Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1152/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZI A CIVILĂ NR. 1152/2008
Ședința publică de la 11 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Lodoabă Monica Maria Mureșan vicepreședinte Curtea de
Apel
- - - - JUDECĂTOR 2: Victor Crețoiu
- - - JUDECĂTOR 3: Ioana Cibu Mirea
- - - - grefier
Pe rol se află perimarea asupra recursului declarat de D împotriva sentinței civile nr.265/LM/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr.4886/2006, renumerotat -.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Deoarece din completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu prezenta cauză judecătorul lipsește, conform aspectelor menționate în procesul verbal din data de 11.12.2008, în compunerea completului a fost inclus, alături de judecătorii - - și - -, judecătorul - - -.
S-a făcut referatul cauzei, după care Instanța, față de actele și lucrările dosarului și potrivit dispozițiilor art. 252 alin. 2 Cod procedură civilă, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față;
Constată că prin sentința civilă nr. 265/LM/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr.- a fost admisă acțiunea în conflict de drepturi formulată de reclamanta împotriva pârâtei VEST D și a fost obligată pârâta să plătească reclamantei 1907 RON drepturi bănești pe perioada ianuarie 2006 - martie 2006 și 123 RON reprezentând indemnizație de odihnă pentru 4 zile concediu de odihnă, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.
S-a respins cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențională VEST împotriva reclamantei-pârâtă reconvențională.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că, conform contractului individual de muncă nr.2082/2005, reclamanta s-a încadrat în muncă la VEST începând cu data de 13 ianuarie 2005, în funcție de contabil șef pe perioadă nedeterminată, cu un salariu de bază brut de 1000 lei lunar iar prin decizia nr.1 din 20 martie 2006, pârâta a încetat contractul individual de muncă al reclamantei începând cu data de 18 martie 2006, în temeiul art.79 alin.8 Codul muncii, având în vedere cererea de demisie a reclamantei din 17 martie 2006.
Prin întâmpinare, pârâta a recunoscut că nu a achitat drepturile salariale pe perioada pretinsă de reclamantă motivat de împrejurarea că aceasta nu și-a îndeplinit obligațiile de serviciu, situație în care a fost nevoită să apeleze la serviciile unui alt contabil care să țină evidența contabilă a societății, aceste servicii fiind plătite cu suma de 6500 lei, sumă ce trebuie să fie suportată de reclamantă.
Pârâta nu a dovedit în nici un fel apărările formulate iar dacă afirmațiile cu privire la neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu ar fi adevărate atunci pârâta avea la dispoziție măsurile disciplinare împotriva reclamantei. În plus reclamanta a pretins, iar pârâta nu a demonstrat contrariul, că în perioada ianuarie-martie 2006 desfășurat activitatea în calitate de contabil șef îndeplinind acte și demersuri contabile.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen pârâta VEST
În dezvoltarea motivelor de recurs critică soluția atacată arătând că prima instanță a pronunțat o soluție netemeinică și nelegală întrucât pretențiile reclamantei nu sunt justificate sub nici un aspect. Reclamanta, începând cu luna 2005 nu și-a mai îndeplinit atribuțiile de serviciu, nemaiîntocmind situațiile financiare ale societății și nu a dovedit că s-ar fi aflat în concediu.
Prealabil analizării sentinței atacate prin prisma criticilor formulate, Curtea reține că:
Recursul de față este perimat.
Astfel, potrivit art.248 Cod pr.civilă cererea de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.
Din modul clar de redactare a textului de lege se reține că excepția perimării este o excepție de procedură fiind în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind procedura de judecată; este determinantă întrucât scopul admiterii excepției este stingerea procesului în faza în care se găsește și este absolută pentru că este reglementată prin norme imperative, de vreme ce perimarea este prevăzută nu numai în interesul părților ci și în interesul asigurării unei bune administrări a justiției.
În speță, la termenul de judecată din 20 septembrie 2007, față de lipsa părților și de faptul că nu s-a solicitat judecarea în lipsă, în temeiul art.242 pct.2 Cod pr. civilă instanța a dispus suspendarea cauzei (încheiere fila 11).
Încheierea nu a fost atacată cu recurs, nu s-a solicitat o eventuală repunere pe rol a cauzei, așa încât împlinindu-se termenul legal de 1 an de nelucrare a cererii din vina ambelor părți, care nu au depus stăruință prin mijloacele procedurale, în judecarea pricinii, urmează a se da eficiență sancțiunii prevăzute de legiuitor în conținutul textului de lege în discuție.
Excepția perimării poate fi constată și din oficiu, conform art.252 alin.1 Cod pr. civilă, astfel că admiterea acesteia face inutilă examinarea criticilor aduse hotărârii prin prisma recursului de față.
Ca atare se va constata ca fiind perimat recursul promovat în cauză.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de pârâtul D împotriva sentinței civile nr.256/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr.-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11.12.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red.
Tehnored. 2ex.
Jud.fond:
Președinte:Alina Lodoabă Monica Maria MureșanJudecători:Alina Lodoabă Monica Maria Mureșan, Victor Crețoiu, Ioana Cibu Mirea
