Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1092/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 1092/
Ședința publică de la 08 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 2: Aca Pârvulescu
JUDECĂTOR 3: Cristina Ștefăniță
Grefier - -
Pe rol se află judecarea contestației în anulare formulată de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva deciziei civile nr. 267/R din 10 martie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este îndeplinită.
Se constată că la dosar a fost depusă o notă de ședință, formulată de intimatul Tribunalul Brașov, acesta solicitând și judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 alin. 2 Cod pr. civilă.
Instanța constată cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 Cod pr. civilă, astfel că urmează a rămâne în pronunțare asupra contestației în anulare.
CURTEA
Constată că prin decizia civilă nr. 267/R/2009 a Curții de apel Brașova fost admis în parte recursul reclamanților -, -, -, - și -, împotriva sentinței civile nr. 1239/2007 a Tribunalului Brașov, care a fost modificată în parte în sensul acordării sporului de 50% și pentru viitor, admiterii petitului privind plata sporului de 15% de confidențialitate, solicitat prin acțiune, la care au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Brașov și Curtea de Apel Brașov.
Împotriva deciziei pronunțate în recurs a formulat contestație în anulare pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, întemeiată pe dispozițiile art. 318 alin. 2 teza a II-a Cod pr. civilă, prin care s-a invocat faptul că soluția instanței de recurs este rezultatul omisiunii examinării celui de-al doilea motiv de recurs al acestei părți. Prin acest motiv de recurs a fost criticată sentința recurată pe considerentul că soluția a fost pronunțată cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești potrivit art. 304 pct. 4 Cod pr. civilă, întrucât au fost acordate drepturi salariale peste cele prevăzute expres de lege, iar această practică a fost considerată de Curtea Constituțională o depășire a puterii judecătorești. În acest sens, se arată că în ședința din 27 mai 2009, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte și s-a constatat existența unui astfel de conflict.
Analizând contestația în anulare, Curtea reține că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
C de-al doilea motiv de contestație prevăzut de art. 318 Cod pr. civilă are în vedere omisiunea cercetării unui motiv de casare. În speță, prin primul motiv din recursul Ministerului Justiției și Libertăților au fost invocate prevederile art. 304 pct. 4 Cod pr. civilă, iar în dezvoltarea acestui motiv de recurs s-a arătat că acordarea sporilor salariale solicitate de salariați nu este prevăzută de legislația în vigoare, iar prin admiterea acțiunii instanța și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești.
La pronunțarea recursului, Curtea a avut în vedere faptul că în legătură cu drepturile subiective supuse judecății, au fost pronunțate două decizii în cadrul recursului în interesul legii, iar potrivit art. 329 alin. 3 Cod pr. civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanță". Este vorba despre decizia nr. 21/2008 și decizia nr. 46/2008 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul recursului în interesul legii.
Aceste argumente ale instanței de recurs au stat la baza înlăturării motivelor de recurs formulate de către minister, astfel încât în speță nu sunt întrunite condițiile cerute de prevederile art. 318 teza a II-a Cod pr. Civilă chiar dacă, printr-un considerent comun s-a răspuns mai multor motive de recurs, câtă vreme acest considerent este concludent față de soluția adoptată.
Mai mult decât atât, pe de o parte, la data pronunțării deciziei în recurs (10 martie 2009) nu se constatase conflictul dintre cele două puteri invocat în cuprinsul contestației în anulare, iar, pe de altă parte, acest conflict nu dispune și nici nu poate avea vreo consecință asupra deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul recursurilor în interesul legii pronunțate până la această dată, putând constitui doar un punct de reper pentru viitoarele soluții ale înaltei curți ce vor fi luate în cadrul acestei căi extraordinare de atac.
Față de aceste considerente, în baza art. 318 Cod pr. civilă, Curtea va respinge contestația în anulare conform dispozițiilor prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva deciziei civile nr. 267/R/2009 a Curții de Apel Brașov.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 8 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - -
Grefier,
- -
Red. CȘ - 8.10.09
Dact. GG - 9.10.09
2 ex.
Red. rec. -
Președinte:Camelia JuravschiJudecători:Camelia Juravschi, Aca Pârvulescu, Cristina Ștefăniță
