Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1091/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1091/
Ședința publică de la 08 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 2: Anca Pârvulescu
JUDECĂTOR 3: Cristina Ștefăniță
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN B, împotriva sentinței civile nr. 790/M din 30.04.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurenților pârâți Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice Prin B, intimatului reclamant, precum și a intimaților pârâți Curtea de Apel Constanța, Tribunalul Constanța, precum și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura este îndeplinită.
Instanța constată cauza ca fiind în stare de judecată, în temeiul art. 150 Cod pr. civilă și rămâne în pronunțare asupra recursurilor declarate.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Constată că, prin sentința civilă nr. 790/2009, Tribunalul Brașova admis în parte acțiunea formulată de reclamantul in contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Constanta, Curtea de Apel Constanta, Ministerul Economiei si Finanțelor Publice si cu participarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
A obligat pârâții Tribunalul Constanta, Curtea de Apel Constanta si Ministerul Justiției sa calculeze si sa plătească reclamantului diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara, pentru perioada 01.09.2005-27.03.2007, sume ce se vor actualiza cu rata inflației si dobânda legala la data plății efective.
A obligat paratul Ministerul Justiției la plata către reclamant a diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 15% din indemnizația de încadrare bruta lunara, începând cu data de 01.09.2005 si in continuare, sume ce se vor actualiza cu rata inflației si dobânda legala la data plătii efective.
A obligat Curtea de Apel Constanta sa facă cuvenitele mențiuni in carnetul de munca al reclamantului, a obligat paratul Ministerul Economiei si Finanțelor Publice sa aloce fondurile necesare plătii sumelor menționate și a respins restul pretențiilor.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul are calitatea de judecător, fiind numit la data de 01.09.2005 judecător stagiar la Judecătoria Constanta. Începând cu data de 08.03.2007, acesta a fost numit judecător inamovibil la Judecătoria Brașov, iar din 01.08.2007 este delegat la Penitenciarul Codlea, situație existenta si in prezent, astfel cum rezulta din carnetul de munca depus la dosar.
Se retine astfel ca perioada in care reclamantul a activat in cadrul Judecătoriei Constantaa fost 01.09.2005-27.03.2007, si nu pana la 31.03.2007 astfel cum s-a indicat in acțiunea introductiva.
Potrivit dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/ 1996 (republicată), "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art.1 pct. 42 din OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001 magistraților, s-a abrogat art.47 din Legea nr.50/1996.
În data de 10 martie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia în interesul legii nr.21/10.03.2008 prin care a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001.
În raport cu această situație, dreptul magistraților și al celorlalte categorii de personal salarizate în baza Legii 50/1996 nu a încetat să existe, putând să fie pretins chiar după apariția legii de abrogare.
Având în vedere cele reținute de Înalta Curte în decizia menționată și raportat la dispozițiile art. 329 alin 3 din Codul d e procedură civilă conform cărora dezlegarea dată problemelor de drept judecate în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, rezultă temeinicia pretențiilor reclamantului.
In consecință, pentru perioada cat a activat in cadrul Judecătoriei Constanta, reclamantul este indreptatit sa primeasca de la ordonatorii principal, secundar si terțiar, respectiv Ministerul Justiției, Curtea de Apel Constanta si Tribunalul Constanta sumele reprezentand sporul de 50% din salariul de baza.
In privinta petitului 2 al actiunii, instanta retine ca pentru categoriile profesionale ce gestioneaza informatii clasificate, exista aprobate o serie de acte normative care prevad acordarea catre acestea a uui spor de confidentialitate calculat la salariul de incadrare. Astfel, art.unic pct.1 din Legea 444/2006 prevede ca pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază, cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate.
De asemenea, potrivit art.15 al.1 din OG 6/2007, sporul de confidențialitate se acordă funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Totodata, potrivit art.30 al.3 din OG 137/2000, pentru păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercitarea funcției, personalul din aparatul Consiliului primește lunar un spor de confidențialitate de 15%, calculat la salariul de bază brut. Categoriile de personal care beneficiază de acest spor se stabilesc prin ordin al președintelui Consiliului.
Obligatia de a nu dezvalui informatiile pe care le-au obtinut in calitate de magistrate in exercitarea profesiei, exista si in sarcina magistratilor, astfel cum este instituit de art.15 al.1 si 2 din Hotararea CSM nr.328/2005.
Prin decizia in interesul legii nr.46/15.12.2008 pronuntata in dosarul nr.27/2008 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a stabilit ca judecatorii, procurorii, magistratii asistenti precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidentialitate de 15%, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar.
Raportat la dispozițiile art. 329 alin 3 din Codul d e procedură civilă conform cărora dezlegarea dată problemelor de drept judecate în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, rezultă temeinicia pretențiilor reclamantului si in privinta acestei cereri.
In consecinta, de la data de 01.09.2005 cand reclamantul a fost numit judecator stagiar, acesta are dreptul sa incaseze sporul de 15 % lunar calculat la salariul de baza al acestuia.
De asemenea, chiar daca reclamantul este, incepand cu data de 01.08.2007, judecator delegat in cadrul Penitenciarului Codlea, acesta desfasoara in continuare activitate de judecata, solutionand cererile formulate si de asemenea gestioneaza in continuare informatii clasificate. In consecinta, acesta pastreaza in continuare dreptul de a incasa sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica si de asemenea pe cel de confidentialitate.
Cât privește actualizarea creanței, instanța constată că potrivit prevederilor art.1084 cod civil creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea pagubei suferite, reprezentând suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit. Pentru o reală despăgubire, se impune actualizarea creanței în raport de indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale, conform art.1084 Cod civil.
De asemenea, va obliga pârâta Curtea de Apel Constanta să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantului cu privire la plata sporurilor de 50%, respectiv 15%, pentru perioada cat reclamantul a activat in cadrul Judecătoriei Constanta.
În conformitate cu art. 3 alin.1 pct.2 din HG nr. 208/2005, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice prin B, în termen, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de recurs formulate de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, este criticată sentința Tribunalului Brașov pentru faptul că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești. Motivul de recurs invocat are în vedere incursiunea autorității judecătorești în sfera activității executive sau legislative, astfel cum este consacrată de Constituție. Instanța avea obligația să analizeze pretențiile reclamanților prin prisma prevederilor legale speciale care reglementează salarizarea magistraților.
Or, instanța de fond și-a depășit puterea cu care a fost investită, încălcând principiul separării puterilor în stat.
Se consideră, totodată, că nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul magistraților de a primi spor de confidențialitate, categoriile de personal salarizate de la bugetul de stat care beneficiază de spor de confidențialitate sunt expres prevăzute de lege.
Recurentul pârât Ministerul Finanțelor Publice prin B, invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, considerând că rolul Ministerul Finanțelor Publice este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum și proiectelor bugetelor locale, respectând procedura reglementată în Legea finanțelor publice nr. 500/2002 în vigoare la data de 1 ianuarie 2003.
Pe fondul cauzei, sentința este criticată pentru faptul că nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta. Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească - reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție -, pe de o parte și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte, statuând că autoritatea judecătorească nu poate să instituie, modifice sau abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora.
În ambele recursuri este criticată dispoziția instanței de actualizare a pretențiilor cu indicele de inflație și cu dobânda legală, susținându-se că s-ar ajunge la o dublă reparare a prejudiciului.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs formulate, Curtea reține următoarele:
Ambele recursuri sunt nefondate.
Pentru ambele sporuri solicitate de reclamant, problema juridică ce ține de aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale repuse în discuție de recurenți prin motivele de recurs, a fost dezlegată prin Recursurile în Interesul Legii, respectiv prin decizia nr. 21/2008 și 48/2008.
Aceste decizii statuează asupra dreptului magistraților la acordarea sporurilor de 50% și 15%, solicitate și de reclamant.
Chiar dacă prin decizie, Curtea Constituțională, în ședința din 27 mai 2009 s- pronunțat asupra conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție - pe de o parte - și puterea legislativă prin Parlamentul Romniei, Guvernul României, în sensul că Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora, se constată că judecătorul cauzei este ținut în temeiul art. 329 alin. 3 Cod pr. civilă de dezlegarea dată problemelor de drept judecate, fiind obligat să aplice deciziile de recurs în interesul legii.
Doar instanța supremă care a pronunțat Recursurile în Interesul Legii în cauză și a fost parte în litigiul derulat la Curtea Constituțională, care privea conflictul dintre autoritatea judecătorească și puterea legislativă, poate reveni asupra deciziilor în cauză și până la înlăturarea expresă a efectelor acestora, acestea nu pot fi private de consecințele juridice produse conform art. 329 alin. 3 Cod pr. civilă.
În ceea ce privește critica recurenților referitoare la actualizarea pretențiilor, instanța reține că nu este fondată, pentru următoarele considerente:
Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.
Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept ( și - Teoria generală a obligațiilor).
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod pr. civilă, recursurile vor fi respinse.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de recurenții pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice prin B împotriva sentinței civile nr. 790/2009 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 8 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. AP - 12.10.09
Dact. GG - 12.10.09
2 ex.
Red. fond -
Președinte:Camelia JuravschiJudecători:Camelia Juravschi, Anca Pârvulescu, Cristina Ștefăniță
