Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1084/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA COD OPERATOR 2928
SECȚIA CONFLICTE de muncă
și Asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1084
Ședința publică din 23 iunie 2009
PREȘEDINTE: Dumitru Popescu
JUDECĂTOR 2: Aurelia Schnepf
JUDECĂTOR 3: Raluca Panaitescu
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva Sentinței Civile nr. 137/05.06.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în Dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții G, și pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A, Curtea de APEL TIMIȘOARA și Tribunalul Arad, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care nemaifiind alte probe de administrat instanța,văzând că prin actele procedurale depuse părțile au solicitat judecarea cauzei in lipsă, constată încheiată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului, constată că prin Sentința Civilă nr. 137/05.06.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în Dosarul nr- a fost admisă în parte acțiunea reclamanților G, și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției B, Curtea de APEL TIMIȘOARA și Tribunalul Arad, și-n consecință pârâții au fost obligați la plata către reclamanți a contravalorii tichetelor de masă și a tichetelor cadou, actualizate la rata inflației până la momentul plății, începând cu luna decembrie 2006 și, în continuare.
Prin aceeași hotărâre judecătorească au fost admise excepția autorității de lucru judecat a pretențiilor bănești ale reclamanților pentru perioada noiembrie 2003 - noiembrie 2006, excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la acordarea tichetelor cadou pentru perioada noiembrie 2003 - 18 aprilie 2005 și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, acțiunea fiind respinsă față de acest pârât.
Pentru a pronunța această sentință,Tribunalul a reținut in esență că reclamanții sunt salariați ai pârâtului funcționând in cadrul sectorului bugetar și că în această calitate, în baza art. 1 alin. 1 și 2 din Legea nr. 142/1998 ei au vocația de a primi tichetele solicitate prin acțiune, vocație de care beneficiază, în aceeași măsură, toți salariații bugetului de stat, în limita prevederilor acestui buget.
Această vocație se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinație. Cum bugetul de stat este unic, defalcarea lui pe unități și ordonatori de credite trebuie să asigure realizarea uniformă a vocației la primirea tichetelor de masă pentru toți salariații din sectorul bugetar, respectându-se astfel prev. art. 2, alin. (2) din Ordonanța nr. 137/31.08.2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Această posibilitate a salariaților din sistemul bugetar nu poate fi transformată pentru unii în dreptul de a primi respectivele tichete iar pentru alții într-o vocație inoperantă, prin practici discreționare în ce privește defalcarea pe unități a bugetului unic.
Tribunalul a mai considerat că atât timp cat reclamanții se înscriu în categoria de salariați în sectorul bugetar și,in același timp, există salariați în diferite domenii din cadrul sectoarelor bugetare care beneficiază de tichete de masa si cadou domenii care de fapt sunt finanțate ca și Ministerul Justiției de la bugetul de stat, înseamnă că acordarea unor salariați din cadrul unor domenii ale sectorului bugetar a unor asemenea tichete si neacordarea altor salariați din alte domenii, respectiv reclamanților, reprezintă în realitate o discriminare din punct de vedere al exercitării dreptului la protecția socială între salariații din sectorul bugetar, încălcându-se astfel disp.art.41 alin.2, art.53 din Constituție, art.5 alin.3 Codul Muncii si art.14 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului care interzic orice discriminare între salariați din punct de vedere al protecției sociale din același sector de activitate si anume sectorul bugetar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției, recurs înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA in data de 13.08.2008, solicitând,modificarea sentinței supusă reformării, in sensul respingerii in totalitate a acțiunii reclamanților,ca neîntemeiată.
Sintetizând motivele de recurs ale pârâtului,care in opinia sa se circumscriu prevederilor art. 304 pct. 9/pr.civ, Curtea reține că acesta a vizat in esență interpretarea greșită de către instanța de fond a prevederilor art. 1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă,fără a fi luată in considerare împrejurarea că pentru anul 2007 s-a prevăzut in mod expres prin OUG nr. 88/2006 că nu se acordă salariaților bugetari tichete de masă.
Recurentul mai susține că normele Legii nr. 142/1998 au un caracter dispozitiv, actul normativ neinstituind o obligație in favoarea salariaților,iar in speță nu poate fi vorba de discriminare câtă vreme legiuitorul a stabilit in mod clar criteriile și categoriile de salariați care au vocația la acest beneficiu.
In continuare,s-a invocat conținutul Deciziei nr. 14/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,prin care s-a stabilit că tichetele de masă nu se cuvin personalului din cadrul autorității judecătorești.
Reclamanții intimați nu s-au prezentat in instanță și nu au depus întâmpinare,cu toate că au fost citați cu această mențiune de către instanța de recurs.
In recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând recursul pârâtului prin prisma motivelor invocate, a actelor de procedură efectuate in fața instanței de fond, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor Art. 312 alin1 și art. 304 ind.1 /pr.civ.,Curtea constată că acesta este întemeiat,cu următoarele argumente.
Într-adevăr, Legea nr. 142/1998, prevede la art. 1"salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personalprin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator,potprimi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator."
Din simpla lectură a dispozițiilor citate,se observă că acestea sunt departe de a da naștere unui drept în favoarea salariaților de a primi alocația individuală sub forma tichetelor de masă, ele conferind mai degrabă o facultate in acest sens. Că este așa rezultă și din conținutul alin. 2 al art. 1 din legea specială,potrivit căruia"tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori."
În fine, Curtea mai observă că,având de soluționat recursul in interesul legii promovat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. 1 și 2 din Legea nr. 142/1998, instanța supremă a conchis prin Decizia nr. 14/2008 că prevederile in discuție "se interpretează în sensul că alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă nu se poate acorda judecătorilor, procurorilor, personalului auxiliar de specialitate și funcționarilor publici, iar pentru personalul contractual din cadrul instanțelor și parchetelor, aceste beneficii nu reprezintă un drept, ci o vocație, ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinație și acordarea acestora a fost negociată prin contractele colective de muncă."
Pentru considerentele expuse,văzând că potrivit art. 329 alin. 2 și 3/pr.civ. dezlegările date problemei de drept ce vizează interpretarea și aplicarea art. 1 alin. 1 și 2 din Legea nr. 142/1998, prin Decizia nr. 14/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt obligatorii pentru instanțele judecătorești, instanța de recurs constată că judecătorii fondului au interpretat și aplicat greșit in cazul reclamanților prevederile art. 1 din Legea nr. 142/1998, împrejurare de natură a atrage incidența motivului de recurs la care se referă art. 304 pct.9/pr.civ.
Mai mult, in speță nu poate fi vorba despre o discriminare in raport cu celelalte categorii de salariați, care au negociat acordarea drepturilor in discuție prin contracte colective de muncă, cu atât mai mult cu cât autorii acțiunii au solicitat drepturi salariale, iar nu despăgubiri rezultate dintr-o eventuală discriminare.
Pentru aceste argumente,Curtea va face aplicarea prevederilor art. 312 alin.1 și art. 304 pct.9/pr.civ,sens in care va admite recursul pârâtului și va modifica sentința recurată in sensul respingerii ca neîntemeiată a acțiunii reclamanților.
Se va lua act prin dispozitivul prezentei că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 137/05.06.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Modifică parțial sentința recurată, în sensul că respinge acțiunea reclamanților.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 23.06.2009.
pt.PREȘEDINTE, pt. JUDECĂTOR JUDECĂTOR,
- - - - - -
în concediu de odihnă în concediu de odihnă
VICEPREȘEDINTE INSTANȚĂ, VICEPREȘEDINTE INSTANȚĂ,
pt.GREFIER,
- -
În concediu de odihnă
GREFIER SECȚIE,
Red../22.07.2009
Tehnored. //2 ex/22.07.2009
Prima instanță: Tribunalul Arad
Jud., jud.
Președinte:Dumitru PopescuJudecători:Dumitru Popescu, Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu