Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1214/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.1214/2009

Ședința publică de la 23 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Doriani Ana JUDECĂTOR 2: Stoica Manuela

- - - președinte secție

- - - JUDECĂTOR 3: Fiț Carmen

- - - grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile numărul 445/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru reclamanta recurentă,lipsă fiind pârâta intimată Compania Națională Română SA

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Având în vedere că judecător planificată în ședința de judecată pentru acest termen s-a abținut de la judecarea cauzei, completul de judecată a fost constituit conform procesului verbal de incidență procedurală încheiat la data de 23 2009.

S-a făcut referatul cauzei după care mandatara reclamantei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat,modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii reclamantei.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față;

În deliberare se constată că prin contestația înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr-, contestatoarea a chemat în judecată intimata B, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:

- să se dispună anularea deciziei nr. 52/03.10.2008 emisă de intimată, în principal ca nelegală și în subsidiar ca netemeinică;

- să se dispună obligarea intimatei să-i achite toate drepturile salariale de care a fost lipsită ca urmare a emiterii deciziei contestate (salariu, prime etc.).

În motivarea contestației sale contestatoarea susține ca decizia atacată este, în primul rând, nelegală, invocând excepția tardivității aplicării sancțiunii disciplinare, raportat la dispozițiile art.268 Codul Muncii, precum și nulitatea absolută deoarece nu cuprinde toate elementele prevăzute de art. 268 alin.2 Codul Muncii, referitoare la prevederile din statutul disciplinar, regulamente intern sau încălcate, motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate și instanța la care poate fi contestată măsura disciplinară.

Referitor la netemeinicia deciziei, contestatoarea arată că și-a îndeplinit în permanență obligația de a urmări agențiile mandatare, inclusiv agenția 01-082 Vinerea în ce privește decontarea disponibilităților bănești încasate și raportate ca realizări și comunicarea lor către șeful contabil al Sucursalei zonale C, astfel după cum rezultă din procesul verbal de control nr.1020/4.09.2008 precum și din alte acte doveditoare.

A mai arătat că lunile martie, mai și iunie 2008, agenția din Vinerea a fost notificată în scris în legătură cu penalitățile de întârziere calculate la sumele datorate și că intimata întotdeauna a comunicat că agențiile mandatare reprezintă un venit important pentru companie, că trebuie înființate cât mai multe și că penalitățile de întârziere reprezintă un venit pentru intimată.

În al doilea rând a arătat că nu avea ca atribuție de serviciu, obligația de a comunica în scris șefului contabil al SZ C modul de decontare a numerarului provenit din vânzarea de produse loteristice iar pe de altă parte a susținut că acesta avea cunoștință de aceste aspecte din bazele de date comunicate săptămânal, de CL

Sub un ultim aspect a arătat că agenția din Vinerea a fost înființată în luna octombrie 2007. Datorită volumului mare de muncă și faptului că acolo lucra doar o singură persoană, respectiv, aceasta a constatat în data de 28.08.2009, că pentru perioada 19.08.2008-25.08.2009 nu fost depusă suma datorată de 60.978,55 lei. Prin urmare, aceasta a efectuat o serie de verificări ale operațiunilor ocazie cu care a constatat că în zilele de 26.08.2008 și 27.08.2008 s-a mai jucat suma de 103.486,20 lei.

În consecință, a dispus ridicarea din agenție a aparatului, i s-a luat un angajament de plată numitului, care recunoscut paguba produsă și s-a obligat să o repare după care fost anunțat revizorul de CL precum și conducerea SZ

Raportat la toate aceste aspecte, reclamanta consideră că a acționat corespunzător dând dovadă de profesionalism și că nu se impunea sancționarea sa de către companie.

În probațiune, s-au depus următoarele înscrisuri: decizia contestată, fișă post, proces verbal de control nr.1020/04.09.2008; obiecțiunile formulate la acest proces verbal; adresa nr. 993/29.08.2008; contract de mandat nr.1188/22.10.2007; declarația și angajamentul date de numitul în data de 28.08.2008 și nota de constatare nr.994/28.08.2008.

Prin întâmpinarea depusă în cauză, intimata " Română" Aas olicitat respingerea contestației formulată de contestatoarea ca neîntemeiată cu motivarea că decizia contestată a fost emisă cu respectarea termenului legal, care a început să curgă de la data întocmirii procesului verbal de control, este motivată în fapt și în drept, conform cerințelor art. 268 Codul Muncii și este întemeiată deoarece modul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu de către contestatoare, raportat la starea de fapt, a fost necorespunzător (53-57).

Prin sentința civilă nr. 445/06.03.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- s-a respins excepția tardivității aplicării sancțiunii disciplinare, invocată de reclamantă.

Pe fond, s-a respins contestația formulată de contestatoarea împotriva deciziei de sancționare nr.52/3.10.2008, emisă de intimata Română

S-a respins cererea contestatoarei privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a hotărî, astfel, tribunalul, a reținut în ce privește excepția invocată de către contestatoare că este nefundat deoarece termenul de prescripție prevăzut de art. 268 alin.1 Codul Munciia început să curgă în cauză de la data întocmirii procesului verbal de control la 04.09.2008, întrucât numai în urma acestui control s-au stabilit în mod cert faptele angajatei, prejudiciul și persoanele responsabile astfel încât emiterea deciziei de sancționare la data de 03.10.2008 s-a făcut în termenul legal.

Referitor la cerințele de formă prevăzute de art.268 alin.2 lit. b), c) și f) din Codul Muncii, instanța a reținut că decizia este motivată în fapt și că, în conținutul deciziei, s-a făcut referire la actele normative avute în vedere la aplicarea sancțiunii -OUG nr.159/1999, și Regulamentul Intern al companiei și la motivele pentru care a fost luată sancțiunea iar faptul că nu s-a menționat expres instanța competentă să soluționeze contestația nu reprezintă un motiv de nulitate absolută;

Pe fondul pricinii, s-a reținut că fapta reținută în sarcina contestatoarei constituie abatere disciplinară, în sensul art.263 Codul Muncii, iar sancțiunea aplicată se încadrează între cele prevăzute de lege.

Împotriva acestei sentințe a declarat, recurs, în termenul legal, prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999, contestatoarea, solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii formulate.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a criticat sentința atacată sub aspectul faptului că instanța de fond a reținut greșit că nu și-a îndeplinit corespunzător atribuțiile de serviciu, respectiv că nu a luat toate măsurile preventive necesare reducerii la maxim a riscurilor de producere a prejudiciului la agenția din Vinerea, constând în depunerea la timp a garanției suplimentare sau propunerea de închidere a agenției, în cazul în care garanția nu ar fi fost depusă. A mai arătat că nu era obligația recurentei să ia măsuri pentru închiderea agenției și nu putea să prevadă posibilitatea producerii vreunei pagube atâta vreme cât contractul încheiat de cu agenția mandatară a fost respectat și nu s-a depășit termenul de 20 de zile, stabilit de.

Prin întâmpinarea depusă în această fază procesuală, intimata Compania Națională " Română" Aas olicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând apărările din fața instanței de fond.

CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 cod procedură civilă, reține următoarele:

Recursul este nefondat.

Art. 263 alin.(2) Codul Muncii, definește abaterea disciplinară, ca fiind " o faptă în legătura cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, orinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierahici".

În speță, prin Decizia nr. 52/03.10.2008 emisă de Română A, recurenta a fost sancționată disciplinar, conform art.264 lit. d din Codul Muncii, cu reducerea salariului de bază cu 10 % pe 3 luni, începând cu data de 03.10.2008 (6).

S-a reținut, în motivarea în fapt a actului de sancționare că, salariata în cauză, angajată în calitate de contabil la. A "avea obligația să urmărească decontarea disponibilităților bănești încasate și raportate ca realizări și să comunice șefului contabil al S. disfuncționalitățile existente, propunând acestuia măsuri de soluționare; că nu a comunicat în scris șefului contabil al C modul de decontare a numerarului provenit din vânzarea produselor loteristice la agenția mandatară 01-082 din localitatea Vinerea, deși avea cunoștință despre această problemă și că nu a luat măsuri preventive pentru reducerea la maxim a riscurilor de producerea prejudiciului la această agenție."

Această stare de fapt, confirmată de probele administrate în cauză ( proces verbal de control înregistrat sub nr.1020/4.09.2008 și semnat de reclamantă cu obiecțiuni (10-17), actele întocmite cu ocazia efectuării cercetării disciplinare, declarații martori audiați (84-85), toate coroborate cu atribuțiile de serviciu ale recurentei așa cum reies din fișa postului (7-9), constând în verificarea zilnică a operațiunilor de încasări și plăți prin casă a -urilor semnând pentru corectitudinea și exactitatea soldului din registrul de casă întocmit în - urile centrului de lucru, urmărirea depunerii imediate precum și evidențierea pe fiecare gestionar a garanțiilor materiale în conturile de garanții, efectuând lunar confruntarea sumelor din evidență cu cele din carnetele de garanții sau din extrasele de cont, evidența garanțiilor suplimentare constituite conform contractelor de garanție și extrase ( 8 verso, cap.IV),justifică temeinicia actului de sancționare în cauză, corect reținută de prima instanță.

Aspectele invocate de recurentă în apărare au fost corect înlăturate de către prima instanță deoarece deși situația agenției din Vinerea era cunoscută reclamanta nu aluat măsuri de supraveghere a activității agenției în condițiile în acre nici garanți suplimentară nu era depusă. Prin urmare, recurenta nu avea numai obligația de a calcula penalitățile de întârziere ci trebuia și să verifice zilnic operațiunile de încasări și plăți prin casă. Mai mult, tocmai din cauza existenței acestor disfuncționalități, intimata a apreciat necesară mărirea garanției suplimentare în luna mai 2008, garanție care însă nu a fost depusă până la data închiderii punctului de lucru în luna august 2008, deși recurenta avea ca atribuție de serviciu tocmai acest lucru.

Chiar dacă recurenta nu putea prevedea faptul că numitul va sume mari de bani, aceasta putea bănui că există pericolul producerii unei pagube tocmai datorită situației existente în cadrul agenției, recurenta având cunoștință de întârzierile de plată înregistrate frecvent de această agenție, fapt care și dus la majorarea cuantumului garanției suplimentare care trebuia depusă.

În raport de cele ce preced se constată că soluția primei instanțe este la adăpost de criticile formulate, motiv pentru acre în temeiul art.312 alin.1 Cod proc.civ. Curtea va dispune respingerea ca nefondat a recursului cu care a fost investită de către contestatoare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.445/6.03.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 23 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red.SM

Tehnored.SM/TM/ 2ex

Jud.

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

ÎNCHEIEREA NR. 291/R/CC/2009

Ședința Camerei de Consiliu din 23 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE:- - -judecător

- -- președinte secție

- - - judecător

- - - grefier

Pe rol se află soluționarea cererii de abținere formulată de judecător în cauza ce formează obiectul dosarului nr- privind pe reclamanta în contradictoriu cu pârâta Compania Națională Română SA.

Procedura este îndeplinită fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Prin cererea depusă la dosar de judecător a solicitat a i se încuviința abținerea de la judecata acțiunii ce formează obiectul dosarului nr -.

In motivarea cererii judecător arată că a făcut parte din completul ce a pronunțat hotărârea atacată cu recurs.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.24 Cod procedură civilă și apreciind într-un sens mai larg interpretarea art. 6 al în vederea asigurării garanțiilor depline pentru desfășurarea unui proces echitabil în fața instanței imparțiale.

DISPUNE

Admite cererea de abținere formulată de judecător în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din 23 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Președinte:Doriani Ana
Judecători:Doriani Ana, Stoica Manuela, Fiț Carmen

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1214/2009. Curtea de Apel Alba Iulia