Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1204/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1204/
Ședința publică din 02 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 2: Alina Savin
JUDECĂTOR 3: Marioara Coinacel
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC - G, cu sediul în-, jud.G împotriva sentinței civile nr. 724/5.05.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant, cauza având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:recurenta-pârâtă G reprezentată de consilier juridic cu delegație la dosar și intimatul-reclamant personal și asistat de avocat cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier;după care:
Întrebați fiind, reprezentanții părților precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentanților părților în dezbateri.
Reprezentantul recurentei-pârâte solicită admiterea recursului,casarea sentinței civile pronunțată de Tribunalul Galați și să respingă acțiunea formulată de intimatul-reclamant ca fiind nefondată. Arată că instanța de judecată a reținut faptul că,potrivit disp.art.71 alin.2 din Legea nr.57/1974,munca prestată peste durata normală a zilei de lucru,se retribuie pe lângă retribuția curentă,cu un spor de 50% din retribuția tarifară pentru primele două ore de depășire a duratei normale a zilei și de 100% pentru orele următoare.Ori, în conformitate cu art.71 alin.1 - 4 din Legea nr.57/1974 sumele primite pentru orele lucrate suplimentar sunt numite,retribuție pentru ore suplimentare și nu spor,fiind deci plată a salariului pentru timpul efectiv lucrat. Mai arată că retribuția mai mare cu 5-25% cunoscută și sub denumirea de sporul pentru lucru sistematic peste program se acordă în baza art.71 (4) din Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii pentru personalul de execuție și operativ,care prin natura muncii lucra peste programul normal de lucru, în locul retribuției pentru ore suplimentare. Sporul pentru lucrul sistematic nu trebuie confundat cu orele suplimentare care au caracter viabil și este acordat în anumite ramuri de activitate, și este un spor cu caracter permanent. Ceea ce încearcă intimatul-reclamant să obțină este un spor de care acesta nu a beneficiat pentru perioada solicitată, în speță spor pentru lucru sistematic peste programul normal,mai mult acesta având funcție de conducere în perioada solicitată,așa cum se poate observa și din fișele de salarizare,depunând la dosar în acest sens un stat de salarii pentru personalul de conducere, tehnic, economic, de specialitate și administrativ,învederând că potrivit art.121 din Legea nr.10/1972 nu se retribuie suplimentar munca prestată peste programul de lucru de către persoanele cu funcții de conducere,precum și de către cele căror activitate,datorită specificului muncii nu se poate încadra în programul normal de lucru. În concluzie consideră că societatea nu poate elibera și nici nu poate fi obligată să elibereze acte sau sporuri, altele decât cele înscrise în documentele și înscrisurile aflate în arhiva societății, din care rezultă pentru intimatul-reclamant vreun spor pentru lucru sistematic peste programul normal. Față de cele arătate solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile recurate și respingerea acțiunii ca nefondată.
Reprezentantul intimatului-reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat. Recurenta nu face decât să-și exprime doar nemulțumirea față de soluția primită. În opinia lor, pentru lămurirea acestei situații este legea unică a salarizării - Legea 57/1974, act normativ care reglementează sistemul unic de salarizare și care stabilește elementele sistemului de salarizare, precum retribuția tarifară, indemnizația de conducere,premiile anuale, sporuri la retribuție acordare pentru vechime, retribuții majorate sau sporuri, pentru retribuirea diferențiată a muncii personalului care lucrează în condiții deosebite față de cele obișnuite, arătând că aceste condiții deosebite față de cele obișnuite sunt acele ore lucrate peste program, iar tot ceea ce depășește programul de lucru se cuantifică într-un spor. Pentru orele prestate peste timpul normal de lucru acesta urma să primească ori c/valoarea orelor lucrate suplimentar în procent de 50% respectiv 100%, sau așa cum a procedat unitatea prin acordarea unui spor la salariu de încadrare, spor pe care aceasta din inițiativă proprie îl denumește,regim mărit. În nici un caz nu pot fi avute în vedere afirmațiile recurentei, precum că din fișele de salarizare rezultă că acesta beneficia de plata cu ora,acest fapt demonstrând o interpretare total eronată a legii salarizării de care am făcut vorbire,întrucât actul normativ indicat stabilește fără drept de interpretare modalitatea de plată a orelor lucrate suplimentar. Este evident astfel că recurenta nu face decât o încercare de inducere în eroare cu privire la modalitatea de retribuire a reclamantului-intimat pentru perioada în care acesta solicită eliberarea adeverinței, interpretând în manieră proprie și apreciind că reclamantului îi sunt aplicabile prevederile art.4 din textul de lege indicat, în condițiile în care acest spor este reglementat și de Decretul nr.100/1979. În conformitate cu prevederile art.71 al.2 din Legea nr.57/1974, aplicabilă și intimatului,munca prestată peste durata normală a zilei de lucru se retribuie pe lângă retribuția curentă, cu un spor de 50% din retribuția tarifară pentru primele două ore de depășire a duratei normale a zilei și de 100% pentru orele următoare.
Este evident că acest spor de,regim mărit cum îl numește recurenta și care se regăsește în documentele de plată a salariilor, este de fapt spor pentru orele lucrate sistematic peste programul normal de lucru, drepturi salariale pentru care unitatea la acel moment a achitat cotele cuvenite de contribuții la asigurările sociale, drept pentru care solicitarea eliberării adeverinței care să ateste această situație este perfect legitimă. Munca prestată de intimatul-reclamant,peste durata normală a zilei de lucru s-a retribuit cu spor pentru lucru sistematic peste programul normal, fiind deci un spor cu caracter permanent, susținerea acestuia având drept temei statele de plată aflate în dosarul prezentei cauze și dosarul atașat cu nr.3953/2008. Față de toate cele arătate, de înscrisurile ce se află la dosarul cauzei, de temeiul de drept aplicabil în cauză,urmează a respinge recursul declarat de pârâtă ca nefondat. Cu cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise.
Reprezentantul recurentei-pârâte, în replică precizează că în înscrisul depus la dosar la acest termen nu apare nici rubrică cu denumirea,regim mărit.
Reprezentantul intimatului - reclamant precizează că nu din statul de salarii rezultă această rubrică cu denumirea de,regim mărit,ci în statul de plată este menționată o coloană separată cu denumirea de,regim mărit.
Reprezentanții părților nu mai au nimic de adăugat.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de Apel Galați - Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.724/5.05.2009 Tribunalul Galația admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta
A obligat pârâta să emită reclamantului o adeverință din care să rezulte că în perioada 1.06.1964 - 1.10.1980 acesta a beneficiat de spor pentru lucru sistematic peste programul normal.
A respins ca prematur formulat capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata de daune materiale.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată la Tribunalul Galați sub nr- reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC - - G eliberarea unei adeverințe care să ateste că în perioada 01.06.1964 - 01.01.1980 a beneficiat de un spor pentru lucru sistematic peste program.
Motivându-și în fapt acțiunea, a arătat că sporul solicitat i-a fost acordat lunar conform prevederilor Legii nr. 57/1974.
A mai precizat reclamantul că din adeverințele eliberate de societatea pârâtă în anul 2003 și 2006, sporul de lucru sistematic peste programul normal a fost înscris sub o altă titulatură, așa încât Casa Județeană de Pensii G nu i-a luat în calculul pensiei și aceste venituri.
De asemenea, a mai solicitat obligarea pârâtei la plata de daune materiale, reprezentând diferența de pensie neprimită.
În susținerea acțiunii, s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Pârâta, în termen legal a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, dat fiind faptul că reclamantul nu a beneficiat de spor pentru lucru sistematic peste programul normal. Timpul lucrat de către reclamant suplimentar a fost plătit cu tarif orar normal conform salariului de încadrare, sume care nu intră în categoria sporurilor, conform nr.OUG 4/2005
A învederat instanței de judecată faptul că G este o societate de construcții, astfel potrivit OUG4/2005 Capitolul VI programul de zece ore/zi din activitatea de construcții nu se utilizează la calcularea pensiei, deoarece durata zilei de muncă în activitatea de construcții sau munca pe șantier era stabilită la zece ore/zi, păstrându-se retribuția de încadrare lunară corespunzătoare funcției pentru opt ore, plata salariului făcându-se pentru timpul efectiv lucrat de zece ore.
Astfel, orele lucrate suplimentar pe baza programului instituit de 10-12 ore zilnic nu se utilizează la recalcularea pensiei, fiind plătite cu tarif orar normal, încadrându-se la rubrica formelor de retribuire în acord sau cu bucata, în regie sau după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, care nu au făcut parte din baza de calcul a sporurilor, conform legislației anterioare datei de 01.06.2001.
Sumele plătite pe bază de tarif orar normal conform Legii 57/1974 nu intră în categoria sporurilor conform nr.OUG 4/2005, acestea neputând fi asimilate cu "sporurile peste lucru sistematic peste programul normal".
În conformitate cu art. 71 al.1-4 din Legea nr. 57/1974 sumele primite pentru orele lucrate suplimentar sunt numite "retribuție pentru ore suplimentare" și nu spor, fiind deci plata a salariului pentru timpul efectiv lucrat.
Totodată a precizat că, societatea pârâtă în perioada 1960-1989 nu a plătit pe lângă tariful normal pentru orele lucrate, spor de 50% sau de 100% pentru orele lucrate suplimentar.
În combaterea susținerilor reclamantului pârâta s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr.1235/09 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul sus menționat instanța a admis în parte acțiunea, a obligat pârâta să elibereze reclamantului o adeverință din care să rezulte sporurile de care a beneficiat în perioada 01.06.1964 - 01.10.1980 și a respins capătul de cerere privind plata daunelor materiale ca prematur formulat.
Împotriva acestei hotărâri reclamantul a formulat recurs, motivat de faptul că deși a solicitat ca pârâta să fie obligată să-i elibereze o adeverință din care să rezulte în mod expres că a beneficiat de spor pentru lucru sistematic peste programul normal, instanța a dispus eliberarea unei adeverințe din care să rezulte toate sporurile de care a beneficiat în perioada 01.06.1964 - 01.10.1980.
Curtea de Apel Galați, prin Decizia civilă nr. 241/R/16.02.2009, a admis recursul, a casat sentința civilă nr. 1235/09.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel Galația reținut că prima instanță nu a stabilit concret obiectul acțiunii civile formulată de către reclamant.
În rejudecare dosarul a fost înregistrat sub același număr.
În acest ciclu procesual nu au fost administrate probe noi.
Analizând și coroborând materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul a fost salariatul societății pârâte
Întrucât aceasta nu i-a eliberat o adeverință din care să rezulte că a beneficiat de sporul pentru lucrul sistematic peste program, a promovat prezenta acțiune.
Potrivit disp. art. 71 al. 2.din Legea nr. 57/1974 în vigoare la momentul în care reclamantul avea calitatea de salariat al pârâtei "munca prestată peste durata normală a zilei de lucru, se retribuie pe lângă retribuția curentă, cu un spor de 50% din retribuția tarifară pentru primele două ore de depășire a duratei normale a zilei și de 100% pentru orele următoare".
În cauză, din conținutul adeverințelor nr. 110/2413/19.10.2003 și 110/4102/17.10.2006 eliberate de societatea pârâtă, se reține că în perioada 01.06.1964 - 01.01.1980, reclamantul a beneficiat de un spor pentru orele lucrate peste programul normal de lucru, spor pentru care s-a reținut și virat la bugetul asigurărilor sociale, sumele corespunzătoare reprezentând, fond suplimentar pensie și fond de șomaj.
Efectuarea orelor suplimentare de către reclamant, este dovedită prin statele de plată, din care rezultă că retribuția tarifară realizată de către reclamant este mai mare decât retribuția tarifară de încadrare stabilită pentru un program normal de lucru de 8 ore.
Art. 164 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 prevede că pentru perioadele de stagiu realizate anterior datei de 01.04.2001, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de
calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Dat fiind faptul că adeverințele eliberate de către societatea pârâtă nu au îndeplinit condițiile prevăzute de lege, în sensul că nu s-a indicat în mod expres că sporul de care a beneficiat reclamantul în perioada 01.06.1964 - 01.01.1980, reprezintă sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, instituția competentă să recalculeze drepturile sale de pensie a fost în imposibilitatea de a introduce în baza de calcul a pensiei datele din conținutul actelor prezentate.
Față de aceste considerente și având în vedere disp. art. 40 lit.h Codul Muncii, potrivit căruia angajatorului îi revine obligația de a elibera toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului, instanța a apreciat ca fiind întemeiată pretenția reclamantului.
În acest sens, a fost obligată pârâta să elibereze o adeverință din care să rezulte că în perioada 01.06.1964 - 01.10.1980 reclamantul a beneficiat de un spor pentru lucru sistematic peste programul normal.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata de daune materiale în cuantum de 2573 lei, reprezentând diferența de pensie neprimită în perioada 01.01.2006 - 30.04.2008, instanța a apreciat că acesta este prematur formulat.
Astfel, după primirea adeverinței, reclamantul va trebui să se adreseze G pentru recalcularea pensiei și ulterior acestui moment, în eventualitatea în care este îndreptățit la primirea unei pensii majorate, poate solicita daune materiale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta - G considerând-o nelegală și netemeinică.
- În motivarea recursului se arată că intimatul-reclamant nu a beneficiat de spor pentru lucru sistematic peste programul normal,întrucât timpul lucrat de acesta în perioada solicitată peste programul normal de lucru a fost retribuit ca ore efectiv lucrate cu tarif normal, adică oră la oră.
Societatea G este o societate de construcții, astfel potrivit nr.OUG4/2005 capitolul VI, programul de zece ore/zi din activitatea de construcții nu se utilizează la calcularea pensiei, deoarece durata zilei de muncă în activitatea de construcții sau muncă pe șantier era stabilită la zece ore/zi, păstrându-se retribuția de încadrare lunară corespunzătoare funcției pentru opt ore, plata salariului făcându-se pentru timpul efectiv lucrat de zece ore.
- Societatea nu poate elibera și nici nu poate fi obligată să elibereze acte sau sporuri altele decât cele înscrise în documentele și înscrisurile aflate în arhiva societății, din care nu rezultă pentru intimatul-reclamant vreun spor pentru lucru sistematic peste programul normal.
În consecință a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
În drept a invocat disp.art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică pentru următoarele considerente:
Munca pe care a prestat-o peste durata normală a zilei de lucru în regim de lucru sistematic pentru program normal este spor permanent - echivalentul sporului pentru lucru sistematic pentru programul normal și este element al sistemului de retribuire Legea 57/1974.
Nu are relevanță referirea recurentei la faptul că G nu a acordat salariaților săi sporurile de 50% pentru primele două ore peste programul normal și de 100% pentru următoarele întrucât conducerea societății pe proprie răspundere a acordat pentru munca prestată pentru programul normal un spor permanent în toate cazurile mai mic decât prevederile maximale din art.71 alin.2 și 3, acestea preschimbând caracterul de spor permanent al muncii prestate pentru programul normal, caracterul permanent având ca bază legală, prev.de art.68 din Legea 57/1974.
Analizând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate de recurentă cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, în conf.cu disp.art.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Reclamantul-recurent face confuzie între sporul acordat pentru munca prestată peste durata normală a zilei de lucru și plata orelor suplimentare care au naturi juridice diferite.
Astfel, potrivit art.71 al.2 din Legea 57/1974 munca prestată peste durata normală a zilei de lucru se retribuie pe lângă retribuția curentă cu un spor de 50% din retribuția tarifară pentru primele două de depășire a duratei normale a zilei și de 100% pentru orele următoare.
Personalul cu funcții de conducere și cel operativ, care prin natura muncii lucrează peste programul normal de lucru, poate primi, în locul retribuției pentru ore suplimentare o retribuție tarifară mai mare cu 5 - 25%, care se stabilește în r aport cu timpul prevăzut a fi prestat în medie lunară, peste programul normal de lucru (art.71 al.4).
Or, plata orelor suplimentare reprezintă contraprestație numai pentru munca îndeplinită de salariat peste durata normală a timpului de lucru (art.120 și 121 Legea 10/1972 ( Codul muncii ).
Așadar, sporul pentru lucru sistematic nu trebuie confundat cu orele suplimentare care au caracter variabil, fiind acordat în anumite ramuri de activitate și este un spor cu caracter permanent.
Din conținutul adeverințelor nr.110/2413/19.10.2003 și 110/4102/17.10.2006 eliberate de societate rezultă fără echivoc că în perioada 1.06.1964 - 1.01.1980 recurentul-reclamant a beneficiat de un spor pentru ore suplimentare (fila 10 dosar fond) spor pentru care s-a reținut și virat la bugetul asigurărilor sociale, sumele corespunzătoare reprezintă CAS, fond suplimentar pensie și fond de șomaj.
Așa cum rezultă din statele de plată depuse la dosar de către recurentă, intimatul-reclamant nu a beneficiat de un spor de 50% pentru primele două ore pentru programul normal și de 100% pentru următoarele prev.de art.71 din Legea 57/1974.
Pentru timpul lucrat de reclamant în perioada solicitată peste programul normal de lucru acesta a beneficiat de un spor pentru ore suplimentare.
Tot din statele de plată, rezultă indubitabil că în perioada 1.06.1964 - 1.01.1980 intimatul - reclamant a beneficiat de un spor pentru ore suplimentare care este mai mic decât cel prevăzut de art.71 din Legea 57/1974 aspect recunoscut și de către intimat prin întâmpinarea depusă la dosar.
De fapt, intimatul-reclamant încearcă să obțină un spor de care nu a beneficiat în perioada în discuție, respectiv un spor pentru muncă prestată pentru durata normală a zilei de muncă, spor prev. de art.71 din Legea 57/1974.
Contrar celor susținute de intimat, în perioada în discuție intimatul-reclamant avea funcție de conducere (director) iar în conf.cu art.121 din Codul muncii, nu se retribuie suplimentar munca prestată peste programul de lucru de către salariații cu funcții de conducere, precum și de către cei a căror activitate datorită specificului muncii, nu se pot încadra în programul normal de lucru aceste persoane beneficiază de o salarizare stabilită în raport cu răspunderea și obligațiile ce le revin precum și după caz, de indemnizații și concedii suplimentare.
Din statele de plată pentru personalul tehnic administrativ rezultă că intimatul-reclamant nu a beneficiat de spor pentru munca prestată peste durata normală a zilei de muncă, acesta a beneficiat de un spor pentru ore suplimentare contrar celor susținute de intimat și reținute de către prima instanță.
Eliberarea unei adeverințe se face pentru a se atesta o situație reală, așa cum rezultă din evidențele societății.
Ori, atât timp cât din evidențele societății a rezultat că intimatul-reclamant a beneficiat de spor pentru ore suplimentare pârâta nu avea posibilitatea de atesta o altă situație astfel că în mod greșit s-a admis acțiunea.
Pentru aceste considerente, în baza disp.art.312 al.1,2 și 3 Cod procedură civilă, instanța va admite recursul declarat de pârâta SC - G împotriva sentinței civile nr. 724/5.05.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Va modifica în parte sentința recurată în sensul că va respinge ca nefondată cererea reclamantului privind emiterea unei adeverințe din care să rezulte că a beneficiat de spor pentru lucru sistematic peste programul normal.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC - G, cu sediul în-, jud.G împotriva sentinței civile nr. 724/5.05.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința recurată în sensul că respinge ca nefondată cererea reclamantului privind emiterea unei adeverințe din care să rezulte că a beneficiat de spor pentru lucru sistematic peste programul normal.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 02 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud./23.11.2009
Tehnored./4 ex./ 24 2009
Fond:-
Asistenți jud.-C-
Com.2 ex.părți/
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Alina Savin, Marioara Coinacel
