiul art. 1084 Cod civil, pentru a asigura o reală despăgubire se impune actualizarea creanței.
Efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă se impune întrucât orice modificare a drepturilor salariale este supusă înscrierii, conform D 92/1976.
Referitor la plata drepturilor și pe viitor se constată că drepturile salariale constituie prin excelență prestări periodice în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate înainte de termen.
Față de cele de mai sus expuse, în temeiul art 312 al. 1 Cod procedură civilă, recursurile vor fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de Ministerul Justiției și Libertăților, TRIBUNALUL BRAȘOV și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, împotriva sentinței civile nr. 952/M/2009 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 06.10.2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Mihail
- - - - - -
Grefier,
Red.: - /12.10.2009
Dact. /12.10.2009
Jud. fond: -
Președinte:Roxana Maria TrifJudecători:Roxana Maria Trif, Dorina Rizea, Mihail
